BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Restaurantul care a ajuns la venituri de 1 milion de euro după 9 luni de activitate

    În primele nouă luni de activitate, Divan Express din Piaţa Romană a avut o cifră de afaceri de peste un milion de euro în contextul în care îşi desfăşura activitatea într-un spaţiu de doar 47 de metri pătraţi, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Informaţia a fost comunicată în contextul în care Andrei Iuşut, fondatorul grupului Divan, a vândut grupul Divan unui fond de investiţii din Turcia.

    Andrei Iuşut a vândut businessul după opt ani în care a dezvoltat afacerea de familie Divan Group.   Suma tranzacţiei este confidenţială şi acoperă valoarea celor trei branduri dezvoltate: Divan şi reţeaua fast food Divan Express, Meze Taverna şi Kuzina, toate plasate în zona centrală a Bucureştiului.  Brandul Divan a început cu un restaurant turcesc deschis în 2009 în Centrul Vechi al Bucureştiului, urmat, în 2012, de restaurantul grecesc Meze Taverna, aflat tot în Centrul Vechi, iar, în 2013, proprietarul a abordat zona Floreasca, deschizând încă un restaurant Divan. În 2014, Iuşut a dezvoltat conceptul Divan Express, un fast food cu kebab-uri predefinite; cu restaurante  în Piaţa Romană, Piaţa Victoriei şi Pipera. În primele nouă luni de activitate, Divan Express din Piaţa Romană a avut o cifră de afaceri de peste un milion de euro în contextul în care îşi desfăşura activitatea într-un spaţiu de doar 47 de metri pătraţi. Ultimul inclus  în grup a fost restaurantul Kuzina, lansat anul trecut în zona Barbu Văcărescu.

    „După opt ani în care am dezvoltat trei modele de restaurante, am decis să iau o pauză şi să îmi dedic perioada următoare familiei. Ca planuri de business, nu exclud ca pe viitor să decid să intru şi în alte zone pe lângă cele HoReCa, dar voi rămâne cu siguranţă în zona de servicii. Grupul Divan a reprezentat pentru mine începutul vieţii de antreprenor, care a devenit acum ceea ce aş putea numi începutul unei corporaţii. Cu siguranţă, voi începe un nou capitol al carierei mele tot ca antreprenor, dar momentan explorez mai multe nişe”, a declarat Andrei Iuşut după anunţarea tranzacţiei.

     

  • O companie românească, inclusă în clasamentul Inc. 5000 Europe al revistei americane Inc.

    Revista Inc. Magazine a desemnat Qualitance drept una din companiile private europene cu cea mai rapidă creştere, incluzând-o pe lista sa anuală ce conţine cele mai de succes firme ce s-au dezvoltat extrem de repede din 2012 până în 2015. Topul Inc. 5000 Europe reprezintă o imagine de ansamblu a celui mai dinamic segment al economiei globale – firmele private în plină ascensiune.

    “Evoluţia companiei între 2012 şi 2015 ne-a permis să lansăm la începutul anului trecut linia de business de inovaţie, care ne-a oferit oportunitatea ca, aplicând modelul brevetat de Qualitance, care foloseşte Design Thinking, Rapid Prototyping şi tehnologie de ultimă oră, de la AI până la VR, să ajutăm companii din Fortune 500 să creeze produse şi servicii revoluţionare”, a declarat Radu Constantinescu, Managing Partner Qualitance.

    “Este o onoare să intrăm în clasamentul Inc. 5000 Europe, suntem mândri să fim recunoscuţi astfel drept lideri antreprenoriali în domeniul nostru de activitate. Misiunea noastră este să facem lucruri cu impact, relevante, care să schimbe vieţile oamenilor în bine. Evoluţia companiei între 2012 şi 2015 ne-a permis să lansăm la începutul anului trecut linia de business de inovaţie, care ne-a oferit oportunitatea ca, aplicând modelul brevetat de QUALITANCE, care foloseşte Design Thinking, Rapid Prototyping şi tehnologie de ultimă oră, de la AI până la VR, să ajutăm companii din Fortune 500 să creeze produse şi servicii revoluţionare, pentru ca astfel să modifice paradigme sociale şi să aibă un impact pozitiv asupra societăţii”, a declarat Radu Constantinescu, Managing Partner QUALITANCE.

    “Topul Inc. 5000 UE acordă recunoaştere companiilor care au adus contribuţii majore la economiile lor naţionale, ducând mai departe cauza antreprenoriatului, inovaţiei şi creării de noi joburi. Mult prea des, aceste companii esenţiale îşi desfăşoară activitatea în obscuritate pentru că nu sunt listate la bursă”, a spus Preşedintele şi redactorul-şef al Inc., Eric Schurenberg. “Nu mai e cazul să facă asta: topul Inc. 5000 UE le recunoaşte meritele. În ansamblul său, clasamentul Inc. 5000 Europe ne reaminteşte că SUA nu deţine monopolul asupra antreprenoriatului. Mai mult ca niciodată, inventivitatea, creativitatea şi tenacitatea nu cunosc limite – cu siguranţă, nu unele geografice.”

