BusinessMagazin

Tag: salarii

  • De ce vor companiile să renunţe la interviurile de angajare – VIDEO

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     

  • De ce vor companiile să renunţe la interviurile de angajare – VIDEO

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     

  • Judeţul din Romania unde poliţistii nu mai dau amenzi şoferilor

    Guvernul face experimente proaste, periculoase şi neasumate cu vieţile oamenilor – zi de zi, de când s-a înscăunat, cu tot cu ordonanţe pentru acesta şi promisiuni SF onorate numai pentru unii angajaţi în serviciile publice. Poliţiştii au cerut să li se aducă salariul minim la 1.450 de lei, cota brută minimă legală. Acum, salariul porneşte de la 600 de lei (cota din 2009) şi se adaugă sporuri. În total, 40.000 de poliţişti au luat mai puţini bani decât li s-ar fi cuvenit.


    Direcţia financiară a spus că un maximum de 300 de lei e prevăzut pentru măririle salariale ale poliţiştilor, iar ministra Carmen Dan nu a putut să facă mai mult pentru ei. De aici au pornit şi protestele din ultima săptămână. Astfel, s-a ajuns la o situaţie mult mai periculoasă care împunge în conştiinţa probabil nulă a Guvernului. Conform unei publicaţii online de ştiri din România, poliţiştii din Dolj nu mai dau amenzi de azi, ci doar avertismente până se vor recalcula salariile de bază la salariul minim net pe ţară. Sindicaliştii din Europol spun că poliţiştii aduc lunar la buget 20 de mil. de euro din amenzile date pe stradă – conform unei surse de ştiri online din România.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Câţi bani câştigă cei mai bine plătiţi şoferii de Formula 1 – GALERIE FOTO

    Majoritatea şoferilor de Formula 1 câştigă anual milioane de dolari – dar acest lucru se aplică pentru numeroşi sportivi de top.

    În cazul celor din Formula 1, însă, chiar şi şoferii care nu au cele mai bune rezultate primesc un salariu consistent din partea echipelor. Printre argumente se numără pericolul la care sunt supuşi şoferii şi stresul pe care aceştia trebuie să îl gestioneze în timpul curselor.

    Chiar şi cel mai tânăr pilot, Max Verstappen, primeşte anual un cec de sute de mii de dolari – şi asta fără a lua în calcul posibilele bonusuri.

  • De unde are primarul Gabriela Firea bani: 3,4 miliarde de lei din impozitul pe salarii al bucureştenilor au ajuns, în 2016, în BUGETUL Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti

    Primăria Generală a Bu­cureştiului, mai mult decât alte primării din ţară, este de­pen­dentă de veniturile obţi­nute din impozitul pe salarii. Legea finanţelor publice locale îi alocă 44,5% din cele 77 de procente din ve­niturile din impozitul pe venit colec­tat în Bucureşti care merg la bugetelor lo­cale. Anual în jur de 90% din ve­ni­tu­rile municipiului provin din această sursă.

    În ultimii zece ani, bugetul Primăriei Generale, fără sectoare, s-a situat între 3,2 – 3,7 miliarde de lei, anual. Cele şase sectoare au şi ele, a­nual, venituri de aproximativ 4 mi­liarde de lei, ceea ce face ca bugetele însumate ale Capitalei să însemne 7-8 mld. lei (1,7 – 1,8 mld. euro), potrivit Ziarul Financiar.

  • Liderul PSD, Liviu Dragnea, la bilanţul MAI: Vor fi creşteri „spectaculoase” de salarii, mai mult decât dublu

    „Vreau să vă asigur că, în ceea ce priveşte Legea salarizării, funcţionarii din MAI şi, în mod special cei care lucrează direct cu cetăţenii, cei care lucrează direct în stradă vor avea o creştere semnificativă pentru că este firesc şi chiar o merită”, le-a spus Dragnea poliţiştilor, în discursul său.
     
    După prezentarea bilanţului, Dragnea a fost întrebat de jurnalişti la ce creştere salarială s-a gândit pentru personalul MAI, el menţionând că a avut o discuţie cu ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, iar creşterile vor fi „spectaculoase”.
     

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Rădulescu, deputat PSD, cere indemnizaţii mărite pentru aleşi: Ne-ar trebui salarii mai decente. Nu putem veni în blugi şi mizerabili

    “Atâta timp cât eu trebuie să îmi cumpăr trei costume, nu am bani nici de pantofi. Cred că ar trebui măcar, atâta timp cât toţi ne dorim ca salariile să fie mari şi pentru jurnalişti şi pentru profesori şi pentru orice fel de om din România, eu cred că şi parlamentarul trebuie să aibă un salariu civilizat, care să îi permită să poată să se îmbrace, pentru că suntem obligaţi dacă vrem să fim cu bun simţ să venim cu costum şi cravată, nu ca alţii care vin cu blugi în Parlamentul României. Eu la Roma, în Parlamentul de acolo, şi jurnaliştii sunt îmbrăcaţi la costum”, a declarat, marţi, Cătălin Rădulescu.

    Parlamentarul spune că e nevoie de salarii mai decente pentru aleşi. “5.000 de lei, atât ne dă. Cred că ne-ar trebui salarii mult mai decente ca să putem să arătăm într-un fel în Parlament că dacă vrem să venim în blugi şi mizerabili, lumea ne va trata ca atare”.

    Rădulescu susţine că foloseşte banii din firma sa pentru a achita transportul în interes de serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Rădulescu, deputat PSD, cere indemnizaţii mărite pentru aleşi: Ne-ar trebui salarii mai decente. Nu putem veni în blugi şi mizerabili

    “Atâta timp cât eu trebuie să îmi cumpăr trei costume, nu am bani nici de pantofi. Cred că ar trebui măcar, atâta timp cât toţi ne dorim ca salariile să fie mari şi pentru jurnalişti şi pentru profesori şi pentru orice fel de om din România, eu cred că şi parlamentarul trebuie să aibă un salariu civilizat, care să îi permită să poată să se îmbrace, pentru că suntem obligaţi dacă vrem să fim cu bun simţ să venim cu costum şi cravată, nu ca alţii care vin cu blugi în Parlamentul României. Eu la Roma, în Parlamentul de acolo, şi jurnaliştii sunt îmbrăcaţi la costum”, a declarat, marţi, Cătălin Rădulescu.

    Parlamentarul spune că e nevoie de salarii mai decente pentru aleşi. “5.000 de lei, atât ne dă. Cred că ne-ar trebui salarii mult mai decente ca să putem să arătăm într-un fel în Parlament că dacă vrem să venim în blugi şi mizerabili, lumea ne va trata ca atare”.

    Rădulescu susţine că foloseşte banii din firma sa pentru a achita transportul în interes de serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro