BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Un proiect care a cerut o finanţare de 10.000 de dolari pentru a deveni o afacere a strâns două milioane de dolari într-o zi

    Platforma de finanţare online Kickstarter a produs un nou fenomen viral. “Exploding kittens”, un proiect depus de Mathew Inman, un desenator de benzi desenate, a adunat peste 2 milioane de dolari într-o zi, deşi autorul ceruse doar 10.000 de dolari. Proiectul se referă la un joc şi a atins ţinta de finanţare în doar 20 de minute.

    În mai puţin de o oră, “Exploding kittens” era finaţat în proporţie de 1.000%, iar după 7 ore în proporţie de 10.000%, ajungând la un milion de dolari. Până la finalul primei zile, Inman avea în cont peste 2 milioane de dolari, cu 29 de zile de finanţare rămase.

    Este încă un exemplu al modului în care internauţii iubitori de pisici transformă o simplă idee în ceva viral. Este însă şi o dovadă a succesului de care se bucură Kickstarter, cea mai mare platformă de profil.

    Mare parte a încasărilor Kickstarter vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.

  • SpaceX a obţinut o finanţare de un miliard de dolari de la Google şi Fidelity Investments

    Google şi Fidelity Investments vor deţine împreună puţin sub 10% din SpaceX, potrivit unui anunţ de marţi al companiei.

    Compania fondată de antreprenorul canadian Elon Musk a anunţat că finanţarea o va ajuta să continue cercetarea în domeniul transporturilor spaţiale, reutilizarea materialelor şi construcţia de sateliţi.

    Google şi Fidelity se alătură investitorilor deja existenţi, Draper Fisher Jurvetson, Founders Fund, Valor Equity Partners şi Capricorn.

    Google este deja prezentă în domeniul aerospaţial, după achiziţionarea în 2014 a mai multor companii, inclusiv Skybox Imaging, companie ce activează în domeniul sateliţilor şi pentru care gigantul online american a plătit 500 de milioane de dolari în luna iunie.

    SpaceX a anunţat obţinerea noii finanţări în aceeaşi zi în care Planet Labs, un operator privat de sateliţi din San Francisco, fondat de foşti cercetători de la NASA, a anunţat că a obţinut o finanţare de 95 de milioane de dolari pentru a-şi construi afacerea de comercializare de imagini şi alte date satelitare.

    Fondul de investitţii Draper Fisher Jurvetson, care a finanţează SpaceX, a participat şi la strânngerea de fonduri a Planet Lab.

    Pe 10 ianuarie, compania americană SpaceX a lansat cu succes capsula Dragon către Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni de aprovizionare a avanpostului orbital, însă a eşuat în prima sa tentativă de a recupera primul etaj al lansatorului, care s-a prăbuşit pe platforma teleghidată din Oceanul Atlantic unde trebuia să aterizeze. Recuperarea primului etaj al lansatorului este dorită pentru a scădea costurile misiunilor de transport spaţial, prin refolosirea unor echipamente. Tehnologia este însă la început, iar SpaceX anunţase că şansele de reuşită din prima încercare sunt foarte mici.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

  • O companie românească a primit o finanţare de două milioane de dolari pentru un proiect lansat în Mexic

    Potrivit reprezentanţilor Netopia, Mobilender este o aplicaţie disponibilă gratuit în AppStore şi Google Play, prin care utilizatorii pot împrumuta, într-un interval de până la 40 de minute, până la 5.000 de pesos (340 dolari). Serviciul se adresează, deocamdată, doar pieţei din Mexic şi a fost dezvoltat de echipele Netopia din Bucureşti si Sillicon Valley.

    „Întotdeauna am susţinut că tranzacţiile de pe smartphone sunt viitorul, tot mai multe servicii financiare vor fi simplificate la maxim, pentru că tehnologia o permite, iar utilizatorul are nevoie de ele. De aceea am lansat Mobilender. Această rundă de finanţare ne întăreşte încrederea în capacităţile noastre de a inova, iar piaţa din Mexic este perfectă pentru natura proiectului. Este foarte aproape de Statele Unite, are o populaţie extrem de largă şi ne oferă premisele de a extinde serviciul pe tot teritoriul Americii Latine”, declară Antonio Eram, CEO şi fondator Netopia.

    Mobilender este singura companie din Mexic care împrumută bani în orice moment al zilei, termenul de rambursare fiind de maxim 31 de zile. În România, Netopia este lider de piaţă în ceea ce priveşte procesarea plăţilor mobile şi online, prin serviciul mobilPay.

     

  • Negură: Am achitat datoriile la pârtia de schi de pe Rarău. Guvernul să aloce bani pentru finalizare

    Negură (PNL) a declarat corespondentului MEDIAFAX că lucrările la pârtia de schi de pe Masivul Rarău sunt blocate din 2012 după ce Guvernul nu a mai contribuit cu fonduri pentru finanţare, iar cele două firme care au executat lucrări au solicitat Primăriei Câmpulung Moldovenesc să achite restanţele de plată de 7,1 milioane de lei.

    “Am făcut eforturi uriaşe, iar la sfârşitul anului trecut am reuşit să achităm întreaga datorie, din care 6,5 milioane de lei din bugetul local, iar 600.000 de lei au fost alocaţi de Guvern”, a spus primarul.

    El a adăugat că municipalitatea a atacat în instanţă una dintre firmele care execută investiţia pentru că nu a predat lucrarea la timp, în iulie 2012, şi că aşteaptă decizia instanţei.

    Primarul Mihăiţă Negură, şi-a exprimat speranţa că în cursul acestui an, investiţia, la care s-au executat 82 la sută din lucrări, să fie finalizată, spunând că aşteaptă ca fondurile să fie alocate de Guvern aşa cum a fost posibil şi în cazul pârtiei de la Negreşti Oaş.

    “Necesarul mai e de circa două milioane de euro. Aştept ca banii să fie alocaţi de Guvern pentru că acelaşi Guvern Ponta, înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale, a alocat la Negreşti Oaş 6,7 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la pârtia de schi, care este realizată în aceleaşi condiţii ca cea de pe Rarău. Nu cred că se pot aloca fonduri preferenţial”, a spus Negură.

    El a subliniat că iniţierea proiectului pârtiei de schi de pe Masivul Rarău a determinat mai mulţi investitori în turism să deschidă unităţi de cazare şi de alimentaţie publică în zonă, pentru care aceştia au luat credite, dar că din cauză că Guvernul a refuzat să mai finanţeze din 2012 lucrările, investitorii au de suferit.

    “E nevoie cât mai repede de această pârtie de schi care, pentru noi, înseamnă un obiectiv esenţial în dezvoltarea zonei”, a explicat Mihăiţă Negură.

    Primăria Câmpulung Moldovenesc a înregistrat arierate de 7,1 milioane de lei după ce, în urma unui control al Curţii de Conturi, municipalitatea a fost obligată să includă facturile nedecontate către firmele care au executat lucrările la pârtia de schi în contabilitatea proprie, deşi programul “Schi în România” prevedea că acestea sunt de competenţa ministerului.

    Lucrările la pârtia de schi din Câmpulung Moldovenesc ar fi trebuit finalizate la sfârşitul anului 2012, dar au fost sistate din lipsa finanţării, după ce s-a executat peste 80 la sută din proiect şi s-au achitat zece milioane de euro pentru lucrările executate până la jumătatea anului 2012.

    Traseul pârtiei de schi se va desfăşura începând de la cota 1.564 metri pe o distanţă de 4.200 de metri, până la cota 765 de metri, pe două tronsoane continue, separate doar de gradul de dificultate şi de staţiile de telegondolă. Lăţimea pârtiei variază între 27 de metri la cota de plecare şi ajunge până la 86 de metri în preajma staţiei intermediare a telegondolei.

    Transportul pe cablu se va face cu sistem de telegondolă cu opt locuri şi se va desfăşura liniar între zona de plecare a pârtiei de schi şi zona de sosire din partea inferioară. Primul tronson al pârtiei are o lungime de trei kilometri, urmând ca apoi să fie începute lucrările la cel de-al doilea tronson, cu o lungime de 1,4 kilometri.

    Municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost declarat staţiune turistică de interes naţional în anul 2005.

  • Costurile de împrumut ale Germaniei şi Franţei au coborât la noi minime record

    Randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a coborât cu 0,02 puncte procentuale, la 0,4555%, potrivit datelor Tradeweb, citate de MarketWatch.

    Îngrijorarea investitorilor legată de redresarea lentă a economiei zonei euro a determinat scăderea randamentului obligaţiunilor germane în cea mai mare parte a anului trecut.

    În Franţa, randamentul obligaţiunilor cu scadenţa de 10 ani a coborât la 0,772%.

