BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Cum a reuşit un cuplu să cumpere un castel cu 94 de camere la preţul unui automobil – GALERIE FOTO

    În ultimii patru ani cuplul s-a ocupat de renovarea acestuia, care datează din timpul domniei regelui Ludovic al XV-lea. În acesta an, cei doi şi-au propus să deschidă locaţia ca hotel pentru vizitatori şi, de asemenea, au în plan să lanseze o carte despre călătoria lor, în 2018. Recunosc, însă, că restaurarea pe deplin a proprietăţii va fi un „angajament pe tot parcursul vieţii“.

     „Totul a început când fiica noastră studia în Franţa. Am dat peste un blog cu proprietăţi franceze, care ne-a ademenit cu fotografii de case ţărăneşti din sate rurale pitoreşti. Am găsit Château de Gudanes pe Internet la doar câteva zile înainte de a pleca în Franţa şi am decis să-l includem pe itinerariul nostru de vizionare”, povestesc cei doi.  Restul, cum se spune, a fost istorie.

    “Când am achiziţionat castelul văzusem doar patru din cele 94 de camere deoarece majoritatea erau inaccesibil deoarece nu aveau tavan, uşa era blocată sau buruieni creşteau în interior”, mărturisesc ei

    Château are deja mii de fani – 230.000 de oameni urmăresc acest proiect pe Instagram, în timp ce nenumăraţi  se interesează de evenimentele care vor avea loc acolo.  „Viaţa nu se mişcă repede aici şi este extraordinar să fii deconectat de la agitaţia din restul lumii. Acesta este un angajament pe tot parcursul vieţii”, mai spune doamna Waters. 

  • Există vreo rezolvare eficientă pentru problema distribuirii inegale a avuţiei?

    Istoria ne învaţă că soluţia poate veni şi singură, fără să fie căutată. După ce a studiat sute de ani de istorie a umanităţii, Walter Scheidel, profesor la Stanford, a identificat patru modalităţi de netăgăduit în care poate fi redusă inegalitatea: războaiele, revoluţiile, colapsul statelor şi pandemiile mortale. „Aceşti patru călăreţi ai apocalipsei“, după cum Scheidel îi numeşte în cartea sa „Marele nivelator: violenţa şi istoria inegalităţii din Epoca Pietrei până în secolul XXI”, s-au dovedit mult mai eficienţi în reducerea inegalităţii decât eforturile mai paşnice precum îmbunătăţirea educaţiei sau decât şocurile nonviolente, cum ar fi crizele financiare şi economice.

    Nivelurile actuale ale inegalităţilor nu sunt fără precedent, remarcă Scheidel. Ponderea în total a veniturilor deţinute de cei mai bogaţi americani a ajuns doar de curând la nivelurile văzute ultima oară în 1929. În Marea Britanie, cei mai bogaţi 10% deţineau mai mult de 90% din avuţia privată înainte de Primul Război Mondial; astăzi, procentul este un pic mai mare de 50%.

    Acest lucru sugerează că inegalitatea din prezent poate deveni mult mai extremă. Globalizarea, îmbătrânirea populaţiei şi imigraţia contribuie toate la inegalitate deviind serviciile publice departe de politicile redistributive. Mai mult, noile tehnologii şi răspândirea automatizării la scară largă vor lărgi şi mai mult prăpastia dintre muncitorii cu înaltă calificare şi cei slab calificaţi.

    Reducerea nivelurilor ridicate ale inegalităţii în SUA, Marea Britanie şi de oriunde necesită schimbări radicale de politică, spune Scheidel. Şi singurele dăţi când aceste politici au dus în trecut la o „nivelare” semnificativă a fost după producerea unor catastrofe.

    Scheidel a vorbit cu jurnaliştii revistei americane electronice Quartz despre lunga istorie a inegalităţii: 

    Quartz: Perioadele cu inegalitate redusă din trecut au fost precedate de o catastrofă. Cum ceva atât de distructiv – „cei patru călăreţi”, după cum i-aţi descris în cartea dumneavoastră – poate produce ceva pozitiv?

    Scheidel: Prima soluţie este războiul care mobilizează masele şi exemplele clasice sunt Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial. O parte foarte mare a populaţiei s-a înrolat în armată, în timp ce forţa de muncă civilă a devenit, de asemenea, pe deplin mobilizată pentru efortul de război.

    Un stat-naţiune puternic a fost necesar pentru a organiza efortul de război, iar impozitele pentru cei bogaţi au fost majorate la niveluri extrem de ridicate – la 90% în unele cazuri – pentru a-l finanţa. Capitalul şi-a pierdut din valoare din cauza intervenţiilor guvernelor şi a distrugerii fizice, în special în Europa. În acelaşi timp, există o redistribuire masivă spre muncitori. Apoi, au fost efectele asupra democraţiei: drepturi de vot, apartenenţa la uniuni sindicale etc. Toate aceste lucruri au luat amploare în contextul acestor războaie deoarece guvernele a trebuit să ofere ceva la schimb oamenilor.

    Dacă sunteţi Lenin sau Mao şi mergeţi în Rusia sau China şi confiscaţi averile bogaţilor, adesea ucigându-i în acest proces de expropriere şi naţionalizând orice, construiţi o economie în care stabiliţi toate salariile şi toate preţurile. Este un proces extrem de invaziv, dar dacă sunteţi interesat doar de nivelare, de egalitate, acesta este un mod în care puteţi ajunge foarte rapid la ţintă.

    Şi celelalte?

    Celelalte două soluţii sunt întâlnite mai des în trecutul îndepărtat: colapsul statului şi epidemiile. În comparaţie cu celelalte, colapsul statului este cel mai rău mod de nivelare deoarece toată lumea ajunge mai săracă – doar diferenţele sunt eliminate. Când romanii au încorporat Britania în imperiul lor, s-a produs o creştere masivă a inegalităţii, dar care s-a destrămat în secolul al V-lea. Au venit anglo-saxonii şi dintr-o dată te-ai întors de unde ai plecat.

    Şi, în final, există epidemiile masive care se dezvoltă rapid şi ucid o parte cu adevărat mare a populaţiei, cum ar fi Moartea Neagră în Europa medievală (epidemia de ciumă care a devastat Europa şi o parte din Asia). Ele nu distrug infrastructura fizică – terenuri sau capital – astfel încât se produce o resetare fundamentală a valorii muncii. Persoanele apte de muncă pot cere salarii mai mari, iar activele angajatorilor – „capitaliştii” – îşi pierd din valoare.

  • Groupama a subscris prime brute de peste 930 de milioane de lei anul trecut

    Groupama Asigurări a încheiat anul 2016 cu  prime brute subscrise  în valoare de 932,3 milioane lei şi un profit IFRS de aproximativ 30 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Totodată, rata netă de recomandare a Groupama Asigurări a ajuns la 66 în 2016, faţă de 55 în 2015, iar gradul de satisfacţie a clienţilor a ajuns la 92%, conform studiului IRSOP realizat în septembrie 2016.

    • Linia Asigurărilor Non-Viaţă a avut o contribuţie de 900,9 milioane RON anul trecut, în creştere cu 18,7% faţă de perioada similară din 2015, în timp ce rezultatul tehnic net după comisionare s-a îmbunătăţit cu 19,2%, în cea mai mare parte datorită creşterii rezultatelor pe segmentele CASCO şi RCA. 
    • Linia CASCO a înregistrat o creştere globală de 6,3% până la 357,7 milioane RON anul trecut susţinută de o evoluţie bună pe toate canalele de distribuţie şi foarte bună a canalului Leasing;
    • Segmentul Property, inclusiv Agro, s-a bucurat de o creştere de 1,5% până la 193,7 milioane RON în 2016, asigurările agricole fiind în creştere cu 3,4%, iar asigurările de locuinţe cu 6,3%;
    • În cazul Asigurărilor de Sănătate şi Accidente, primele subscrise au înregistrat o creştere de 52,3% anul trecut, ajungând până la 23 milioane RON ca urmare a îmbunătăţirii prezenţei pe piaţă şi a creşterii graduale a portofoliului;  
    • Linia Alte asigurări Non-viaţă a înregistrat o creştere de 8%, până la 38,6 milioane RON, cu o performanţă bună pe sub-segmentele CMR, Răspunderi civile şi foarte bună pe Asigurări de călătorie în străinătate.
    • Asigurările de Viaţă au scăzut cu 32%, înregistrându-se însă o creştere prin Reţeaua Proprie în pofida provocărilor pieţei.

