Ce n-am izbutit sa prevedem este, desigur, criza, dar aceasta
n-au facut-o nici nume mari din finantele internationale. Si este
cinstit sa recunoastem ca in alte cazuri estimarile s-au dovedit a
fi nerealiste: metrul patrat construit a depasit cei 800 de euro
estimati pentru 2010, iar autostrazile n-au atins nicicum mia de
kilometri, asa cum credeam atunci. Oricum, un exercitiu ambitios,
care a devansat multe studii mult mai galonate.
Click aici pentru a citi materialul.
“Caderea Lehman Brothers a fost un eveniment neprevazut. Am fost
surprins. Disparitia Lehman Brothers a dat un semnal puternic; din
punct de vedere psihologic a generat un puseu de tensiune, din
punct de vedere al functionalitatii pietei cred ca a creat blocaje,
iar escaladarea tensiunilor si aparitia blocajelor intr-o piata pot
conduce, ceea ce s-a si intamplat in SUA, la declansarea crizei. Nu
stiu daca momentul Lehman Brothers este chiar cel mai important
moment al crizei, insa cred ca a fost un semnalizator important al
acesteia si implicit al nevoii de «filtrare» a activelor.
Sectorul bancar din Romania, in intregul lui, a fost bine
consolidat in ultima decada si, prin urmare, pregatit sa faca fata
turbulentelor. Daca, spre exemplu, indicatorul de solvabilitate pe
sistemul bancar este citit ca fiind si coeficient de elasticitate
la socuri, se poate observa ca sectorul bancar din Romania este
unul solid. De altfel, sectorul bancar din Romania nu a avut anexe
subprime. In mod cert, insa la modul general vorbind, toate
lucrurile au limitele lor, si daca soliditatea nu este
intretinuta/consolidata, risti ca, la un moment dat, sa iti atingi
limitele.
Crizele, in general, conduc la modificari mai mult sau mai putin
radicale. In cazul nostru, cadrul de reglementare nu este perfect
si, prin urmare, poate fi optimizat, insa nu cred ca este nici
oportun si nici recomandat sa trecem la un exces de reglementare.
Prudenta, insa, cred ca poate fi accentuata atat pentru cei ce sunt
dispusi sa dea cu imprumut, cat si pentru cei care vor sa se
imprumute. Un alt element care poate si trebuie accentuat este
moderatia. Durabilitatea cresterii este data de natura ei. O
crestere organica are cele mai mari sanse sa fie si o crestere
durabila.
Peste un an, cred ca peisajul financiar global va fi mai putin
polarizat (insa va tinde din nou inspre polarizare). Romania are
sanse mari sa iasa din criza chiar in urmatoarele sase luni, insa
cred ca 2010 va fi un an greu, intai de toate, si apoi poate fi si
bun.
In cazul Romaniei, nu criza este principalul responsabil pentru
problemele cu care ne confruntam. Am sa repet, cu riscul de a
plictisi: textura problemelor socio-economice pe care Romania le
infrunta este gri, similara cu cea a economiei din care
provine.”
Cititi si Cover Story-ul editiei curente:
Confesiunile managerilor dupa anul de criza
anul de criza si alti manageri si antreprenori locali:
Liliana Solomon, Vodafone: Nu am fost
niciodata un consumator exagerat
Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate
pentru Romania
Brent Valmar, Porsche Romania: Au
existat oferte de pret sinucigase in piata
Dragos Simion, Flamingo: A fost acelasi
sentiment pe care l-am avut la 11 septembrie 2001
Mariana Gheorghe, Petrom: Cred cu tarie
in masurile dure si nepopulare
Bogdan Georgescu, Colliers: Cand mi-am concediat colegii a fost cea
mai grea zi din viata mea
Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Cred ca peste un an criza
va fi depasita
Cornel Marian, Oresa: Am prins ultimul
tren pentru o tranzactie leveraged buy-out
Bogdan Enoiu, McCann: Evident ca am si pierdut dar privesc cu multa
relaxare problema asta
Alexandru Costin, Adobe: Am investit
nesabuit si m-am supraindatorat
Marius Sfintescu, 3TS Capital: Au fost
multe proiecte de investitii private equity
abandonate
Radu Georgescu, Gecad: Problema mea e ca lumea nu accepta starea de
disperare
Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii: Nu
ne imaginam vreodata ca se va ajunge la aceasta
amploare
Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul
solid
Florin Talpes, Softwin: Industria IT din Romania a scazut cu 40% –
60%
Radu Timis, Cris-Tim: Criza va mai dura cel putin inca doi ani si
jumatate
Razvan Pasol, Intercapital: Au fost zile de groaza la BVB
Adrian Stanciu, Human Synergistics: M-am speriat destul de rau
Marius Stancescu, Riff Holding: Nu am putut anticipa amploarea
dezastrului
Toni Iordache: Lumea se astepta ca urmatoarea victima sa fie
salvata
La mai bine de jumatate de an de la inceputul campaniei de
restructurare a creditelor, respectiv de gasire a unor solutii de
catre bancheri pentru ca clientii sa isi poata plati mai usor
ratele, efectele inca sunt sub asteptari.