    “Factorii care au provocat recenta aversiune faţă de risc nu vor dispărea rapid. Grecia şi problema relaxării cantitative (suplimentarea lichidităţilor de către BCE n.r.) alimentează nervozitatea pieţelor”, potrivit unei note a analiştilor băncii BNP Paribas, citată de AFP.

    Cancelarul german Angela Merkel a provocat duminică o controversă în Germania, inclusiv în cadrul majorităţii sale politice, după o relatare din presă potrivit căreia este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă va veni la putere stânga radicală, în urma alegerilor care vor avea loc pe 25 ianuarie.

    Spectrul ieşirii Greciei din zona euro a provocat luni scăderea puternică a pieţelor de capital, în pofida declaraţiilor Comisiei Europene privind apartenenţa statului elen la uniunea monetară.

    Costurile de împrumut au scăzut marţi şi în state considerate mai vulnerabile, precum Spania şi Italia.

    Randamentul obligaţiunilor pe termen de 10 ani ale Spaniei a scăzut de la 1,609% la 1,594%, iar în Italia de la 1,839% la 1,926%.

    În Statele Unite, randamentul titlurilor de Trezorerie cu scadenţa de 10 ani a coborât cu 3,24%, sub pragul simbolic de 2% pentru prima oară după luna mai 2013, la 1,990%, de la nivelul de 2,032% înregistrat la închiderea de luni a tranzacţiilor, potrivit datelor Tradeweb.

  • Costurile de împrumut ale Germaniei şi Franţei au coborât la noi minime record

    Randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a coborât cu 0,02 puncte procentuale, la 0,4555%, potrivit datelor Tradeweb, citate de MarketWatch.

    Îngrijorarea investitorilor legată de redresarea lentă a economiei zonei euro a determinat scăderea randamentului obligaţiunilor germane în cea mai mare parte a anului trecut.

    În Franţa, randamentul obligaţiunilor cu scadenţa de 10 ani a coborât la 0,772%.

    “Factorii care au provocat recenta aversiune faţă de risc nu vor dispărea rapid. Grecia şi problema relaxării cantitative (suplimentarea lichidităţilor de către BCE n.r.) alimentează nervozitatea pieţelor”, potrivit unei note a analiştilor băncii BNP Paribas, citată de AFP.

    Cancelarul german Angela Merkel a provocat duminică o controversă în Germania, inclusiv în cadrul majorităţii sale politice, după o relatare din presă potrivit căreia este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă va veni la putere stânga radicală, în urma alegerilor care vor avea loc pe 25 ianuarie.

    Spectrul ieşirii Greciei din zona euro a provocat luni scăderea puternică a pieţelor de capital, în pofida declaraţiilor Comisiei Europene privind apartenenţa statului elen la uniunea monetară.

    Costurile de împrumut au scăzut marţi şi în state considerate mai vulnerabile, precum Spania şi Italia.

    Randamentul obligaţiunilor pe termen de 10 ani ale Spaniei a scăzut de la 1,609% la 1,594%, iar în Italia de la 1,839% la 1,926%.

    În Statele Unite, randamentul titlurilor de Trezorerie cu scadenţa de 10 ani a coborât cu 3,24%, sub pragul simbolic de 2% pentru prima oară după luna mai 2013, la 1,990%, de la nivelul de 2,032% înregistrat la închiderea de luni a tranzacţiilor, potrivit datelor Tradeweb.

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Cum poţi greşi atunci când mânuieşti banii companiei tale?

    Şi am văzut că acest lucru deja se întâmplă în cazul antreprenorilor care ne-au răspuns. Dacă anul trecut procentul celor care nu erau familiarizaţi cu concepte precum private equity, venture capital, angel investor era destul de mare, în acest an aceste tipuri de investitori apar printre soluţiile care ar putea avea un impact important în ecosistemul de finanţare românesc în următorii ani”. Pe de altă parte antreprenorul trebuie să caute finanţarea care se potriveşte stadiului afacerii sale.

    Nu este bine să încerce să ia credit bancar când business-ul este abia înfiinţat sau în stadiul de startup. De obicei băncile acordă credit firmelor cu istoric şi situaţii financiare pe câţiva ani. “Dar nici nu te gândi că nu ai acces la finanţare pentru că eşti startup. Gândeşte “out of the box” şi ia în considerare opţiunile inovative de finanţare apărute în anii de criză, de exemplu crowdfunding-ul”, spune Mihaela Matei.

    “Tot legat de finanţare, nu te gândi că vei reuşi doar prin fondurile proprii să dezvolţi o afacere. Bineînţeles că nu e o regulă general valabilă, dar, de cele mai multe ori, fără fonduri suficiente afacerea nu se va dezvolta în ritmul necesar sau nu va rezista dincolo de zona de start-up. Nu aştepta să ajungi la această concluzie după 2-3 ani în care să îţi spui că nu e şi cazul tău şi că tu vei reuşi fără fonduri din exterior. Echipa se va demotiva sau chiar va părăsi start-up-ul”.

    Relaţia antreprenorului cu banii nu înseamnă numai finanţarea activităţii, ci şi mânuirea disponibilităţilor companiei.  Cristian Bişa de la manageranticriză.ro spune că, cu cat nivelul de avuţie al societăţii scade cu atât utilitatea resurselor financiare deţinute este mai mare şi aversiunea la risc mai accentuată.”Una este să investeşti 100.000 de euro atunci când ai numai 120.000 de euro şi alta să inveştesti 100.000 de euro atunci când deţii în cont un milion”.

    Depăşind acestă situaţie, antreprenorul se poate trezi într-o altă situaţie, la fel de neplăcută. “Este foarte greu de înţeles şi de acceptat, dar şi de gestionat faptul că cel puţin 24 plus 16% din veniturile obţinute (sigur, prin munca si priceperea ta) nu îţi aparţin ţie, ci statului”, spune expertul contabil Emilia Ţuluca.

    Dacă nu puteţi accepta asta, atunci angajaţi pe cineva care să vă amintească; antreprenorul Mihai Scărlătescu subliniază nevoia angajării sau implicării în afacere a cuiva cu expertiză în zona financiară, un “om cu duşul”, care să tempereze orice elanuri risipitoare.
    Există proprietari de afaceri care se “joacă” cu banii companiei – ridicări nejustificate de numerar, care ridică soldul casei şi care ar trebui cheltuiţi în interesul acesteia, fapt care se întâmplă mai rar. Iar achiziţiile persoanale efectuate în numele sociatăţii nu fac decât să crească lista fondurilor fixe şi bătăile de cap ale contabililor, dar sporesc şi riscurile în cazul unui control, spune Daniela Niţu, expert contabil.

    Un lucru simplu la capitolul bani, care înseamnă de fapt fineţe şi analiză: o greşeală este să nu faci un exit la momentul potrivit, când ai ajuns la punctul de maturitate pe curba de dezvoltare a afacerii.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Am o idee de afacere. E valoroasă?

    Mai mult de jumătate dintre studenţii români vor să înceapă propria afacere. Între tehnologie şi succes stau banii: 90% dintre antreprenorii români consideră accesul la finanţare dificil sau foarte dificil. Ce-i rămân tânărului întreprinzător de făcut? Să îşi găsească un “business angel”, un investitor sau un fond de investiţii.

    Cum găseşti investitorul, ce îi spui, când şi cum, cum îţi concepi prezentarea pentru un eveniment menit să faciliteze accesul la finanţare, care ar trebui să fie punctele forte pe care trebuie să insişti, iată câteva întrebări la care încercăm să raspundem în continuare.
    Prima întrebare pe care trebuie să ţi-o pui este: “Am o idee de afacere. E valoroasă?” Răspunsul este greu de acceptat, dar trebuie să ştiţi că o idee nu valorează prea mult.

    Din punctul de vedere al unui investitor, valoarea unei idei este este aproape zero, spune Dan Vişoiu, partner la BAC Investment Banking. “Îmi spune foarte multe lucruri despre o persoană faptul că nu a putut să avanseze, să evolueze din faza unei idei ca să lanseze afacerea”, adugă el.
    Dragoş Rouă, antreprenor în serie şi blogger, crede că ideile sunt commodities: “Şansele ca cineva să aibă ideea ta sau să o fi avut deja de 1.000 de ori înainte sunt extrem de mari. Din perspectiva mea, ideea are o importanţă minoră; contează mult mai mult implementarea”.

    Implementarea unei idei, adaugă Rouă, poate să nu fie spectaculoasă dar poate să se dovedească mult mai atrăgătoare decât o idee fabuloasă dar care nu e implementată bine. “Contează mult mai mult ce faci, felul în care îţi creezi procesele, clienţii şi furnizorii şi îţi gestionezi cheltuielile şi îţi faci brandingul decât ideea.

