BusinessMagazin

Tag: finante

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.

     

  • Economia Romaniei va scadea cu 6,5 – 7,1% anul acesta

    Ca majoritatea vecinilor sai, Romania a intrat in recesiune anul acesta, ca urmare a scaderii consumului si a creditarii, fiind nevoita sa imprumute 20 de miliarde de euro de la FMI si institutiile europene, se precizeaza in Forbes, citand Reuters.

    "La sfarsitul anului, contractia economica va varia intre 6,5 si 7,1%", a declarat ministrul de Finante. In acordul de imprumut semnat de Romania cu FMI se prevede o scadere a economiei de 4%, insa unii oficiali guvernamentali au avansat recent si cifra de 6%.
     

  • Guvernul se lauda cu banii altora

    Viitorul Romaniei depinde de banii UE. Cum statul refuza in continuare sa taie din cheltuielile proprii pentru a majora investitiile, singurii bani care pot fi directionati spre infrastructura sunt cei din fondurile de pre si post aderare la UE.  Desi este laudabil ca Guvernul a investit peste 12 miliarde de lei in primele sase luni in economie, este in acelasi timp regretabil ca statul roman se multumeste cu ajutorul de la Uniune si nu incearca sa se salveze prin forte proprii.

     

    Am alocat 20% din banii tarii pentru investitii si, practic, suntem cu 33% din sumele aferente alocate investitiilor in grafic. Pe sase luni de zile, am alocat si s-au realizat investitii in valoare de 12,5 miliarde de lei”, a declarat recent premierul Emil Boc. Din cele 9,275 de miliarde de lei investite de statul roman (fara autoritatile locale) insa, numai 3,7 miliarde de lei au fost din banii statului propriu-zis, adica circa o treime, conform unui document al Finantelor obtinut la cererea Gandul.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • O zi buna

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi in medie cu 1,3% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 1,3%.

    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta evolutia celor mai tranzactionate 25 de actiuni, inclusiv SIF-urile a incheiat sedinta de marti in crestere cu 1,3% peste valoarea de luni.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 7,1 milioane de lei (1,7 milioane de euro). Cele mai lichide societati de investitii erau Petrom (SNP), BRD-Groupe Societe Generale (BRD), Biofarm (BIO) si SIF Transilvania (SIF3). Actiunile Petrom (SNP) erau cotate la 0,235 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta, BRD-Groupe Societe Generale (BRD) la 8,200 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, la 0,424 lei, Biofarm (BIO) la 0,184 lei, pret in crestere cu 5,1% fata de referinta, iar SIF Transilvania (SIF3) erau tranzactionate la 0,423 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta.

    Cele mai semnificative cresteri ale pretului de tranzactionare, le-au inregistrat actiunile Mefin (MEF) cu 14,7% peste referinta si SC Transilvania Constructii (COTR) cu 9,6% peste referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut Petrolexportimport (PEI) cu 10,5% sub referinta si Comcm Constanta (CMCM) cu 9% sub referinta .

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care la finalul perioadei de tranzactionare a sedintei de marti erau in crestere cu 0,1% – 0,8%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,7%-1,75%.

     

  • Finantele promit o noua etapa de reducere a taxelor

    "Rămân în continuare 310 astfel de taxe, deci este încă un nivel foarte ridicat din punctul de vedere al Ministerului de Finanţe. Vom iniţia totuşi şi o a doua etapă de reduceri a impozitelor", a declarat Graţiela Iordache, secretar de stat în cadrul MFP.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Un oficial de la Finante spune ca forfetarul e temporar

    Finanţele nu au precizat însă cât anume. "Impozitul minim este o măsură cu caracter limitat temporal", a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Cosmin Coman, în cadrul conferinţei "IMM-urile versus Impozitul minim", organizată de Mediafax. Coman a ţinut să precizeze că impozitul forfetar nu creşte nivelul fiscalităţii din România şi nu este o taxă nouă care se adaugă la celelalte. Firmele au în continuare libertatea de a alege să plătească un impozit reprezentând 16% din profit sau 3% din venit – în cazul IMM-urilor, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Spune-mi cu cine te insotesti

     

    La jumatatea lui septembrie, pe cand Wall Street-ul se destrama si institutii financiare venerabile erau ingenuncheate, atmosfera in birourile din Manhattan ale firmei de avocatura Wachtell, Lipton, Rosen & Katz era de sarbatoare.
     
    Dupa un weekend de acorduri fulgeratoare si intalniri de urgenta la Rezerva Federala din New York, directorul executiv John A. Thain si echipa lui de la Merrill Lynch si-au vandut firma de brokeraj cu probleme catre Bank of America, evitand astfel prapastia financiara in care tocmai cazuse Lehman Brothers. Dar inainte sa pecetluiasca tranzactia, avocatii de la Wachtell – cei ce au reprezentat Bank of America – le-au spus celor de la Merrill Lynch ca vor sa stie care va fi dimensiunea bonusurilor pe care Thain si colegii lui le vor incasa la sfarsitul anului. S-a rupt o foaie dintr-o agenda si cineva din echipa Merrill a scris sume de cate opt cifre pentru cei cinci directori de top ai companiei, din care 40 de milioane de dolari doar pentru Thain.
     
