BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Povestea omului care a creat cele mai iubite dulciuri din lume

    Mars s-a născut în 1882 în Pope, Minnesota, şi a învăţat să facă ciocolată de la mama sa, în perioada când a fost nevoit să stea acasă deoarece s-a îmbolnăvit de poliomielită. La 19 ani a început să vândă cipsuri de melasă. În 1902, s-a căsătorit cu Ethel G. Kissack, iar doi ani mai târziu s-a născut Forrest Edward Mars, cel care avea să aibă o contribuţie uriaşă la dezvoltarea companiei.

    În 1911 Frank C. Mars începe să facă bomboane în bucătăria sa din Tacoma, Washington, şi apoi să le vândă. În 1920, se mută în Minneapolis, unde începe o afacere cu bomboane numită The Nougat House. Acolo sunt produse batoanele de ciocolată Patricia Chocolates, numite după fiica lui. Doi ani mai târziu, apare pe piaţă divizia de bomboane MAR-O-BAR, Mars redenumeşte compania MAR-O-BAR, iar afacerile ajung la 100.000 de dolari.

    În 1923, după trei ani de muncă, Mars alături de fiul său lansează Milky Way, care s-a dovedit a fi un mare succes şi care le-a permis să angajeze mai mulţi oameni. Compania, redenumită Mars, Incorporated, inaugurează o fabrică în 1929 în Chicago, fapt care face ca businessul să explodeze, apoi, un an mai târziu, este lansat şi batonul de ciocolată Snickers.

    Frank s-a certat cu fiul său în legătură cu ingredientele ciocolatei Milky Way, iar Forrest Mars s-a dus în Anglia, unde a încercat să vândă Milky Way realizat cu ingredientele agreate de el. 

    În 1935 compania a intrat în domeniul hranei pentru animale, alături de o companie din Marea Britanie, lansând produsul Chappie; peste alţi patru ani, era lansa şi un produs destinat pisicilor, numit KiteKat.

    În timpul celui de-a doilea război mondial, Mars s-a întors în SUA, unde a lansat bomboanele M&M, inspirate de un produs european; primele M&M au fost produse pentru armata SUA. Tot Forrest Mars este responsabil pentru extinderea afacerii prin lansarea cutiilor de orez Uncle Ben’s. Forrest era cunoscut drept un om foarte strict, el fiind cel care a inventat şi pus în practică un sistem de recompense şi pedepse care a rezistat foarte mulţi ani. New York Times scria în 1999 că angajaţii care ajungeau la timp în fiecare zi toată săptămână erau recompensaţi cu un bonus, iar cei care întârziau erau penalizaţi financiar.

    Forrest Mars a murit în 1999, la 95 de ani; conducerea a fost preluată de fiul acestuia, Forrest Mars Jr., care a intrat în afacerile familiei încă din 1959 şi a petrecut mult timp în Europa pentru a creşte vânzările pe bătrânul continent. El a devenit copreşedinte alături de fratele său John, în 1975, an în care veniturile companiei au ajuns la 1 miliard de dolari.

    Mars este încă o afacere de familie, iar majoritatea membrilor au fost extrem de discreţi, vorbind rar cu presa. Din 2015, compania este condusă de Grant F. Reid.

    Forrest Mars i-a promis tatălui să că va transforma compania într-un jucător global; şi-a ţinut cuvântul întocmai, produsele Mars putând fi găsite aproape oriunde pe glob.

  • Cum arată casa de 8 milioane dolari a lui Jennifer Lawrence! Foto din interior

    Veniturile sale se ridică la aproape 46 de milioane de dolari, potrivit clasamentului publicat marţi de revista Forbes. Iar casa ei costă nici mai mult, nici mai puţin de şapte milioane de dolari.

    Vedeţi imagini pe www.one.ro

  • SAP a înregistrat venituri de peste 22 de miliarde de euro în 2016

    SAP a stabilit ca obiectiv pentru anul 2020 o creştere de peste 2,6 ori a segmentului cloud şi venituri totale de 29 de miliarde euro, în creştere faţă de estimările iniţiale de 26-28 miliarde de euro.

