Tag: Ungaria

  • Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?

    Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
    reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
    cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
    guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
    guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
    tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
    pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
    premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
    publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
    lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
    incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.

    SCHELETELE DIN DULAP

    Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
    echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
    aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
    limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
    creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
    prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
    dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
    intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
    FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
    tintei de deficit.

    Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
    (ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
    Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
    dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
    probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
    tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
    declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
    loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
    trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).

    In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
    anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
    5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
    de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
    Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
    preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
    erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
    tot interesul sa sustina ideile partidului.

    In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
    curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
    pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
    o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
    rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
    pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
    preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
    crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
    datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
    ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
    creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
    centrala).

    IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN

    Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
    vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
    pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
    este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
    expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
    cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
    variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
    potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
    declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
    emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
    dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
    bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
    fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.

    De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
    fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
    serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
    Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
    doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
    va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
    de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
    august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
    Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
    guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.

    “Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
    analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
    consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
    2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
    deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
    forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
    probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
    finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
    decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
    politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
    sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
    deficitul bugetar in niste limite sustenabile.

    In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
    declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
    impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
    fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
    Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
    discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
    putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
    parlament.

    Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
    ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
    pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
    declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
    la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
    care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
    Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
    cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
    inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
    fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
    si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
    sa afle asta””, comenteaza Ambrus.

    CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII

    Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
    fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
    politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
    desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
    guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
    Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
    de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
    la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
    terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
    promisa.

  • Seful Eurogroup: Nu sunt ingrijorat de Ungaria si nici de moneda europeana

    “Situatia Ungariei nu ma nelinisteste”, a spus Juncker la postul
    de televiziune TV5 Monde, intr-un interviu difuzat duminica.

    Declaratiile oficialilor ungari au trimis vineri moneda euro la
    minimul ultimilor patru ani fata de dolar, investitorii aratandu-se
    ingrijorati de stabilitatea economica a tarilor din estul
    Europei.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Dupa ce au dus la caderea pietelor din Ungaria, oficialii ungari isi cer scuze pentru comentariile privind intrarea in default

    Varga a facut declaratiile la o conferinta de presa sustinuta
    sambata la Budapesta, unde a prezentat concluziile la care a ajuns
    comisia insarcinata cu analiza cifrelor economice prezentate de
    guvernul anterior.

    “Comentariile despre un posibil default sunt exagerate, iar daca
    acestea vin din partea colegilor nostri este pacat”, a declarat
    Varga. “Situatia Ungariei este solida si tinta de deficit bugetar
    poate fi atinsa, dar trebuie sa elaboram masuri in acest scop.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Danske Bank – Guvernul ungar nu stie nimic despre modul de functionare a pietelor

    Comentariile facute de vicepresedintii Fidesz Mihaly Varga si
    Lajos Kosa, ca si de Peter Szijjarto, purtatorul de cuvant al
    premierului Viktor Orban, sunt “foarte nelinistitoare pentru ca nu
    doar ca maresc temerile de pe piete cu privire la o posibila
    intrare in default a Ungariei, dar si pentru ca arata cat se poate
    de clar ca guvernul ungar intelege foarte putin modul de
    functionare al pietelor financiare”.

    “Mai mult, prin criticarea atat de puternica a guvernului
    anterior pentru apelul la FMI, ajungem sa ne intrebam daca nu cumva
    guvernul ungar planuieste sa renege acordul stand-by facut cu FMI
    si UE”, se mai arata in comunicat.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Guvernul ungar revine cu declaratii soc: “Economia este intr-o situatie foarte grava. Suntem in pragul default-ului”

    “Este clar acum ca economia este intr-o situatie foarte grava”,
    a spus Peter Szijjarto, purtatorul de cuvant al premierului Viktor
    Orban. “Nu cred ca e o exagerare sa vorbim despre intrarea in
    incapacitate de plata”, a precizat el.

    Declaratiile vin la o zi dupa ce vicepresedintele formatiunii
    politice Fidesz, Lajos Kosa, a afirmat ca exista “putine sanse” ca
    Ungaria sa evite soarta Greciei.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Dupa Grecia urmeaza Ungaria? Reprezentantii puterii de la Budapesta cred ca da

    In aceasta situatie, guvernul va fi nevoit sa pregateasca un
    plan de masuri pe termen scurt, de pana la doi ani, a afirmat
    intr-o conferinta Kósa, care ocupa si functia de primar al orasului
    Debrecen, scrie
    Mediafax
    .


    Partidul de centru-dreapta Fidesz a castigat alegerile
    parlamentare din Ungaria, obtinand o majoritate de doua treimi in
    legislativ si puterea de a amenda orice lege. Ungaria a fost
    condusa in precedentii opt ani de Partidul Socialist.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro

  • Dinte pentru dinte

    Proiectul ar putea viza 3,5 milioane de maghiari care traiesc in
    tarile vecine, in principal in Romania si Slovacia. Tensionate de
    mai multi ani, relatiile dintre Slovacia, unde sunt circa 500.000
    de etnici maghiari, si Ungaria s-au deteriorat la inceputul lunii
    dupa declaratia ministrului ungar de externe, Janos Martonyi, care
    a anuntat ca legea va fi “una din primele legi adoptate de noul
    parlament”.

  • BERD vrea sa descurajeze creditele in valuta in Europa de Est

    Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
    Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
    selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
    dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
    concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
    tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
    Romania sau Serbia, scrie
    Reuters
    .

    In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
    insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
    de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
    cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
    asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
    consiliere tehnica si legislativa.

    “Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
    actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
    . “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
    regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
    excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
    vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
    financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
    BERD din sectorul privat.”

    La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
    cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
    institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
    instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
    Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
    investitori
    locali (fonduri de pensii si sectorul de
    asigurari)”.

    Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
    a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
    de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
    ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
    mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.

    “Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
    restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
    cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
    Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
    creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
    finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
    rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
    capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
    saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”

    Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
    New York Times
    scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
    pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
    valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
    sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
    variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
    Romania s-au depreciat.

    Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
    acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
    iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
    economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
    estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
    intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
    creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
    imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
    ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
    mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.

    Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
    de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
    creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
    8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
    decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
    Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
    Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
    Raiffeisen International.

    Pana acum, numai Ungaria a luat
    masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
    caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
    in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
    sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
    in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
    peste 60% din total.

    Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
    valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
    ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
    piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
    dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
    denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
    dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
    Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
    locale”, nota The New York Times.

  • Camionagiii romani se plang ca sunt haituiti de unguri

    “Statul maghiar se finanteaza pe seama transportatorilor romani,
    care sunt pur si simplu vanati de organele de control. Isi
    protejeaza trans¬portatorii proprii cu orice chip. Pe soferii
    camioanelor inmatriculate in Ungaria fie nu-i opresc, fie nu ii
    amendeaza”, a declarat pentru Gandul secretarul general al Uniunii
    Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), Radu
    Dinescu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ungurii au injumatatit echipa guvernamentala. Cum ar arata guvernul guvernul nostru?

    Intr-o vreme in care in Romania se discuta de o remaniere
    guvernamentala si intr-o situatie in care se vede, practic, ca
    restructurarea sectorului public este infinit mai dificila decat se
    credea, nu ar fi o restrangere a aparatului administrativ central
    semnalul ca ceva se misca intr-o directie buna?

    Cu o schema a Executivului oricum mai redusa decat a Romaniei,
    (care are 15 ministri cu portofolii si un vicepremier fara
    portofoliu) noul guvern de dreapta al Ungariei a considerat ca 12
    ministere (plus alti trei ministri fara portofoliu) cat are in
    prezent Guvernul este deja prea mult.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro