BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Geoană: România are interesul să aibă prezenţă militară NATO permanentă pe teritoriul său

     “Aşa cum Polonia a solicitat în mod oficial o prezenţă militară NATO permanentă în Polonia, cred că şi România are tot interesul şi îndreptăţirea să aibă o prezenţă militară NATO permanentă pe teritoriul României. Suntem bucuroşi de aceste soluţii temporare şi rotaţii care se întâmplă în România , dar în mod evident noua realitate trebuie să ducă şi la modificarea doctrinei militare a Alianţei”, a precizat Geoană.

    El a arătat că maniera agresivă în care Federaţia Rusă încearcă să-şi destabilizeze vecinii naşte preocupări în întreaga regiune. “Suntem cu toţii foarte preocupaţi de evoluţiile recente din ultimele zile şi ore din Ucraina, din Transistria şi de continuarea acestei maniere foarte agresive prin care Federaţia Rusă continuă să-şi destabilizeze vecinii”, a spus Geoană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare a crescut spectaculos în primul trimestru, la peste 300 milioane de euro

     Tranzacţiile au crescut şi ca valoare, dar şi ca volum, în perioada ianuarie- martie 2014 fiind înregistrate 9 transferuri, faţă de 4 anul trecut, potrivit unui comunicat al CBRE România. Anul trecut, România a atras investiţii de 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012, iar în primul trimestru al anului trecut acestea s-au plasat la 85 milioane euro.

    Cele mai importante tranzacţii din acest an au fost răcumpărarea proiectului mixt Upground (birouri şi rezidenţial) de către Globalworth Real Estate de la un fond de investiţii parte Deustche Bank, achiziţia Innovations Park (industrial), a Moldova Mall (retail), a centrului comercial Mario Plaza din Bucureşti şi a fostului hipermarket PIC Oradea.

    De asemenea, în statistici este luat în considerare şi transferul clădirii Charles de Gaulle Plaza între două fonduri ale companiei germane GLL Real Estate Partners.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Financial Times: Investitorii se aventurează dincolo de siguranţa Poloniei şi Cehiei, către România şi Ungaria

     Pentru fondul Globalworth, care pregăteşte finanţare de 200 milioane euro pentru investiţii în România, intrarea investitorilor pe piaţa românească ar putea pune capăt unei perioade în care concurenţa a fost modestă, potrivit Financial Times.

    “În prezent este ceva mai puţină concurenţă pentru afacerile de care suntem interesaţi. Toată lumea se uită la Polonia şi asta nu este rău pentru noi, deoarece putem ţinti active la preţuri atractive. Însă dacă este să credem în ciclicitatea pieţei şi a fluxurilor globale de capital, randamentele de la Varşovia şi Praga vor scădea la un nivel atât de scăzut, încât investitorii se vor reorienta către pieţele noastre”, a declarat pentru Financial Times directorul general adjunct al Globalworth, Dimitris Raptis.

    Cea mai mare parte din activele Globalworth sunt concentrate în Bucureşti. Globalworth deţine clădirile de birouri BOB, BOC, Tower Center International, City Offices, precum şi proiectele Herăstrău One, Bucharest One şi complexul de locuinţe Upground. Valoarea de piaţă a acestor proiecte era estimată în decembrie la 488 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două site-uri care ilustrează inconsecvenţa şi lipsa de viziune a administraţiei în IT

    Absenţa unor îmbunătăţiri radi­cale în calitatea serviciilor furnizate de instituţiile pu­blice, în ciuda numeroaselor proiecte de informatizare cu bugete ce ajung şi la zeci de milioane de euro, este determinată de faptul că în multe cazuri nu statul vine către companiile de IT cu o problemă de rezolvat, ci firmele de IT vin către instituţii cu propuneri de proiecte pe care le pot livra rapid – dar care rareori ţin cont de problemele pe care sectorul public le are, afirmă Eugen Schwab-Chesaru, mana­ging director pentru Europa de Est al companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă Pierre Audoin Consultants (PAC).

    „Toată problema pleacă de la perver­sitatea faptului că nu avem decât foarte rar la nivel guvernamental oameni care să vrea să facă ceva bun. Pentru că s-ar putea. Ei ar trebui să se întrebe – ce e în Austria, ce e în Polonia, ce e în Franţa, ce este oriunde altundeva? Şi te uiţi şi vezi. Eu, ANAF, eu, Ministerul Muncii, am această problemă, ia să văd cum rezolvă alţii problema asta.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Balcerowicz despre Rusia: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm pericolul acţiunilor lui Putin

    Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Balcerowicz se pronunţă în favoarea întăririi unităţii Occidentului şi a unei Alianţe economice transatlantice.

    “O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată”, afirmă el.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie.

    Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prezentăm prima parte din interviul pe care Leszek Balcerowicz l-a acordat Agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Ce ar trebui să înveţe Europa din conflictul Ucraina-Rusia?

    Leszek Balcerowicz: Aceasta nu este doar o problemă a Ucrainei, ci este una europeană, dacă nu chiar globală, deoarece cred că pentru prima dată de când Saddam Hussein a invadat Kuweitul, avem de-a face cu o invazie a unei ţări asupra alteia, cu încălcarea tuturor tratatelor. Dacă acest incident va fi perceput drept benefic de către agresori – adică Putin şi aliaţii săi – atunci cred că lumea va fi mult mai puţin sigură, iar garanţiile oferite de Occident vor fi lipsite de valoare.

    Aşa că aceasta este o problemă globală şi nu este doar în interesul Ucrainei şi al Europei de Est, dar cred că este şi în interesul Occidentului să ia măsuri astfel încât acest incident să nu fie perceput ca fiind benefic agresorului.

    Reporter: Această criză ar putea genera o nouă criză economică mondială?

    Leszek Balcerowicz: Nu poţi preveni riscurile într-o astfel de situaţie şi consider că riscul major ar fi să pretindem că nu s-a întâmplat nimic şi să nu reacţionăm cu măsuri care să-l descurajeze pe Putin. Dacă luăm aceste măsuri, atunci există riscul unor anumite reacţii din partea Rusiei, iar acesta este un risc real, dar cred că este un risc mult mai mic decât acela de a ignora pericolul demersului lui Putin. Dacă vrei să întăreşti economia în perioade dificile, atunci accelerează reformele. Şi fiecare ţară necesită anumite reforme. Este valabil pentru Polonia, este valabil pentru România, este valabil pentru Franţa, este valabil pentru Statele Unite etc.

    Reporter: Deci cea mai bună reacţie ar fi…

    Leszek Balcerowicz: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm ameninţarea. Şi dacă ne temem de riposta economică a Rusiei, atunci să ne îmbunătăţim politicile economice, pentru a întări economia. După cum am spus, fiecare ţară are de făcut anumiţi paşi. Şi, de asemenea, ceea ce este foarte important, este întărirea unităţii Occidentului – aceasta înseamnă Alianţa Transatlantică între SUA şi UE. Cred că ar trebui accelerate măsurile pentru crearea Alianţei economice transatlantice. O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată.

    Reporter: Consideraţi că sancţiunile economice împotriva Rusiei sunt o opţiune corectă sau ar putea avea efect de bumerang?

    Leszek Balcerowicz: Absenţa sancţiunilor economice sau a sancţiunilor economice serioase ar fi mult mai periculoasă decât aplicarea unor sancţiuni economice dure. Trebuie întotdeauna analizate opţiunile şi riscurile. Repet: Nu ignoraţi această situaţie! Şi trebuie avut în vedere că Produsul Intern Brut cumulat al Occidentului – Europa şi Statele Unite – este de aproape 20 de ori mai mare decât al Rusiei. Rusia este o economie subdezvoltată, exporturile se bazează în proporţie de peste 70% pe materii prime, în special petrol şi gaze.

    Reporter: Care credeţi că vor fi statele cele mai afectate de această situaţie?

    Leszek Balcerowicz: Depinde de riposta Rusiei la măsurile dure din partea Occidentului. Amintiţi-vă că ei depind foarte mult de exporturile de petrol şi gaze şi că băncile lor sunt fragile!

    Aşa că nu ştim ce vor face în replică la măsuri mai ferme din partea Occidentului. Oricum, în ceea ce priveşte riposta economică, opţiunile lor sunt limitate, pentru că ritmul de creştere economică e încetinit, PIB aproape stagnează, sectorul financiar este fragil, exporturile, aşa cum am spus, sunt reprezentate majoritar de materii prime, iar ei trebuie să exporte pentru a obţine bani.

    Reporter: Ţări precum Polonia şi România s-ar putea trezi la mijloc, între Rusia şi statele occidentale.

    Leszek Balcerowicz: Aici nu vorbim despre măsuri luate de unul sau mai multe state individual, ci despre măsuri luate de UE, în ansamblu, şi, chiar mai mult, de întreg Occidentul. Rolul nostru va fi atunci să acţionăm în cadrul acestor structuri pentru a încerca să obţinem răspunsuri decisive. Cred că liderii polonezi deja au făcut asta. Nu pot comenta în ceea ce priveşte România pentru că nu deţin suficiente informaţii.

    Reporter: Unele ţări sunt extrem de dependente de gazul rusesc şi s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

    Leszek Balcerowicz: Este adevărat, dar, repet, aceasta este o decizie strategică, ce implică anumite riscuri, iar eu sunt profund convins că riscul de a nu da o replică dură agresiunii ruse este, pe un termen ceva mai lung, mai mare decat acela de a riposta.

    Mai mult, ca membru al UE, beneficiezi de protecţie. Nu completă, dar dacă Rusia încearcă să agreseze anumite ţări, riposta va veni din partea Uniunii Europene ca întreg, nu doar izolat din partea statelor care sunt afectate.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • Vasile Varvaroi este noul director general al Cargill în România

    În decursul următoarelor două luni, Varvaroi va prelua rolul de director general în România de la Martin Schuldt, care va reveni în Germania la finalul acestei perioade, pentru a ocupa poziţia regională deţinută anterior de Varvaroi.

    Varvaroi va coordona, astfel, activitatea locală a companiei, cu accent atât pe afacerile în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, cât şi pe relaţia dezvoltată de Cargill cu fermierii locali de-a lungul prezenţei în ţară.

    De origine română, având peste 10 ani de experienţă în cadrul Cargill la nivel local dar şi în Canada, Varvaroi s-a realăturat echipei din România în 2012, ocupând o poziţie regională complexă, cea de Responsabil pentru Linia de Producţie Cereale şi Seminţe Oleaginoase în Europa Centrală şi de Est (România, Rusia, Ucraina, Ungaria, Slovacia, Polonia şi Bulgaria).

    „Încă din 1996, când ne-am început afacerile aici, România a făcut parte din viziunea noastră strategică şi continuă să aducă valoare substanţială progresului companiei la nivel global”, a declarat Vasile Varvaroi.

    Cargill activează în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.

  • Polonia oferă Republicii Moldova un ajutor de 12 milioane de euro

     De asemenea, Polonia oferă alte 132.000 de euro pentru modernizarea studioului televiziunii publice Moldova1, a declarat premierul Iurie Leancă. “Mulţumesc lui Tusk pentru susţinerea din partea Poloniei privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Pentru noi este o altă şansă pentru a cunoaşte valorile europene”, a declarat premierul Republicii Moldova.

    El a adăugat că discuţiile cu şeful Guvernului de la Varşovia au vizat, printre altele, criza din Ucraina şi referendumul din Crimeea, subliniind că acesta reprezintă “o sfidare a integrităţii ţării vecine”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina se va putea aproviziona cu gaze naturale din UE, anunţă comisarul european Lewandowski

     “Am ajuns la un acord privind posibilitatea de a furniza Ucrainei gaze naturale provenind din Slovacia şi apoi din Polonia şi Ungaria”, a declarat Lewandowski pentru agenţia poloneză PAP.

    “Acesta este un prim acord foarte important pentru securitate”, a apreciat comisarul după ce a participat miercuri la o şedinţă a Guvernului de tranziţie de la Kiev.

    Gazele naturale importate din Rusia reprezintă majoritatea din consumul Ucrainei. În 2006 şi 2009, conflictele dintre Kiev şi Moscova au provocat întreruperi în livrările de gaze naturale din Rusia spre statele din Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina pregăteşte exerciţii cu participarea unor militari din SUA, Polonia, România şi Republica Moldova

    Proiectul de lege, publicat pe site-ul Parlamentului de la Kiev, cere ca Legislativul ucrainean să autorizeze accesul pe teritoriul naţional pentru trupe străine în vederea desfăşurării a şapte exerciţii: “Public Order 2014”, cu participarea poliţiei militare poloneze, “Rapid Trident 2014”, cu participarea forţelor din SUA, “Safe Sky 2014”, cu aviaţia poloneză, “Sea Breeze 2014”, cu forţele americane, două exerciţii multinaţionale – “Light Avalanche-2014” şi “Carpates-2014” – şi, în fine, “Sud-2014”, cu participarea unităţilor de infanterie şi vânători de munte din România şi Republica Moldova.

    Cititi mai mute pe www.mediafax.ro