    Compania şi-a propus în 2017 o creştere cu 10% a primelor brute subscrise în 2017 şi un nivel al profitului comparabil cu cel înregistrat în 2016, 30 milioane RON.

     

     

     

  • Care a fost valoarea celei mai mari tranzacţii electronice de pe piaţa locală şi ce şi-a cumpărat românul care a făcut-o

    Potrivit datelor NETOPIA mobilPay, valoarea integrală a sumelor achitate digital în 2016 a crescut cu aproape 40% comparativ cu anul precedent, cumulând 200 de milioane de euro. În ceea ce priveşte valoarea medie achitată per tranzacţie online, aceasta a fost de 230 de lei, echivalentă cu cea raportată în 2015. Cu toate acestea, au fost şi persoane care au ales să achite sume record pentru diferite produse, servicii sau taxe şi impozite.  

    Astfel, în top 3 cele mai mari tranzacţii procesate de NETOPIA mobilPay, în 2016, s-a aflat, pe prima poziţie, o plată de 20.000 de euro pentru o vacanţă în Thailanda, urmată pe poziţiile doi şi trei de plăţi pentru taxe şi impozite în valoare de 15.000, respectiv 14.000 de euro. 

    Alte tranzacţii de ordinul miilor de euro procesate de companie în 2016 au fost în valoare de 8.000 de euro, pentru un tuning de maşină, respectiv 7.500 de euro, pentru o donaţie către un ONG. Compania a raportat un avans important şi pe nişa plăţilor prin sms, menţinându-şi poziţia de lider, cu o cotă de piaţă de peste 60% în 2016. Dacă în 2015 românii realizaseră 1,5 milioane de plăţi prin mesaje telefonice, anul trecut acestea s-au dublat, la 3 milioane de tranzacţii.

    Aproximativ 43% dintre plăţile digitale procesate de companie au fost făcute de persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, 26% de către persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, în timp ce tinerii de 18-24 de ani reprezintă 15% din total. Tranzacţiile au fost făcute preponderent de bărbaţi, în timp ce femeile au avut o pondere de 38%. Datele companiei arată că, în lunile noiembrie şi decembrie, perioade cu vârf de vânzări în e-commerce, ponderea plăţilor făcute de bărbaţi a crescut la 68%.

    „România începe să se alinieze în rândul ţărilor cu un ecosistem solid al plăţilor digitale, iar evoluţia din ultimul an ne confirmă acest lucru. Uşurinţa cu care pot face plăţile online îi atrage pe tot mai mulţi români să opteze pentru această metodă, fapt valabil atât în Capitală, cât şi în provincie”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Potrivit acestuia, ponderea plăţilor online cu cardul în Bucureşti versus restul ţării a scăzut cu 8% în 2016, până la 42%, faţă de anul anterior, deşi numărul lor a rămas constant, ceea ce denotă că apetitul pentru plăţile online creşte şi în provincie. Cluj-Napoca se află pe locul 2 în clasament, cu 10% din plăţile digitale din întreaga ţară. Ultima poziţie a podiumului este ocupată de Braşov şi Timişoara, fiecare cu circa 5% din tranzacţii.

    În ceea ce priveşte valoarea plăţilor făcute prin aplicaţia mobilPay Wallet în 2016, aceasta s-a situat la 850.000 de euro, fiind de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată anul precedent. De asemenea, suma medie achitată cu portofelul digital mobilPay Wallet anul trecut a fost de aproximativ 85 de lei, iar plata medie achitată la hipermarketuri partenere a fost de circa 21 de lei.