    „Performanţele obţinute în 2016 se încadrează în trendul de creştere profitabilă din ultimii şapte ani. Am reuşit să extindem piaţa pe care o targetăm şi în acelaşi timp să inovăm constant în ceea ce priveşte noua generaţie de soluţii ERP, prin intermediul suitei SAP S/4HANA. Astfel, rămânem lider pe piaţa de soluţii software de business, menţinându-ne creşterile vânzărilor de soft, a serviciilor cloud şi a profiltului operaţional. În acelaşi timp, accelerăm ritmul de inovaţie în ceea ce priveşte tehnologii precum Internet of Things, Machine Learning şi Blockchain şi privim cu încredere către noile obiective setate pentru 2020”,  a declarat Bill McDermott, CEO SAP.

    În 2016, veniturile din cloud şi software au crescut cu 8% (non-IFRS), în linie cu estimările anunţate în octombrie, de 6,5- 8,5%. Veniturile din subscrieri cloud şi suport au atins valoarea de 3,01 miliarde euro (non-IFRS), de asemenea în linie cu estimările companiei. Cererile noi de soluţii cloud au înregistrat o creştere de 31% în 2016, până la 1,1 miliarde euro.

    La nivelul întregului an, profitul operaţional la nivel global a atins valoarea de 6,6 miliarde euro (non-IFRS), iar profitul net per acţiune a crescut cu  18%, până la 3,03 euro (IFRS) şi 3% până la 3,89 euro (non-IFRS).

    Compania a înregistrat o evoluţie pozitivă şi în regiunea EMEA, unde veniturile din cloud şi software au crescut cu 10% (non-IFRS). Veniturile din subscrieri cloud şi suport (non-IFRS) au raportat un avans cu 37%.

    Numărul de clienţi la nivel global pentru suita SAP S/4 HANA s-a dublat în 2016, până la peste 5.400. În al patrulea trimestru din 2016, aproximativ 1.300 de clienţi noi au accesat suita.
     

  • Cum au reuşit doi tineri să se pensioneze la doar 30 de ani. Vezi cum trăiesc acum cei doi

    S-au pensionat în august 2015, iar de atunci trăiesc fără nicio restricţie.

    Cum au reuşit să se pensioneze atât de devreme? Cheia a fost, potrivit unui interviu acordat în Business Insider: minimizarea costului traiului.

    Tinerii s-au cunoscut în 2004, când erau amândoi la colegiu. S-au căsătorit în vacanţa de iarnă a ultimului an de studiu. S-au mutat în Las Vegas imediat după absolvire – Joe acceptase acolo un post de profesor în cadrul Teach for America. Ali a început şi ea să lucreze ca profesor suplinitor şi s-a alăturat în cele din urmă TFA, începând să predea limba engleză la un liceu local.

    ”Din fericire, în Las Vegas costul traiului este foarte scăzut – totuşi şi salariile profesorilor sunt la fel de scăzute”, a spus Ali într-un interviu pentru Mad Fientist, într-un episod al ”Financial Independence Podcast”.

    Au fosr nevoiţi astfel să îşi ia  extra joburi – predarea de cursuri la şcoli de vară, administrarea unor cluburi, meditaţii – pentru a-şi creşte veniturile. În unii ani, au reuşit  să îşi crească salariile cu până la 50% prin intermediul acestor posturi suplimentare. În cele din urmă, au realizat că vor să fie independenţi din punct de vedere financiar şi să aibă libertatea să facă ce vor, când vor. Au continuat să trăiască frugal, economisind circa 75% din veniturile lor, iar în 2008 şi-au cumpărat prima proprietate în Vegas. În anii următori, au reuşit să administreze încă 13 spaţii închiriate. Chiar dacă au pierdut bani în timpul crizei , piaţa şi-a revenit în cele din urmă şi au reuşit să ajungă la profituri consistente – şi-au crescut averea până la peste 1 milion de dolari.

    În prezent, sunt complet independenţi din punct de vedere financiar şi călătoresc în jurul lumii împreună cu fiica lor de doar un an. Cei doi au şi un blog unde îşi descriu experienţele – Adventuring Along.

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Guvernul experţilor de la Bruxelles a luat cei mai puţini bani de la Uniunea Europeană. Cum s-a ajuns la asta

    Cele nouă miliarde de lei „lipsă“ la buget din fondurile UE sunt acum mărul discordiei între noua putere şi fostul guvern, fiind principala poziţie bugetară care a provocat „gaura de 10 miliarde de lei“, cum impropriu a numit-o liderul PSD Liviu Dragnea.