    Desi Merrill Lynch sangerase financiar tot anul – si urma s-o mai faca – bonusurile nu erau legate de performante, dupa cum sefii Merrill aveau sa le explice mai tarziu colegilor. Mai degraba erau un fel de comisioane pentru perfectarea tranzactiei, similare cu cele primite de bancherii de investitii pentru cate o lovitura financiara. Thain in special simtea ca ar fi meritat un pachet gras pentru stradaniile din timpul negocierilor, dupa cum sustin cinci indivizi care cunosc situatia in detaliu si care si-au declinat identitatea din cauza relatiilor personale si de afaceri cu cei implicati.
     
    Cateva saptamani mai tarziu, directorul de resurse umane de la Merrill l-a vizitat pe John D. Finnegan, seful comitetului de compensatii din consiliul de conducere al Merrill, si i-a spus de bonusuri, dupa cum spun patru persoane care au fost informate despre discutie. “E o tampenie”, a raspuns Finnegan, directorul executiv al Chubb Group of Insurance Companies. El a considerat ca a cere bonusuri grase insemna atat lacomie, cat si insensibilitate, in special pentru ca Wall Street-ul era intr-o situatie atat de proasta incat devenise foarte probabil ca banii contribuabililor sa fie necesari pentru a-i asigura supravietuirea.
     
    A inceput astfel o dezbatere interna cu privire la bonusul lui Thain; o persoana din apropierea acestuia a spus ca un bonus de 40 de milioane de dolari “nu a fost niciodata subiectul unei discutii serioase”. Chiar si asa, altii de la Merrill au fost iritati de negocierile lui pentru un bonus, ceea ce a contribuit la sfaramarea imaginii construite cu grija a lui John Thain. Episodul a scos la iveala orgoliul nemasurat si sentimentul celor de pe Wall Street ca totul li se cuvine, anticipand multiplele probleme care aveau sa ameninte in cele din urma fuziunea dintre cei doi giganti financiari subminati de criza.
     
    Calificata drept calea de urmat pentru un Wall Street in deriva, fuziunea a oferit Merrill Lynch sansa sa-si revina, dupa pierderi de miliarde de dolari de pe urma sectorului ipotecar, si a dat celor de la Bank of America acces la notorietatea brandului Merrill si la extinsa retea de brokeri a acestui grup financiar, cunoscuti si sub numele de “turma furtunoasa”.
     
    Dar fuziunea, in care Bank of America s-a angajat sa plateasca circa 50 de miliarde de dolari in actiuni pentru Merrill, a ajuns repede impovaratoare. La inceput, cele doua companii luate impreuna erau evaluate la bursa la circa 176 de miliarde de dolari. Azi, cuplul are o capitalizare de piata de doar 39 de miliarde de dolari.
     
    Interviuri cu circa 30 de actuali si fosti executivi si angajati de la Merrill si Bank of America arata cat de gresita a fost aceasta fuziune. Toti au cerut sa nu le fie dezvaluita identitatea, pentru ca fie nu aveau permisiunea bancilor ca sa comenteze, fie semnasera angajamente de confidentialitate cu fostii lor angajatori.
     
    De o parte a baricadei este Thain, care a fost privit drept cineva care a promis Merrill cu mult mai mult decat a oferit de fapt. Desi el a sustinut in repetate randuri ca a contribuit la vindecarea ranilor financiare si la revigorarea moralului in companie, a ajuns de fapt sa se izoleze de cei mai multi dintre directorii de top de aici si nu a reusit sa protejeze firma de o pierdere-soc de 15,3 miliarde de dolari in ultimul trimestru al anului trecut, potrivit catorva actuali si fosti oficiali de rang inalt din interior.

    Aflati in continuare cat a cerut Bank of America ajutor financiar guvernului american.

     

  • Tara cu mai multe Romanii

     

    Din tot estul Europei, Romania este tara care are cea mai mare nevoie in acest moment de un acord cu FMI, spune Jeffrey Anderson, directorul departamentului pentru Europa din cadrul Institutului de Finante Internationale (IIF), intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. “Romania va avea de-a face cu un declin abrupt fata de anul trecut”, sustine el, avansand totusi o estimare de crestere pentru 2009 de 1%. E mai optimist decat alti analisti externi, care prevad deja recesiune pentru Romania, desi doar cu cateva saptamani in urma, acelasi IIF considera posibila o crestere de 2%.
     
    Un scenariu identic vine si de la Viena, de unde Gabor Hunya, analist la Institutul International pentru Analize Economice (Vienna Institute for International Economic Studies – WIIW), declara ca perspectiva unei cresteri de 1%, pe care o estimeaza acum institutul, “este optimista, pentru ca Romania este o tara cu risc foarte ridicat in regiune, iar pericolul recesiunii este foarte mare”. In viziunea WIIW, Romania si Bulgaria sunt tarile cu cel mai ridicat grad de risc in regiune, in timp ce Cehia, Slovacia, Slovenia, Polonia sunt printre cele mai stabile. Sa notam ca si austriecii estimau la inceputul lui ianuarie o crestere de 2%.
     
    In ultimele saptamani, cele mai multe institutii internationale, agentiile de rating si chiar autoritatile romane au ajuns la o viziune incomparabil mai pesimista decat in urma cu cateva luni, nu numai despre cifra ca atare a cresterii economice, ci despre toate elementele scenariilor de evolutie a economiei. Perspectiva recesiunii in Romania a primit saptamana trecuta si girul Fondului Monetar International, care dupa ce initial a considerat posibila o crestere a PIB de 1%, nu exclude acum o scadere cu pana la 1%. Intr-o evaluare sensibil mai optimista, proiectul de buget al Guvernului estimeaza o crestere de 2-2,5% – explicabil prin faptul ca, dupa cum considera economistul Mircea Cosea, este de bun simt sa pui stacheta mai sus decat ai crede cu adevarat ca ii e locul, tocmai pentru a avea spre ce sa tinzi. Un scenariu oarecum similar vine si din partea Bancii Nationale a Romaniei, care ia in calcul o prognoza de crestere de 2,2-2,3%, desi nu exclude complet posibilitatea recesiunii. Cat priveste Comisia Europeana, care a luat in calcul efectele masurilor sociale promovate de fostul guvern, aceasta considera ca Romania va termina anul in curs cu o crestere de 1,75%, in conditiile unui deficit bugetar de 7,5% din PIB.
     
    Pentru cei prinsi in acest carusel al cifrelor, cea mai puternica impresie care ramane dupa trecerea lor in revista este de confuzie generala. Sa fie oare Romania o tara cu o economie atat de ciudata incat de la un record de crestere sa ajunga peste noapte la recesiune, am avut de-a face pana acum cu o iluzie optica gratie careia doar ne-am crezut performanti sau iluzia optica incepe de-abia acum, cu sirul de previziuni catastrofice? Cine are dreptate si cine s-a inselat sau se inseala cand judeca mersul economiei?
     
    Gabor Hunya de la WIIW avanseaza o prima perspectiva: este normal, considera el, ca statisticile publicate la distanta de cateva saptamani sa fie diferite, pentru ca viteza cu care se produc schimbarile in toata economia mondiala este fara precedent; in plus, orice veste – buna, dar mai ales rea – poate sa schimbe uneori radical perspectivele, scapand puterii de decizie sau control din tara.
     
    Prognozele cu privire la cresterea economica au acum un mare grad de incertitudine, confirma fostul premier Theodor Stolojan, care a decis in ultimul minut sa nu mai preia fraiele noului executiv. “Globul de cristal a devenit netransparent si ramane in continuare asa”, declara Stolojan pentru BUSINESS Magazin. Si nu e opac doar pentru Romania: la finele lunii ianuarie, FMI a revizuit drastic estimarile pentru cresterea economiei mondiale, la 0,5% in 2009, de la 2,2%; revizuiri a facut si Comisia Europeana in privinta cresterii economice sau a inflatiei din UE ori din zona euro. Privind strict insa Romania, Stolojan subliniaza ca deosebirile intre prognoze devin semnificative doar atunci cand diferentele sunt mai mari de 2%, atata vreme cat economia este inca in curs de dezvoltare, iar sectorul agricol, cu o pondere importanta in PIB, depinde intr-o mare masura de conditiile climatice ale fiecarui an.
     
    Inca mai mult, a incerca sa vorbesti de Romania ca si cum ai avea putere sa schimbi lucrurile la nivel local e gresit, considera Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), pentru ca Romania nu are forta de a genera evolutii, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. “Ce traim acum nu tine doar de Romania, ba dimpotriva – depinde mai putin de noi decat, sa spunem, de China”, spune el. Aducand in discutie blocajul pietelor de export (in conditiile in care 70% din exporturile Romaniei mergeau spre pietele din Uniunea Europeana, afectate puternic de scaderi), Pogonaru adauga totusi ca reorientarea exportatorilor spre alte piete, ce o duc mai bine, poate fi macar teoretic o solutie. Companiile mici nu au insa forta de a-si schimba foarte rapid activitatea si, in plus, “noi avem o economie condusa de marile multinationale, in timp ce intreprinderile mici si mijlocii urmeaza cel mai adesea tendintele stabilite de acestea”.

    Cititi in continuare despre imaginea pe care a vrut sa o lase fostul guvern despre performantele Romaniei
    Eugen Radulescu, consilierul guvernatorului BNR – "A face prognoze acum seamana cu cititul in zatul de cafea”

     

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.