    Focusul pe idee nu mi se pare că ar trebui să fie extraordinar”. Un corolar: ideea în sine trebuie să fie cât mai simplă. “Hai să distribuim imagini de la unii la alţii, este Instagram. O idee foarte simplă, dar implementarea a fost foarte bună.

    Un alt exemplu este Whatsapp – hai să facem oamenii să vorbească între ei. Punct. Atât. Idee extrem de simplă, făcută de zeci de ori, înainte existând în piaţă, încă de pe vremea ICQ-ului în cazul Whatsapp – sau şi Flicker exista înainte să existe Instagram – dar implementate într-un mod mult mai adaptat pe nevoile pieţei şi la ceea ce clienţii vor”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: SIVECO, proces educaţional optimizat în vederea competenţelor într-o societate bazată pe cunoaştere

    Elementul de noutate:

    Acesta este primul proiect în care a fost utilizată o abordare holistică a ambelor metode, tehnologice şi de instruire, pentru a stimula interactivitatea procesului de învăţare şi a aduce o schimbare reală în activitatea din sala de clasă.  Avantajul dispozitivelor hardware multi-touch constă în posibilitatea unei interacţiuni largi cu informaţia, interacţiune de tip complex, multisenzorial, prin utilizarea ambelor mâini şi având posibilitatea de a opera atât cu entităţi  reale, cât şi virtuale, fiind foarte apropiată de ceea ce numim realitate virtuală.

    Conţinuturi educaţionale precum „Satul Eco – Surse de energie regenerabile”, „Exprimarea emoţiilor”, „Cum să construim o centrală nucleară” propun ca metode didactice învăţarea bazată pe proiect, colaborarea între elevi şi transdisciplinaritatea. Lecţiile desfăşurate cu ajutorul acestor instrumente şi conţinutul interactiv s-au dovedit şi se dovedesc în continuare de un real succes, deoarece îmbină toate elementele ce duc la o învăţare eficientă.

    Efectele inovaţiei:

    După ce a fost implementat noul curriculum, constând în douăsprezece lecţii bazate pe proiecte, la clasele dotate cu laboratoare multi-touch au crescut implicarea şi gradul de interacţiune în rândul elevilor. Proiectul a deschis calea dezvoltării de noi competenţe, cum ar fi rezolvarea de probleme, gestionarea conflictelor, lucrul în echipă şi aşa mai departe.

    Deşi planificarea iniţială a implicat doar dezvoltarea resurselor digitale pentru 10 lecţii pentru masa multi-touch, partenerii au reuşit, în ciuda constrângerilor tehnice, să dezvolte 8 jocuri educative interactive, oferind profesorilor o aplicaţie „la cheie“ şi o integrare mai uşoară a noii paradigme educaţionale.

    Descriere:

    Proiectul „Proces educaţional optimizat în vederea competenţelor într-o societate bazată pe cunoaştere” s-a desfăşurat în perioada decembrie 2009 – noiembrie 2012, implicând partenerii de proiect: SIVECO, UMPFE, UNAP, formatori, creatori de curriculum, de ghiduri, de studii de impact şi alte materiale, scenarişti, profesori, cercetători, specialişti IT din România. SIVECO a asigurat elaborarea propunerii de proiect, în valoare de 6 milioane de euro alocaţi din Fondul Social European, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

    Soluţia a constat în următoarele componente principale:

    Un curriculum nou, format din douăsprezece lecţii bazate pe proiecte, care susţin învăţarea colaborativă. Acest curriculum a fost introdus în curriculumul naţional, ca disciplină opţională, fiind disponibil pentru toţi profesorii şi elevii în cadrul orelor de curs opţionale;

    Metodologia pentru dezvoltarea unor noi lecţii bazate pe proiecte, în concordanţă cu cele din noul curriculum, care să permită cadrelor didactice să îşi creeze propriile lecţii şi să îşi personalizeze metodele de predare;

    8 laboratoare multi-touch, care oferă un studiu de caz puternic pentru susţinerea tehnologiei pentru lecţiile bazate pe proiect.

    Formarea a peste 1.000 de cadre didactice din grupul ţintă;

    8 aplicaţii software multi-touch bazate pe proiect, ce integrează tehnologii din jocurile pe computer, oferind astfel o interactivitate mai mare şi sprijinind noua abordare colaborativă a curriculumului.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.