    Totul ar fi pornit, spun reprezentanţii fos­tului guvern, de la estimarea greşită pri­vind absorbţia fondurilor UE cuprinsă în proiectul de buget pe 2016 realizat de gu­vernul Ponta şi preluată tel-quel de guvernul Cio­loş. Absorbţia de doar 4,4 mld. lei în 2016, fa­ţă de 17 mld. lei în 2015, este cea mai redusă din 2009 încoace.

    Guvernul experţilor de la Bruxelles a luat cei mai puţini bani de la Uniunea Europeană. Cum s-a ajuns la asta

  • Cea mai proastă veste primită de Dragnea, fix când se aştepta mai puţin. Este motivul pentru care toată lumea este nervoasă

    Primele estimări privind execuţia bugetară pe 2016 indică venituri la bugetul general consolidat de doar 221,5 miliarde de lei, cu 14,2 miliarde de lei mai puţin faţă de veniturile estimate la rectificarea din noiembrie 2016 şI cu 11,5 miliarde de lei faţă de veniturile obţinute în 2015, conform unor surse apropiate de Ministerul Finanţelor.

    Astfel, bugetul era construit, conform rectificării din noiembrie 2016, pe venituri de 235,7 miliarde de lei dar execuţia arată venituri de doar 221,5 miliarde de lei din cauza nerealizărilor din noiembrie şI decembrie.

    Cea mai proastă veste primită de Dragnea, fix când se aştepta mai puţin. Este motivul pentru care toată lumea este nervoasă

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Un deputat englez câştigă 670.000 de lire sterline într-un an, dar îşi cumpără frigider de 94,74 de lire din banii contribuabililor

    David Cameron şi fostul său cancelar, George Osborne, au ţinut prima pagină cu onorariile lor uriaşe pentru discursuri publice după ce au părăsit Cabinetul. Totuşi, un ministru mai puţin cunoscut îi întrece cu desăvârşire când vine vorba de câştigurile extra-job, conform Daily Mail Online.

    Deputatul Tory Geoffrey Cox a câştigat aproape 670.000 de lire sterline pe lângă veniturile sale parlamentare de 74.962 de lire sterline în ultimul an. El a câştigat fabuloasa sumă – care este de 25 de ori mai mare decât salariul mediu în Marea Britanie – din activitatea sa ca avocat. Unul dintre joburile sale, prin care Cox furnizează servicii de consultanţă juridică, i-a adus aproape 147.000 de lire sterline pentru aproximativ 80 de ore de muncă.

    În ciuda veniturilor sale vaste şi a salariului de deputat, Cox a revendicat încă 16.500 de lire sterline pentru cheltuielile sale ca deputat, în acest an financiar. Doar în luna septembrie a luat din taxele contribuabililor o sumă de  94.74 de lire sterline pentru a-şi achiziţiona un frigider în biroul său de circumscripţie.

    În total, Cox a înregistrat venituri suplimentare de 666.922 de lire sterline în ultimele 12 luni, cu toate că unele dintre acestea sunt pentru activitatea efectuată anterior. Venitul său provine de la mai multe firme juridice din Marea Britanie, dar include, de asemenea, veniturile a trei companii aflate în paradisul fiscal din Insulele Cayman.

    La inceputul acestui an, el a fost mustrat pentru că a „omis” să declare suma 400.000 de lire sterline câştigată 2015. Cox a fost forţat să îşi ceară scuze, dar a scăpat fără nicio acuzaţie oficială împotriva sa. Comitetul a conchis că deptatul a comis o încălcare „gravă” a normelor, dar a acceptat declaraţia sa, aceea că nu a intenţionat să-şi ascundă câştigurile.

    Atunci când a fost criticat pentru nivelul câştigurilor sale din trecut, Cox a susţinut că taxele pe care le plăteşte sunt mai mari decât salariul său de deputat. Mai mult, el a mai spus că a lucrat între 50 şi 60 de ore pe săptămână pentru circumscripţia sa, desfăşurâdu-şi activităţile juridice în timpul vacanţei parlamentare sau la sfârşit de săptămână.