Băncile şi guvernele sunt în egală măsură vinovate de amploarea crizei datoriilor suverane. Primele pentru că au intoxicat economiile cu produse financiare complicate în goana după profituri, iar cele din urmă pentru că salvează băncile de propria lăcomie pe cheltuiala oamenilor de rând, a declarat Mark Mobius, supranumit şi gurul pieţelor emergente, într-un interviu acordat Ziarului Financiar. Criza datoriilor suverane a aruncat guverne, economii şi naţiuni la picioarele pieţelor financiare, aceleaşi pieţe pe care statele le-au salvat de la colaps în toamna anului 2008, când gaura deficitelor s-a lărgit cu trilioanele de dolari care au fost pompate în pieţe drept colac de salvare. Mai întâi Grecia, apoi Italia şi Spania, nici Franţa şi nici Germania nu au scăpat de ameninţarea fără chip a investitorilor din pieţele financiare care cer randamente tot mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni emise de aceste state şi a accepta astfel să le finanţeze economiile, evitându-se un colaps. Pentru a câştiga timp, băncile centrale pompează din nou mii de miliarde de euro în pieţe sperând că astfel vor fi înduplecaţi investitorii, iar guvernanţii promit cu mâna pe inimă drastice măsuri de austeritate pentru a-şi reduce deficitele bugetare şi a achita datoriile. Cu toate acestea, incertitudinea şi confuzia domină.
Tag: evolutie
-
Financial Times: Problemele Ungariei ar putea anunţa un nou val de contagiune în Europa Centrală şi de Est
Budapesta “a îndurat” trei licitaţii dificile pentru vânzarea de obligaţiuni într-o săptămână, randamentele au urcat puternic, iar forintul s-a depreciat la un minim istoric. Prăbuşirea monedei alimentează inflaţia şi dificultăţile a sute de mii de unguri care au luat credite ipotecare în valută într-o periaodă în care forintul era mult mai puternic, potrivit Financial Times. Agenţiile Fitch şi Standard&Poor’s au înrăutăţit la negativă perspectiva de rating a Ungariei, aflată pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, iar retrogradarea în categoria “junk” pare numai o chestiune de timp, potrivit Financial Times.
-
Numărul insolvenţelor a crescut de 2,5 ori în octombrie faţă de septembrie. La nouă luni a scăzut cu 10%
Astfel, în luna octombrie un număr de 1.783 de firme au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile, faţă de 719 în septembrie. În total, de la începutul anului, numărul firmelor intrate în insolvenţă a ajuns la 15.767, comparativ cu 17.484 în perioada similară din 2010. Cele mai multe firme care au apelat la procedura insolvenţei au fost în continuare cele din domeniul comerţului, urmate de cele din sectorul construcţiilor şi de cele din industria prelucrătoare.
-
Boc: În 2012 românii trebuie să se aştepte la prudenţă, prudenţă, moderaţie şi echilibru
Emil Boc a fost întrebat, vineri, la Sibiu, unde a participat la şedinţa pentru constituirea Comisiei naţionale pentru administraţie, ordine publică, siguranţă naţională, dezvoltare locală şi regională a PDL, la ce trebuie să se aştepte românii în 2012. “Prudenţă, prudenţă, moderaţie şi echilibru. Nu avem voie să facem niciun pas înapoi pe linia reformelor, nu putem să mergem cu nicio măsură populistă, nu avem voie să mergem pe nicio măsură care nu are acoperire în economie. Nu avem voie să-i credem pe Ponta şi Antonescu, care promit marea cu sarea, pentru că sunt populişti şi dinozauri ai populismului. Nimeni nu mai crede în vorbele lui Ponta şi Antonescu în Uniunea Europeană, pentru că nimeni nu mai vorbeşte de promisiuni care nu au acoperire. Românii să nu cadă victime ale populismului lui Ponta şi Antonescu, care sunt rupţi de realitatea crizei economice mondiale, cu implicaţii şi pentru România”, a afirmat Boc.
-
România a avut în august a patra creştere anuală a producţiei industriale din UE
Creşteri mai mari decât România au avut Estonia (22%), Irlanda (10,1%) şi Germania (7,8%), în timp ce imediat după România s-a situat Lituania (6,6%). În rândul ţărilor care au furnizat date, producţia industrială a crescut în 17 şi a scăzut în cinci. Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Grecia (12,3%) şi Malta (2,2%). Faţă de iulie, producţia industrială din România a urcat cu 1,9%, a şaptea creştere ca ritm din UE. Media comunitară s-a situat la 0,9%.
-
Românii au câştigat mai puţin din salarii în august faţă de iulie
Astfel, în intermedieri financiare câştigul salarial net a fost de 3.615 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 873 lei, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Câştigul salarial mediu nominal brut a fost în august de 2.005 lei, în scădere cu 22 lei faţă de luna iulie. În august, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă când s-au acordat prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă sau prime anuale), sume din profitul net şi din alte fonduri ori realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari (funcţie de contracte). Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net, între 6% şi 9%, s-au înregistrat în fabricarea produselor textile, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei şi de servicii informatice.
-
Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul doi au crescut uşor faţă de trimestrul anterior
În primele trei luni, veniturile totale medii lunare au fost de 2.318 lei, iar cheltuielile medii lunare de 2.098 lei. Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în perioada aprilie-iunie, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.408 lei pe gospodărie şi 835 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1.994 lei lunar pe gospodărie (692 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 414 lei lunar pe gospodărie (143 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul întâi, respectiv 48,6% în trimestrul al doilea). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale faţă de primele trei luni), veniturile din agricultură cu 4%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,8%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,4%).
-
Rata reală a şomajului din Grecia va ajunge anul următor la 26%
Şomajul real include toate persoanele care caută un loc de muncă, chiar dacă nu sunt incluse în statisticile autorităţilor. În iunie, biroul naţional de statistică din Grecia a anunţat un şomaj de 16%. În timp ce şomajul din statistică va ajunge la 21%, cel real se va situa anul următor la 26%, conducând la presiuni majore asupra serviciilor de asistenţă socială şi la declinul veniturilor statului, a avertizat Robolis la postul de televiziune Skai.
-
Preţul aurului a crescut de cinci ori în ultimii zece ani. Se mai vând bijuteriile?
“M-am mutat în Centrul Istoric când am renunţat la magazinul de pe Calea Victoriei”, spune bijutierul David Sandu, din micul său atelier unde l-a mutat recesiunea. Se întâmpla în 2010 când, la un an de la începerea crizei, rămăsese singurul magazin deschis pe o distanţă de jumătate de kilometru. Sandu îşi aminteşte şi acum spaţiile goale din zona bisericii Amzei – “cu ziare în vitrine şi numere de telefon pentru închiriere” – care l-au făcut să nu mai aibă clienţi pentru bijuteriile sale şi să nu mai poată suporta o chirie de aproape 100 de euro pe metru pătrat. Proiectul său a pornit în 2005 prin deschiderea primului proiect de bijuterii de autor sau, după cum îl numeşte el, un act de pionierat. Imediat după startul crizei, pragul i-l mai treceau doar clienţii fideli, iar vânzările au scăzut peste noapte cu 70%. Soluţia pentru antreprenor a fost cea a comenzilor speciale, venite din partea clienţilor cu venituri peste medie.
În tot acest context, breasla bijutierilor nu a fost ajutată de evoluţia cotaţiilor la aur. Creşterea valorii materialului şi, deci, a preţului final către consumator a blocat cererea. Inginerul Florin Zamfir de la casa de bijuterii Cip Zet susţine că dacă vânzările ar fi scăzut la jumătate ar fi fost bine, dar numai anul acesta a mărit preţurile cu 40%, iar numărul solicitărilor a scăzut semnificativ. “Am simţit blocajul şi o văd cu certitudine în toate statisticile breslelor organizate”, spune şi David Sandu. După el, dacă preţurile continuă să crească, bijutierii vor fi excluşi din joc, pe piaţă urmând a rămâne doar ceasornicarii şi bijutierii de lux sau cei care tranzacţionează aurul pe bursă.
Interesant este că, mai nou, argintul e denumit noul aur. Dacă doar în ultimul an, aurul s-a apreciat cu mai bine de 50%, argintul şi-a dublat valoarea. Totuşi, la nivel cantitativ cererea rămâne favorabilă aurului, dar asta nu neapărat în favoarea bijutierilor. În condiţiile creşterii cotaţiilor, tot mai mulţi clienţi optează pentru argint şi argentium, un argint special aliat cu germaniu care nu oxidează. Chiar şi în domeniul bijuteriilor de autor, Sandu a sesizat o orientare către produsele cu preţ mai mic. De la un preţ de 480-550 de euro, plătit în medie pentru o bijuterie, a scăzut acum la 300-350, pentru obiectele de argint. În schimb, la aur s-a remarcat o creştere, dat fiind că e perceput tot mai mult ca investiţie. “Solvabilitatea contează acum mai mult, indiferent de valoarea culturală a obiectului. Chiar dacă nu într-un mod explicit, clienţii aleg 18 karate în loc de 14, pentru că ulterior cel dintâi se vinde mult mai uşor şi la un preţ mai bun”, explică bijutierul.
Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România, explică pentru BUSINESS Magazin că piaţa românească avea specificul de a vinde în cea mai mare parte aur, dar acum se observă o migraţie tot mai mare către argint. La nivel de metale solicitate, dacă în 2007 trei sferturi din piaţă însemna aur, astăzi argintul deţine mai bine de jumătate din vânzări. Deşi preţul argintului a crescut de zece ori în ultimul deceniu, diferenţa de preţ rămâne importantă între cele două metale (circa 900 de euro/kg în cazul argintului, faţă de 40.000 de euro/kg în cazul aurului).
-
Deficit bugetar de 2,4% din PIB după primele opt luni
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 116,4 miliarde lei, au fost cu 9,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent , pe fondul încasărilor record din luna iulie de 17,1 miliarde lei. Încasările au crescut în principal la veniturile din taxa pe valoare adăugată (TVA), cu 28,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent şi accize unde încasările sunt mai mari cu 16,2%. În structură, încasările din TVA (29,85 miliarde lei) au fost influenţate de creşterea încasărilor din operaţiuni interne cu 29,8% şi a încasărilor din importurile de bunuri cu 32,8%.