    Distincţia acordată de revista Inc. se alătură altor premii care au recompensat activitatea QUALITANCE. Tot în februarie, i s-a decernat trofeul pentru Compania anului de către Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS). QUALITANCE a fost totodată inclusă pe Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, o listă a companiilor care produc inovaţii tehnologice care contribuie la progresul întregii regiuni.

    Pentru a intra în topul celor 5000 de companii private cu cea mai rapidă creştere economică de pe vechiul continent, o firmă trebuie să aibă sediul în Europa, să fie privată, orientată spre profit şi independentă şi să fi generat un venit minim în 2012 de 200.000 de euro şi de două milioane de euro în 2015. Suma veniturilor companiilor din clasament a ajuns la 90,3 miliarde de euro faţă de 20,7 de miliarde în 2012, iar rata lor medie de creştere în trei ani a fost de 331%.
     

  • România ţara cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din Uniunea Europeană

    România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din Uniunea Europeană (UE), iar acesta este în creştere, în contextul în care sărăcia este în scădere. Sărăcia şi excluziunea socială se menţin în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al persoanelor cu dizabilităţi, al populaţiei rome, al oamenilor din zona rurală şi al populaţiei inactive, deşi rata sărăciei este în scădere, apreciază Comisia Europeană.

    De asemenea, raportul Comisiei evidenţiază o diferenţă între regiuni şi o divizare între zonele rurală şi urbană. În România, venitul mediu în zonele rurale este de doar 67% din venitul mediu din zona urbană, în comparaţie cu media UE de 80%. România are a doua cea mai redusă rată din UE.

    Şomajul se apropie de nivelul scăzut existent înaintea crizei şi este prevăzut să scadă în perioada 2017-2018. Rata angajării a scăzut uşor în 2016 şi este aşteptată să crească într-un ritm moderat, apreciază raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lenovo Group, venituri de 12,2 miliarde de dolari în T3, cu 6% mai mult faţă de 2015, dar un profit operaţional mai mic

    Lenovo Group raporteaza in al treilea trimestru fiscal, incheiat la 31 decembrie 2016, venituri de 12,2 miliarde dolari, in crestere cu 6% comparativ cu perioada similara din 2015, si profit operational in valoare de 138 milioane dolari, redus cu 64% in termeni anuali. La data de 31 decembrie 2016, Lenovo dispune de suma neta de 155 milioane dolari.

    Lenovo are trei domenii majore de business, si anume centre de date, dispozitive mobile si PC-uri si dispozitive inteligente. Conform analistilor din domeniu, toate aceste 3 industrii au inregistrat o crestere lenta sau chiar stagnare.

    In cel de-al treilea trimestru fiscal, divizia PC and Smart Devices (PCSD), care include PC-uri si tablete, a inregistrat vanzari de 8,6 miliarde dolari, generand astfel o crestere de 2% fata de aceeasi perioada din 2015. Comparativ cu trimestru precedent, vanzarile PCSD au crescut cu 10,2 procente.

    Compania a livrat un total de 15,7 milioane de PC-uri la nivel global in perioada acestui trimestru, cifra care reprezinta o crestere de 2% de la un an la altul, cu 4 procente mai mult decat media industriei, care a inregistrat o scadere de doua procente. Lenovo a inregistrat o cota de piata record in China, in regiunea Europa/Orientul Mijlociu/Africa si in America Latina, ramanand astfel lider mondial pe piata PC-urilor cu o cota de piata globala record de 22,4 procente.

    Pe piata tabletelor, Lenovo a inregistrat o crestere de la an la an de 10%, cu 29 de procente mai mult decat media pietei, precum si cresteri semnificative fata de perioada similara din 2015 a mai multor game de produse precum PC-uri dedicate gaming-ului (crestere de 71%), Chromebook (crestere de 76%) si detasabile (crestere de 91%). Toate acestea reprezinta game de produse pe care Lenovo va continua sa le dezvolte, aspect exemplificat prin recenta lansare in cadrul CES a seriei de laptop-uri Legion, dedicate gaming-ului.

    Divizia Lenovo Mobile Business Group (MBG), care cuprinde atat smartphone-urile Moto, cat si cele Lenovo, a generat vanzari trimestriale in valoare de 2,2 miliarde dolari, inregistrand o scadere de 23 procente de la an la an, dar si o crestere de 7 procente fata de trimestrul anterior, crestere determinata in principal de pietele mature. In cel de-al treilea trimestru, Lenovo a livrat 15 milioane de smartphone-uri, cu 7% mai multe decat in trimestrul precedent. Acestea includ si produsele Moto, care au inregistrat o crestere de 20 procente.