    Conform datelor NETOPIA mobilPay, tranzacţiile în Bitcoin, în 2016, au înregistrat o valoare de 300.000 de euro, iar suma medie achitată cu Bitcoin a fost de circa 400 de lei. Conform reprezentantului companiei, unul din principalele motoare în evoluţia pe 2016 a fost portofoliul de clienţi care au ales serviciile NETOPIA. Astfel că, 3.000 de comercianţi noi procesează prin platforma mobilPay de anul trecut, numărul total al acestora ajungând la 10.000.

    NETOPIA mobilPay este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească, bazată pe inovaţie de top şi tehnologie de ultimă generaţie. In 2013, compania a lansat portmoneul electronic mobilPay Wallet.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Se schimbă schimbarea. De azi nu mai poţi lua orice maşină nouă cu tichetele Rabla. Bonusuri de 2.500 de lei la tichet dacă alegi cu cap

    Statul se gîndeşte la un alt sistem regenerativ pentru parcul auto românesc. Unul care nu ţine neapărat de mărirea valorii tichetului, ci de emisiile pe care le au maşinile noi. Sunt nişte bonusuri şi pentru maşini cu anumite emisii, dar şi restricţii totale la cumpărarea unor maşini noi.

    IATĂ AICI CE MAŞINI NOI ÎŢI POŢI CUMPĂRA PRIN PROGRAMUL RABLA, CARE E VALOAREA UNUI TICHET ŞI CE BONUSURI DE PÂNĂ LA 2.500 DE LEI MAI POŢI SĂ OBŢII

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Cum a furat un român 5 milioane de euro fără ca nimeni să îşi dea seama

    Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

    Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.

    “În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum a furat un român 5 milioane de euro fără ca nimeni să îşi dea seama

    Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

    Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.

    “În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cât costă lipsa educaţiei financiare? 55 de miliarde de lei stau în depozite fără să producă valoare suficientă

    Datele Băncii Naţionale a României (BNR) arată că valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut în 2016 faţă de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde de lei la 55,4 miliarde de lei.

    „Anul trecut au crescut depozitele populaţiei şi aproape 15 miliarde de lei s-au dus în plus în depozite overnight (n.red. depozite în care termenul de scadenţă este ziua lucrătoare următoare datei constituirii).Banii aceia nu produc suficient pentru client şi aproape zero pentru economie, deci nimeni nu are de câştigat,” a explicat Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management.

    Educaţia financiară deficitară reprezintă unul dintre motivele care explică apetenţa românilor pentru depozite, în detrimentul plasării economiilor în fonduri de investiţii, piaţa de capital sau alte instrumente financiare, au afirmat administratorii de fonduri de investiţii.

    „Pentru români, prima sursă de sfaturi despre cum să-ţi gestionezi banii o reprezintă familia şi prietenii, conform unui studiu IMAS. Peste jumătate dintre femei (55%) şi aproape 40% dintre bărbaţi îşi obţin astfel sfaturile cu privire la modul de economisire. Din păcate, România are cel mai scăzut grad de educaţie financiară din Uniunea Europeană, conform unui sondaj Standard & Poor’s, şi astfel este foarte probabil ca românii să solicite cui nu trebuie dintre apropiaţi sfaturi despre cum să-şi investească banii agonisiţi cu atâta trudă,” a spus Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

    Drumul spre investiţiile în fonduri de acţiuni nu este însă foarte circulat, a arătat Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management. „Dacă ar câştiga mâine 100.000 de euro, primele investiţii ale românilor ar fi într-o afacere (15,5%), în călătorii (15,1%) sau în imobiliare (14,2%). Doar 1,5% dintre români şi-ar plasa banii într-un fond de investiţii,” a adăugat Neacşu, citând un studiu sociologic la nivel naţional, realizat de D&D Research în mai 2016, la solicitarea Erste Asset Management.

    „Credem că un portofoliu ca să poată genera randamente pozitive trebuie să fie diversificat, dar trebuie să luăm în calcul şi orizontul de timp. Nu putem investi în acţiuni pentru trei luni,” a spus Răzvan Szilagyi, directorul general al Raiffeisen Asset Management.