“Nu se pot gasi solutii in toate cazurile, intrucat unii clienti
nu au modele de afaceri viabile in perioada de criza. Exista multi
clienti pentru care nu se vor putea gasi solutii”, a declarat
Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, citat de Mediafax. Pana
acum, banca a primit cereri de restructurare de la cateva sute de
clienti, atat persoane fizice, cat si juridice.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
Johan Gabriels (foto) are o experienta de 20 de ani in domeniu.
Anterior a avut pozitii de management financiar si general atat in
domeniul financiar-bancar, cat si in FMCG. A lucrat in numeroase
tari si in organizatii precum Arthur Andersen, Mars (Olanda, Rusia,
Franta), PepsiCo (Franta, Italia, Spania), CapitalOne (Statele
Unite, Marea Britanie) si, de asemenea, RBS.
Peter M. Weiss activeaza in Romania din anul 2005, timp in care
a condus relatiile de afaceri cu clientii institutionali,
corporatii si persoane fizice. In viitorul apropiat, Weiss va
prelua functia de CEO al RBS Bank in Grecia.
Sub numele Cresus se ascunde un fost director al unei banci
franceze, unii spun ca ar fi fost numarul doi ierarhic, care a ales
pseudonimul din pricina acuzelor de o deosebita gravitate pe care
le aduce lumii finantelor. Dorind, aparent, sa-si marturiseasca
regretul pentru toate ticalosiile in care a fost implicat, un
bancher povesteste, in premiera, fapte greu de imaginat (investitii
hazardate, pierderi disimulate, lipsa controlului riscurilor,
delicte comise de initiati, incompetenta actorilor financiari,
paradisurile fiscale, coruptia, laxismul etc.).
Tot in premiera, avem, in sfarsit, descrierea informata si
minutioasa a unei escrocherii dirijate din interior. Cinicul Cresus
demistifica meseria de bancher, povestind, pas cu pas, jocurile
financiare cetoase, produsele bancare toxice sau procedeul
tranzactiilor fictive. Practici din care el insusi s-a infruptat,
fara regret, ani de zile, cu unicul scop de a spori castigurile
bancii pe care a slujit-o si, implicit, de a-si umfla propriul
buzunar. Nici nu mai conteaza daca “bancherul” si-a scris sau nu
singur povestea, daca l-a ajutat un ziarist sau autorul e chiar un
ziarist financiar sau, mai mult, autorul este unul colectiv. Dupa
cum nici nu mai conteaza ca editorul a uitat sa scrie, sub titlul
cartii, cuvantul “roman”.
“Pseudonimul,” spune postfatatorul volumului, “poate ascunde un
grup de frustrati care au dorit sa se razbune pe sistem sau unul de
idealisti care au sperat sa contribuie la reformarea acestuia. In
mod sigur insa, lectura cartii va pune sub semnul nelinistii si al
indoielii orice viitoare intalnire bancher-client sau
bancher-bancher.” Cartea scrisa de “Cresus” este atat de
captivanta, incat poate fi citita si ca un roman politist – si, din
acest motiv, spre a nu dizolva suspansul, nu trebuie povestita
viitorului cititor. Un lucru e sigur: chiar daca acest volum nu va
reusi sa ajute la recuperarea milioanelor pierdute prin smecherii
financiare, va izbuti, cu siguranta, sa aduca, gratie succesului
sau de piata, milioane in buzunarele autorului si editorului
sau.
Bancile internationale care vor intra in faza finala de negocieri pentru desemnarea administratorilor sunt HSBC, Barclays Capital, Citibank, Deutsche Bank, Credit Suisse, Erste Bank impreuna cu Banca Comerciala Romana, EFG Eurobank Ergasias impreuna cu Bancpost, Societe Generale, UniCredit si ING.
Aflati mai multe pe www.mediafax.ro.
Datele BNR arata ca doar in iulie s-au strans aproape 47.000 de cazuri in care bancile nu au gasit suficiente fonduri in conturile firmelor pentru a onora biletele la ordin, cecurile sau cambiile pe care acestea le emisesera.
Numarul este mai mult decat dublu fata de vara trecuta, in timp ce sumele implicate au fost de 794 mil. lei (189 mil. euro), aproape de varful istoric atins in iunie.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Cea mai recenta licitatie pentru obligatiuni la trei ani a avut loc la 16 iulie, cand Finantele au vandut titluri de 633 milioane de lei, mai putin decat valoarea programata, de 750 de milioane de lei, la un randament mediu de 10,98%.
Dobanda maxima pe care MFP a acceptat sa o plateasca a fost de 10,25%, iar valoarea totala a cererii s-a ridicat la 1,38 miliarde de lei.
Finantele au atras, in acest an, 51,2 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat, suma imprumutata fiind de circa zece ori mai mare fata de intervalul similar din 2008, cand emisiunile au totalizat 5,06 miliarde lei. Comparativ cu suma imprumutata pe intreg anul trecut, de 12,5 miliarde lei, valoarea titlurilor emise, pana in prezent, de Ministerul de Finante a crescut de patru ori.
Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.
Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.
Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).
Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.
Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.
In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.