    Pentru divizia Lenovo Data Center Group (DCG), care include servere, solutii de stocare, software si servicii, s-au inregistrat vanzari de 1,1 miliarde dolari in cel de-al treilea trimestru fiscal, in scadere cu 20% in termeni anuali si 3% de la un trimestru la altul.
     

  • Veniturile UPC România au crescut în 2016 cu 8,8% la 689 mil. lei

    Compania de cablu UPC România a înregistrat în anul 2016 venituri de 689 mil. lei, în creştere cu 8,8% faţă de anul anterior, a declarat Robert Redeleanu, CEO al UPC România şi Ungaria în cadrul unei conferinţe de presă.

    „La finele trimestrului trei aveam o creştere de 8,5% a veniturilor, iar în trimestrul patru am accelerat. 2016 a fost un an foarte bun dacă este să ne uităm la evoluţia indicatorilor principali”, a spus Redeleanu. „Am avut rezultate foarte bune în România anul trecut. Pe toate segmentele am avut creşteri susţinute şi de bunul mers al economiei”, a continuat el.

    Reţeaua UPC s-a extins cu 10% faţă de anul 2015, baza de clienţi a crescut cu 4,4%, iar abonamentele la internet cu 9,5%

    În 2015 compania a raportat venituri de 633 mil. lei şi 580 mil. lei în 2014. Compania estimează că şi-ar putea menţine în acest an rata de creştere obţinută anul trecut şi are un buget de investiţii de 50 mil. euro, aproximativ egal cu cel din anul anterior.

    Pentru 2017 Redeleanu se aşteaptă ca această creştere să se menţină, mai ales în condiţiile în care toată piaţa telecom se află pe un val de creştere.

  • De la viaţă pe stradă la conducerea uneia dintre cele mai mari companii din lume

    Ursula Burns s-a născut şi a copilărit într-o locuinţă socială, alături mama şi cei doi fraţi. Mama sa lucra într-un centru de zi pentru a-şi putea permite să o trimită pe Ursula la şcoala catolică.  Deşi erau foarte săraci, mama sa era foarte optimistă, fiind primul îndrumător al Ursulei şi primul om care a crezut în ea.  Nu de puţine ori aceasta le spunea copiilor săi că important nu este locul unde te naşti sau locuieşti, ci ceea ce poţi să faci, poveseşte Ursula, azi în vârstă de 59 de ani.

    Iar pentru că îşi dorea să-şi depăşească condiţia, Ursula a ales să devină un inginer mecanic şi să studieze la Universitatea din New York. Prin cadrul unui program de practică la facultate a ajuns să fie intern la Xerox, compania alături de care a rămas până în prezent.

    În prezent este CEO si preşedinta Xerox, prima femeie afro-americană ce conduce o companie din Fortune 500.  Ea a reuşit să trasnforme o companie cunoscută doar pentru copii de hârtie într-o afacere profitabilă şi viabilă.  În 2015 a adus venituri de circa 18 miliarde de dolari companiei. 

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.

     

  • Povestea omului care a reinventat cafeaua

    Ferencz Illy s-a născut în 1892 în Timişoara, când oraşul bănăţean făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Rădăcinile sale au fost mixte: tatăl – de naţionalitate maghiară, iar mama – de etnie germană. Illy a urmat studii economice la Timişoara, iar după liceu s-a mutat în Viena, unde a lucrat pentru două companii cu sediul în Transilvania până la 22 de ani, când a fost recrutat în armata austro-ungară şi a luptat pe aproape fiecare front din Primul Război Mondial.

    După război, a rămas cu sora sa la Trieste, în Italia. La sfârşitul anilor 1920, îşi luase deja un nume cu aer italian – Francesco Illy – şi s-a căsătorit cu Vittoria, o localnică, cu care a avut doi copii: Ernesto şi Hedda.

    Pe tărâmul italian a început şi povestea dintre Illy şi cafeaua ce avea să-i facă numele cunoscut şi peste secole. În primii ani a lucrat cu diverse companii ce se ocupau de vânzarea de cacao şi cafea, iar mai apoi s-a orientat către producţie şi antreprenoriat. În jurul anului 1930, Illy a inventat propria metodă de a menţine prospeţimea şi calitatea cafelei prăjite, astfel încât aceasta să fie transportată în condiţii optime către locaţii îndepărtate, în loc să fie prăjită la destinaţie. În acest timp, a stabilit chiar şi parteneriate cu fabricanţii locali de cafea.

    Trei ani mai târziu, în 1933, antreprenorul înfiinţează Illycafe, companie care deţine titlul de inventator al maşinii automate de cafea, aparat ce funcţionează pe bază de abur pasteurizat. „Illetta“, după cum a denumit-o fondatorul său, este de fapt predecesorul espresorului din zilele noastre. Francesco (Ferencz) Illy s-a stins din viaţă la 1956, la Trieste.

    După moartea sa, compania a fost preluată de fiul său, Ernesto, care a trăit până în 2008. Ernesto Illy, chimist de meserie, a moştenit şi pasiunea tatălui său pentru espresso; a lucrat într-un laborator de cercetare ce a devenit locul unde au fost descoperite peste 17 invenţii şi patente în domeniul cafelei, deţinute de compania Illy.

    Aceste patente ating aspecte variate în domeniul procesării şi preparării cafelei. Illy deţine trei din cele mai importante şapte inovaţii din domeniul cafelei din ultimii 100 de ani: tehnica presurizării, sistemul E.S.E – easy serving espresso – şi invenţia Illetta.

    În 2005, CEO şi preşedinte al Illycafe a devenit Andrea Illy, fiul lui Ernesto. Sub conducerea lui, compania s-a extins la nivel global de la 29 de ţări la peste 100 de ţări, iar veniturile au înregistrat o creştere de peste 130%. Andrea Illy a deţinut conducerea companiei până anul trecut, când Massimiliano Pogliani a fost numit CEO, iar Andrea Illy şi-a păstrat poziţia de preşedinte. Cea de-a patra generaţie a familiei Illy a făcut primii paşi în implicarea în afacere, fiii lui Andreea Illy – Andrea şi Ricardo – având diverse contribuţii în strategie, dezvoltare, vânzări sau comunicare. Ultimele date financiare ale firmei arată un venit consolidat de 437 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, şi EBITDA de 66,4 milioane de euro, mai mare cu 7% faţă de 2014.

    Espressorul modern este o invenţie revendicată de Ungaria, ţară care îl promovează pe Illy; steagul cu roşu, alb şi verde se află arborat pe clădirea companiei din Trieste. În România, brandul Illy se găseşte prin intermediul distribuitorilor şi puţini români ştiu că Francesco Illy s-a născut şi şi-a petrecut copilăria la Timişoara.

  • Suma fabuloasă pe care o cheltuieşte pe lună unul dintre cei mai cunoscuţi actori din lume

    Aceştia pretind că actorul a cheltuit sume precum 75 de milioane de dolari pe cele 14 case, 18 milioane de dolari pe un iaht sau 4 milioane de dolari pe o casă de discuri falimentară. „Deep este vinovat integral pentru haosul pe care îl trăieşte din punct de vedere financiar”, afirmă aceştia. „A refuzat să trăiască conform veniturilor sale şi avertismentelor repetate cu privire la starea sa financiară”, spun consultanţii care, la rândul lor, l-au dat în judecată pe Johnny Deep.

    Aceştia îl acuză că a cheltuit, în ciuda avertismentelor lor, sume precum: 300.000 de dolari pe lună pentru personalul de 40 de oameni, 200.00 de dolari pe lună pe avioane private, 150.000 de dolari pe lună pentru securitate non-stop sau 30.00 de dolari pe lună pe achiziţionarea sau importul de vinuri. De asemenea, a avut nevoie de 12 unităţi de depozitare pentru colecţia sa memorabilă de la Hollywood.

    Luna trecută, Deep şi-a acuzat grupul de administrare fiscală că îi datorează 25 de milioane de dolari. Printre capetele de acuzare se numără şi faptul că aceştia nu i-au depus impozitele la timp, fapt ce îl costă acum 5,7 milioane de dolari penalizări.

     

  • Schimbare de gardă: Alphabet (Google) a avut venituri anuale mai mari decât Microsoft anul trecut

    Alphabet, compania „mamă” a Google, a înregistrat în premieră în anul calendaristic 2016 venituri mai mari decât gigantul Microsoft, după ce a raportat în al patrulea trimestru venituri de 26 mld. dolari faţă de cele 24 mld. dolari raportate de grupul rival, marcând astfel o schimbare simbolică de gardă între unul dintre cei mai puternici pro­ducători de software din lume şi un start-up care s-a născut în perioda explo­ziei afacerilor online, scrie Financial Times.

    Rezultatele din al patrulea trimestru au arătat creşterea puternică a businessului de publicitate online al Google, în condiţiile în care profitul a crescut cu 8% iar veniturile cu 22%. Pe de altă parte, Microsoft creşte mult mai încet, avansul veniturilor fiind de 2% în perioada menţionată.

    Una dintre sursele de creştere pentru Google este platforma video online YouTube, unde marketerii „disperaţi” au alocat bugete tot mai mare de promovare în speranţa că astfel vor reuşi să ajungă la adolescenţii şi consumatorii care au abandonat serviciile tradiţionale de televiziune în favoarea celor online, notează FT.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro