BusinessMagazin

Tag: salarii

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD pregăteşte un nou cadou pentru colegii lor din administraţiile locale

    Astfel, printr-un amendament depus la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, se prevede majorarea salariilor/indemnizaţiilor şi pentru personalul care ocupă funcţii de demnitate publică la nivelul autorităţilor publice locale.

    “Prin derogare de la prevederile art.1 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de care beneficiază  personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată”, se arată în amendamentul depus, potrivit unui comunicat remis presei de PSD. .

    „Amendamentul va reduce situaţiile în care unii funcţionari vor avea venituri salariale superioare primarului, viceprimarului, preşedinţilor, precum şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene deşi responsabilitatea acestora este net superioară”, susţin social-democraţii. 

    Potrivit OUG 2/2017, de la 1 februarie 2017, drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale  au fost majorate cu 20% faţă de nivelul acordat/stabilit pentru luna ianuarie 2017. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene etc.

    De asemenea, prevederile prezentului articol nu se aplică pentru indemnizaţiile de şedinţă de care beneficiază consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni, potrivit legii. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Schimbare importantă pe piaţa locurilor de muncă. La ce vor renunţa companiile

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     

  • Ţara unde nu contează dacă eşti femeie, bărbat, emigrant sau cetăţean: toţi vor primi salariu pe care-l merită

    Guvernul islandez le cere companiilor să dovedească că angajaţii de pe aceeaşi poziţie primesc acelaşi salariu. Ţara nordică devine prima care obligă companiile private sau de stat care să facă acest lucru. Noua lege le cere companiilor cu peste 25 de angajaţi să obţină un certficat prin care se demonstrează că toţi angajaţii sunt plătiţi egal “indiferent de sex, etnie, sexualitate sau naţionalitate”. 

    ,,Drepturile omului includ noţiunea de egalitate. Trebuie să ne asigurăm că femeile şi bărbaţii se bucură de oportunităţi egale la locul de muncă. Este responsabilitatea noastră să luăm toate măsurile necesare pentru a realiza acest lucru”, a declarat ministrul pentru Egalitate şi Afaceri Sociale, Thorsteinn Viglundsson

    Islanda, o ţară cu o populaţie de aproximativ 330.000 de locuitori, vrea să elimine diferenţele salariale determinate de gen până în 2022.

    Forumul Economic Mondial a clasat Islanda pe primul loc în topul ţărilor unde inegalitatea de gen este cel mai puţin răspândită. Cu toate acestea, femeile islandeze încă sunt plătite cu până la 18 dolari mai puţin decât bărbaţii. 

  • Ţara unde nu contează dacă eşti femeie, bărbat, emigrant sau cetăţean: toţi vor primi salariu pe care-l merită

    Guvernul islandez le cere companiilor să dovedească că angajaţii de pe aceeaşi poziţie primesc acelaşi salariu. Ţara nordică devine prima care obligă companiile private sau de stat care să facă acest lucru. Noua lege le cere companiilor cu peste 25 de angajaţi să obţină un certficat prin care se demonstrează că toţi angajaţii sunt plătiţi egal “indiferent de sex, etnie, sexualitate sau naţionalitate”. 

    ,,Drepturile omului includ noţiunea de egalitate. Trebuie să ne asigurăm că femeile şi bărbaţii se bucură de oportunităţi egale la locul de muncă. Este responsabilitatea noastră să luăm toate măsurile necesare pentru a realiza acest lucru”, a declarat ministrul pentru Egalitate şi Afaceri Sociale, Thorsteinn Viglundsson

    Islanda, o ţară cu o populaţie de aproximativ 330.000 de locuitori, vrea să elimine diferenţele salariale determinate de gen până în 2022.

    Forumul Economic Mondial a clasat Islanda pe primul loc în topul ţărilor unde inegalitatea de gen este cel mai puţin răspândită. Cu toate acestea, femeile islandeze încă sunt plătite cu până la 18 dolari mai puţin decât bărbaţii. 

  • Mesajul TRANŞANT al oamenilor de afaceri pentru guvern: “Mai adunaţi o dată încasările bugetare şi faceţi regula de trei simplă”

    “Domnule Prim-ministru,

    Doamnă ministru al Muncii,

    Domnule ministru al Finanţelor,

    Încercaţi pentru un minut să vă puneţi în pielea unui antreprenor sau manager din România.

    Ca să vă uşurăm acest exerciţiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

    Aveţi în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) şi este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbuşească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

    La firul ierbii, înseamnă că ne obligaţi să avem grijă de angajaţii noştri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

    Ori noi, antreprenorii şi managerii, ştim cel mai bine cum să ne motivăm angajaţii. Oricum suntem astăzi într-o piaţă a muncii dificilă şi ştim cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare şi de reguli schimbate în timpul jocului.

    Fără îndoială, susţinem creşterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesionişti. Dar nu puteţi creşte salariile dacă vă uitaţi sincer la performanţa din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creşterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

    Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajaţi) lucrează în firme private româneşti, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În acelaşi timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câştigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

    Prin legea salarizării unitare pe care o promovaţi zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

    Şi atunci, vă întrebăm: cum aveţi grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiţi salariile promise?

    Aţi afirmat public că aveţi grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunaţi o dată încasările bugetare din ianuarie şi februarie şi să faceţi regula de trei simplă.”

    Consiliul Director al Romanian Business Leaders

    7 martie 2017
     

  • Mesajul TRANŞANT al oamenilor de afaceri pentru guvern: “Mai adunaţi o dată încasările bugetare şi faceţi regula de trei simplă”

    “Domnule Prim-ministru,

    Doamnă ministru al Muncii,

    Domnule ministru al Finanţelor,

    Încercaţi pentru un minut să vă puneţi în pielea unui antreprenor sau manager din România.

    Ca să vă uşurăm acest exerciţiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

    Aveţi în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) şi este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbuşească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

    La firul ierbii, înseamnă că ne obligaţi să avem grijă de angajaţii noştri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

    Ori noi, antreprenorii şi managerii, ştim cel mai bine cum să ne motivăm angajaţii. Oricum suntem astăzi într-o piaţă a muncii dificilă şi ştim cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare şi de reguli schimbate în timpul jocului.

    Fără îndoială, susţinem creşterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesionişti. Dar nu puteţi creşte salariile dacă vă uitaţi sincer la performanţa din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creşterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

    Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajaţi) lucrează în firme private româneşti, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În acelaşi timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câştigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

    Prin legea salarizării unitare pe care o promovaţi zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

    Şi atunci, vă întrebăm: cum aveţi grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiţi salariile promise?

    Aţi afirmat public că aveţi grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunaţi o dată încasările bugetare din ianuarie şi februarie şi să faceţi regula de trei simplă.”

    Consiliul Director al Romanian Business Leaders

    7 martie 2017
     

  • Mesajul TRANŞANT al oamenilor de afaceri pentru guvern: “Mai adunaţi o dată încasările bugetare şi faceţi regula de trei simplă”

    “Domnule Prim-ministru,

    Doamnă ministru al Muncii,

    Domnule ministru al Finanţelor,

    Încercaţi pentru un minut să vă puneţi în pielea unui antreprenor sau manager din România.

    Ca să vă uşurăm acest exerciţiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

    Aveţi în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) şi este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbuşească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

    La firul ierbii, înseamnă că ne obligaţi să avem grijă de angajaţii noştri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

    Ori noi, antreprenorii şi managerii, ştim cel mai bine cum să ne motivăm angajaţii. Oricum suntem astăzi într-o piaţă a muncii dificilă şi ştim cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare şi de reguli schimbate în timpul jocului.

    Fără îndoială, susţinem creşterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesionişti. Dar nu puteţi creşte salariile dacă vă uitaţi sincer la performanţa din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creşterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanţei, scăderea personalului bugetar şi încadrarea într-un buget fix total.

    Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajaţi) lucrează în firme private româneşti, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În acelaşi timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câştigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

    Prin legea salarizării unitare pe care o promovaţi zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

    Şi atunci, vă întrebăm: cum aveţi grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiţi salariile promise?

    Aţi afirmat public că aveţi grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunaţi o dată încasările bugetare din ianuarie şi februarie şi să faceţi regula de trei simplă.”

    Consiliul Director al Romanian Business Leaders

    7 martie 2017
     

  • Salariile de până la 4.000 de lei se DUBLEAZĂ. Anunţul FULGER făcut de ministrul muncii care CUTREMURĂ piaţa

    “Suntem în discuţii pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuţii vor fi sindicatele din ordinea publică şi din sănătate. (…) Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la postul de televiziune România TV.

    Salariile de până la 4.000 de lei se DUBLEAZĂ. Anunţul FULGER făcut de ministrul muncii care CUTREMURĂ piaţa 

  • Ministrul Muncii, despre legea salarizării unitare: Salariile de până la 4.000 de lei se dublează. După acest prag, cresc cu 45 %

    “Suntem în discuţii pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuţii vor fi sindicatele din ordinea publică şi din sănătate. (…) Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la postul de televiziune România TV.

    Ministrul Muncii nu îşi doreşte niciun fel de modificare la proiectul legii salarizării, deşi sindicaliştii au anunţat că vor anumite modificări, dar a spus că ministerul este deschis pentru dezbateri pe această temă. Întrebată când va ajunge în Parlament legea salarizării unitare, Olguţa Vasilescu a declarat că mai întâi trebuie purtate discuţii cu sindicatele, deci nu poate spune o dată exactă, dar legea va trebui adoptată până la data de 1 iulie 2017.

    Olguţa Vasilescu a mai precizat că punctul de pensie va creşte la 1.000 de lei începând cu data de 1 iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro