BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Studiu de caz: Florarul de nici 40 de ani care livrează oriunde în România în cel mult două ore

    CONTEXTUL: În 2010 antreprenorul Mugur Frunzetti a investit 50.000 de euro pentru deschiderea afacerii Floria, retailer pe piaţa florăriilor online. La acel moment, cea mai mare parte a vânzărilor din domeniu erau nefiscalizate.

    DECIZIA: La numai câteva luni de la lansarea afacerii, fondatorul hotărăşte să schimbe modelul de afaceri consacrat. De regulă, florăriile online primesc comenzile de pe o zi pe alta, dar Frunzetti a dorit să livreze buchetele la două ore de la comandă. Pentru aceasta a apelat la parteneriate cu florării locale.

    EFECTELE: Partenerii acoperă acum 50 de oraşe din provincie, iar vânzările în acest sistem reprezintă jumătate din volumul afacerii. Antreprenorul previzionează pentru anul în curs o cifră de afaceri de un milion de euro, cu 40% mai mult faţă de anul trecut. Ritmul de creştere este de două ori mai rapid decât al pieţei de vânzări de flori în mediul online.

    “IN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI AM AVUT O CIFRĂ DE AFACERI DE 600.000 DE EURO, cu 10% peste aşteptările noastre”, spune Mugur Frunzetti, care a fondat afacerea Floria în 2010, cu o investiţie de 50.000 de euro. Previziunile pentru anul în curs ţintesc o cifră de afaceri de 1 milion de euro, faţă de 700.000 de euro în 2012.

    Piaţa totală a vânzărilor de flori în România, care se împarte în mod egal între vânzările „la negru„ şi cele fiscalizate, este evaluată de antreprenor la 100 de milioane de euro, dintre care online-ul reprezintă 2,5%, adică 2,5 milioane de euro. Floria este lider al acestui segment, cu o cotă de piaţă de circa 40% şi o echipă de zece angajaţi. Online-ul este, cu un ritm de creştere de 20%, şi partea cea mai dinamică a pieţei, care la nivel general stagnează.

    În urmă cu trei ani antreprenorul a deschis florăria online chiar în ziua în care împlinea 34 de ani. „Consideram atunci, ca şi acum, că a dărui flori este cel mai frumos gest din lume„, spune Frunzetti, care a absolvit un MBA în California, la Berkeley, specializarea Pieţe Financiare. „Am fost angajat pentru scurt timp într-o firmă de brokeraj de asigurări, însă mi-a fost întotdeauna clar că am o construcţie de antreprenor.„ De fapt, primul plan de afaceri l-a făcut când avea doar 18 ani – pentru Bucharest Popcorn.

    La întoarcerea de la MBA a fost angajat ca director de vânzări la Sara Merkur, de unde a plecat pentru a face propria firmă de brokeraj în asigurări. În 2005 a fondat MarketOnline.ro, pe care a vândut-o în 2009. Apoi a petrecut câteva luni călătorind, „pentru relaxare, pentru a descoperi lumea, timp în care mi-am dat seama că sunt un antreprenor care nu se poate opri pentru mult timp, trebuia să încep un nou proiect„, povesteşte Frunzetti.

    Cu banii obţinuţi din vânzarea MarketOnline.ro a pornit afacerea Floria.ro, care a ajuns la break-even în circa un an, spune antreprenorul, care estimează că a investit în total în afacere în jur de 200.000 de euro.

    DECIZIA DE A FACE LIVRARE ÎN DOUĂ ORE DE LA COMANDĂ, CHIAR ŞI ÎN PROVINCIE, „A VENIT REPEDE DUPĂ CE AM LANSAT AFACEREA, PÂNĂ LA FINALUL LUI 2010„.  El povesteşte că iniţial a testat modelul clasic, pe care încă îl mai practică şi azi multe florării online, care preiau comenzile, fac buchetele la sediu şi le livrează a doua zi, prin intermediul unui curier. „Deşi modelul funcţionează în aproape toate industriile care vând online, nu este unul ideal pentru flori„, explică antreprenorul.
     

  • Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast: ”Legile trebuie sa fie intransigente cu hoţii!”

     

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor prin criza economică?

    Atipic. Dacă acţionam tipic, evident nu eram aici. Ne-am finanţat de la bănci şi am acţionat anticiclic. Am investit în plină crizăa, am mărit permanent echipa de vânzări, astfel am câştigat piaţă. La 8 luni am crescut cifra de afaceri cu peste 35 de procente.

    1. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri? Cum le-aţi făcut faţă?

    Piaţa autohtonă în sine, pieţele din jurul nostru. Riscurile ţin de zecile de milioane de euro pe care le-am investit şi pe care trebuie să le returnăm băncilor. Sigur, creşterea majoră a cifrei de afaceri ne pune în situaţia dorită de orice business de a fi şi de acum mai departe interesanţi pentru bănci. Avem profit, an de an, asta e ce caută băncile.

    1. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-aţi făcut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?

    Am făcut tot ce era uman posibil să facem. De la 2 fabrici, avem acum nu mai puţin de 9 fabrici, pe 3 platforme industriale: Ploieşti, Oradea şi Roman. Nu cred că am ratat nimic. Suntem lideri de piaţă!

    1. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? În ce domenii credeţi că oamenii de afaceri au avut oportunităţi aproape imposibile în vremuri de creştere economică? 

    Criza este prin excelenţă un timp al oportunităţii. Evident că am crescut în această perioadă şi pentru că o serie de manageri au fost paralizaţi de probleme generate de mediul de business, însă creşterea se datorează oamenilor de la Adeplast: manager, vânzări, producţie etc.

    1. Care sunt planurile dumneavoastră de afaceri pe termen mediu? Care sunt următorii paşi pentru Adeplast?

    Creştem. Creştem cu două cifre de la an la an. Exportul este din ce în ce mai important. Suntem suficient de mari să jucăm zonal. Produsele noastre merg acum din Ucraina până în Germania.

    1. Ce cifră de afaceri şi profit net aţi bugetat pentru 2013?

    În primele 6 luni din 2013 compania a înregistrat o creştere de peste  31% a cifrei de afaceri . Iar profitul a crescut cu 140 %

    1. Care credeţi că sunt acum domeniile în care merită investit?

    Construcţii, agricultură, construcţii J

    1. Ce perspectivă aveţi asupra viitorului apropiat din punct de vedere macroeconomic – următorii cinci ani?

    Noi am crescut indiferent de mediul din jurul nostru. Semnalele din piaţă sunt pozitive. Aşteptăm creşteri.

    1. Consideraţi că valul de criză a cernut oamenii de afaceri din România după criterii corecte? Cum comentaţi căderea abruptă a unora şi saltul sau rezistenţa altora?

    Sigur că a cernut, legile însă trebuie să taie în carne vie orice societate care încearcă să se ascundă în spatele insolvenţelor. Legile trebuie să fie intransigente cu hoţii!

  • Investiţii de 5 milioane de euro în reţeaua Winmarkt din România

     “Anul acesta am activat un buget de investiţii de aproximativ cinci milioane de euro, finanţat în întregime din fonduri proprii, acţionarii confirmând capacitatea de autosusţinere a planului de investiţii, fără a afecta gradul de îndatorare al companiei, care la acest moment este zero”, a declarat într-un comunicat CEO-ul Winmarkt, Antonio Di Berardino.

    IGD a aprobat un buget de investiţii în valoare de 12,5 milioane euro pentru perioada 2012-2015, sumă care este investită într-un proiect care vizează modernizarea centrelor comerciale Winmarkt, extinderea suprafeţei închiriabile, precum şi optimizarea fluxului de vizitatori.

    Reţeaua compusă din 15 centre comerciale, situate în centrul a 13 oraşe, are o suprafaţă net închiriabilă de 88.200 metri pătraţi şi a încheiat anul financiar 2012 cu o cifră de afaceri de 11,3 milioane euro şi un profit net de 5,8 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Impozitul forfetar nu este o supraimpozitare, l-au cerut şi afaceriştii din alte domenii

     “Nu este un impozit în plus (impozitul forfetar – n.r.), nu vor mai plăti impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot să-l reinvestească, vor lua dividendele, care merg în sistemul de impozitare normal, ca la toată lumea. (…) Cei care au înţeles ce înseamnă tot presează să se aplice. Am solicitări chiar şi de la alte coduri CAEN să introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatură”, a afirmat joi Grapini.

    Ea a arătat că dacă o firmă vizată de impozitul forfetar are şi alte activităţi în afară de codurile CAEN incluse în proiectul de lege, care sunt evidenţiate separat în contabilitate, pentru acelea se va plăti impozitul de 3% pe cifra de afaceri.

    Impozitul forfetar se va plăti trimestrial, astfel că o pensiune care are de plătit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va împărţi această sumă la patru, plătind eşalonat pe fiecare trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un antreprenor de weekend la afaceri de aproape două miliarde de euro din „păcănele”

    Dacă la momentul în care a decis să devină antreprenor full-time, Paul Gauselmman, în prezent in vârstă de 79 de ani, avea în responsabilitate o afacere mică din domeniul operării aparatelor tip slot machine, acum aceasta numără 8.000 de angajaţi şi are activităţi răspândite în întreaga lume. Compania, dezvoltată progresiv în domeniul divertismentului şi jocurilor de noroc, este condusă şi astăzi de familia Gauselmann, formată din Paul şi din cei patru copii ai lui

    Paul Gauselmann a revoluţionat industria jocurilor de noroc şi de amuzament prin grupul Gauselmann, care, începând cu 1992,  s-a extins la nivel internaţional în trei domenii de business: producţia şi operarea de maşini electronice prin Merkur, deţinătoare a mărcii Merkur Casino şi estimată la aproximativ 200 milioane euro; divizia operaţional[ şi servicii; producţia şi comercializarea maşinilor electronice şi tipurilor de joc prin compania  Atronic. Grupul deţine şi o unitate de producţie proprie în localitatea Lubbecke din Germania. Compania a ajuns astfel să exploateaze  jocuri de noroc şi divertisment în 272 de locaţii, situate pe teritoriul a zece ţari europene, printre care şi România.

    Activitatea grupului pe piaţa locală a jocurilor de noroc se desfăşoară prin două companii cu capital integral privat străin aparţinand Gauselmann, Casino Entertainment Center şi Merkur Casino România. Prima este prezentă pe piaţa autohtonă din 2004 şi este operatorul jocurilor electronice tip slot-machine pe şapte din cele 13 săli ale companiei. Celelalte şase săli funcţionează sub Merkur Casino România, companie care are în activitate închirierea şi vânzarea de sloturi. Ambele au totalizat afaceri de circa 50 de milioane de euro în 2012(circa 200 milioane de lei). Locaţiile Merkur sunt răspândite în Bucuresti, Constanţa, Ploieşti şi Craiova, având în prezent autorizate 400 de mijloace de joc.

    În perioada 2004-2010, vânzarea sloturilor se făcea direct din Germania şi principalul contact cu potenţialii clienţi se făcea la expoziţia anuala de profil. Din 2010, vânzarile şi închirierea sloturilor se face prin intermediul  Merkur Casino Romania, iar recent, au  fost depuse actele pentru înfiinţarea Merkur Gaming Distribution, pentru a separa activitatile de vânzare si închiriere cu cea de operare.


    Un aparat de jocuri poate genera in Romania în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.
    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie.

    Circa  3% dintre români participă la jocurile de tip slot – machines în timp ce la LOTO joacă 20%,la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo, 3% la jocurile online şi 3% la jocurile de cărţi, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot. Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

    Totusi, România rămâne una dintre cele mai importante pieţe pentru grupul Gauselmann, potrivit lui Thomas Niehenke, membru al boardului Gauselmann. Acest lucru se datorează mai ales contextului in care  LOTERIA se pregăteşte să încheie un nou contract de exploatare a jocurilor de tip loterie (VLT), tinand cont ca  cel semnat în urmă cu zece ani cu grecii de la Intracom si Intralot expiră pe 30 noiembrie 2013, iar acesta a adus companiei pierderi de sute de milioane de lei. Procedura de selecţie a unui nou beneficiar este necunoscută publicului, dar Niehenke este optimist în ce priveşte şansele Merkur de a câştiga contractul. Potrivit lui, competitia este stransa intre firmele care doresc contractul, dar nu doreste sa divulge numele competitorilor sai. 
     

  • Wim Bosman a finalizat primul semestru al lui 2013 cu afaceri de peste 27 milioane lei

    Principalele motoare care au condus la creşterea business-ului Wim Bosman România din primele 6 luni ale anului au fost atât atragerea de noi clienţi în portofoliu, cât şi investiţiile realizate în vederea diversificării serviciilor oferite clienţilor existenţi. 

    “Rezultatele înregistrate în primul semestru al anului nu sunt o surpriză pentru noi, ci rezultatul efortului constant şi susţinut al Wim Bosman România de a oferi cele mai bune soluţii şi servicii cu valoare adăugată clienţilor cu care lucrează, fie că vorbim de cei cu istorie sau de cei noi. Bineinţeles, performanţa din primul semestru ne întăreşte convingerea că până la finalul anului ne vom îndeplini toate obiectivele setate pentru 2013”, declară Emil Ion, Managing Director Wim Bosman.

    Până la finalul anului, Wim Bosman România estimează o cifră de afaceri de peste 45,5 milioane lei, în creştere cu 10% faţă de cea raportată în 2012. 

    în primul trimestru al anului, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 10 milioane lei, cu circa 8% mai mare faţă de primele trei luni ale lui 2012, când înregistrase afaceri de 9,3 milioane lei.

    Companie cu acţionariat româno-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Susţinută de o puternică reţea de distribuţie, Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie, specifice fiecărui client în parte.

    Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţă internaţională, activă cu 23 de divizii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • Performanţă unică pentru un club sportiv: venituri de peste 500 mil. euro la Real Madrid, pentru al doilea sezon consecutiv

    “Real Madrid a încheiat anul fiscal 2012/2013 cu venituri de 520,9 milioane de euro, în creştere cu 1,3 la sută faţă de anul precedent, consolidând pentru a doua oară o cifră de afaceri de peste 500 de milioane de euro. Niciun alt club sportiv nu a mai reuşit acest lucru la nivel mondial”, se arată în comunicatul grupării madrilene.

    Profitul net al clubului s-a situat la 36,9 milioane de euro, în creştere cu 52,4 la sută faţă de perioada precedentă. Datoria netă a scăzut cu 27,4 la sută, până la 90,6 milioane de euro.

    Potrivit unui studiu realizat de compania Deloitte, Real Madrid a înregistrat în sezonul 2011/2012 venituri de 514 milioane de euro, în timp ce pe locul doi s-a situat FC Barcelona, cu 483 de milioane de euro.

    În această lună, revista oficială a clubului catalan a anunţat o cifră de afaceri de 491 de milioane de euro pentru sezonul recent încheiat.

  • Atacul este cea mai bună tactică de apărare. Studiu de caz: Cemacon

    “VREM SĂ CREŞTEM CIFRA DE AFACERI CU 40% ŞI SĂ AJUNGEM LA O COTĂ DE PIAŢĂ DE 16% LA NIVEL NAŢIONAL”, spune Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon. În primul semestru al acestui an producătorul de cărămizi şi-a crescut cifra de afaceri cu 35%, ajungând la 19,4 milioane de lei. Stoleru spune că rezultatele din prima parte a anului au fost peste aşteptări şi „ne fac să ne păstrăm optimismul vizavi de atingerea obiectivelor„, previziunile pentru 2013 referindu-se la o cifră de afaceri de 50 de milioane de lei. Cum piaţa este în scădere, Cemacon muşcă din cotele de piaţă ale competitorilor, iar planul de bătaie pentru anul în curs are mai multe puncte, arată Stoleru. Zona pe care se axează interesul companiei rămâne Transilvania, unde „ne dorim să fim lideri de piaţă„. Însă acţiunile pentru creşterea vânzărilor şi a cotei de piaţă se derulează pe mai multe direcţii, de exemplu lansarea în acest an a gamei Evoceramic, cu cinci noi produse.

    COMPANIA, CARE ARE O FABRICĂ LA RECEA, ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, ţinteşte şi extinderea teritorială, pentru a acoperi o suprafaţă mai mare din ţară. „Acum suntem prezenţi în 27 de judeţe, faţă de 15 judeţe în 2012„, arată directorul general al Cemacon. Şi cum relaţia cât mai directă cu clienţii are un rol-cheie în evoluţia vânzărilor, compania a înfiinţat anul acesta centre de distribuţie proprii, în Timişoara, Suceava şi Bacău.

    Tot în 2013, în acţionariatul companiei a intrat şi fondul de investiţii finlandez KJK Fund II SICAV-SIF (29,2%), ceilalţi acţionari fiind SSIF Broker Cluj-Napoca (12,8%) şi un grup de persoane fizice, care deţin 19,1% din acţiuni. 2013 a adus pentru producătorul de cărămizi şi o nouă identitate, pentru a ajuta la poziţionarea sa ca „producător de zidărie premium„, afirmă Stoleru. El arată că deopotrivă tendinţa înre-gistrată în piaţă în primele şapte luni din 2013 şi rapoartele Institutului Naţional de Statistică indică o scădere de 5-10% a pieţei de zidărie, faţă de anul precedent.

    Conform informaţiilor firmei de cercetare InterBiz, piaţa blocurilor ceramice (excluzând cărămizile pline şi refractare) s-a plasat la 1,7 milioane de metri cubi, cu o valoare de 70 de milioane de euro. 19 producători cu 23 de fabrici îşi împart vânzările, într-o piaţă în care cererea s-a redus dramatic. „Efectele crizei s-au resimţit puternic, aşa cum s-a întâmplat în cazul majorităţii firmelor din România„, spune Stoleru, care punctează că factorii au fost deopotrivă externi companiei, dar şi interni. El a preluat conducerea companiei în urmă cu trei ani, când a găsit „o fabrică învechită din toate punctele de vedere„. Avea însă ţinte ambiţioase, iar soluţia era radicală: „trebuia imprimată o nouă viziune”, sumarizează Stoleru, referindu-se la schimbări de mentalitate, de procese, dar şi la modul de abordare a clienţilor.

    Cifra de afaceri a scăzut în 2009 şi 2010, dar în 2011 firma a intrat pe o traiectorie de creştere a vânzărilor, în acelaşi an în care în companie a început o transformare din temelii. Dincolo de creşterile financiare, principalul obiectiv stabilit pentru Cemacon a fost transformarea sa „dintr-o întreprindere într-o companie puternică, un jucător care să aibă un cuvânt de spus pe piaţa de zidărie din România”.

    În 2012 Cemacon a raportat o cifră de afaceri cu 26% mai mare decât cea din 2011 şi „un profit operaţional în creştere cu 37%, cele mai bune rezultate din industrie„, afirmă reprezentantul Cemacon. Despre planurile pentru 2014 Stoleru spune că este prematur să se pronunţe, „pentru că este timp suficient pentru implementarea unor măsuri ale guvernanţilor care să revitalizeze piaţa construcţiilor„. El se declară încrezător că vor fi găsite direcţiile, strategiile şi resursele necesare pentru reluarea creşterii construcţiilor şi implicit a pieţei de materiale de construcţii.

  • Peste 50 de companii româneşti în topul celor mai mari firme din Europa Centrală şi de Est

     “Pentru prima dată, România a eliminat Ucraina de pe podium şi a urcat de la locul cinci până la al treilea. Acest lucru poate fi explicat printr-o creştere cu 22,7% a numărului de companii şi un total de 54 de companii în clasament”, se arată într-un raport al Coface.

    Primele două ţări în funcţie de numărul companiilor din Top 500 sunt Polonia şi Ungaria.

    Cifra de afaceri a celor 54 de companii din România aflate în topul Coface a crescut cu 10,8% anul trecut, comparativ cu 2011, la 48,55 miliarde euro, iar profitul net a urcat cu 37,7%, la 2,19 miliarde euro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la dactilograf, la fondator de start-up. Antreprenoarea care face 18 milioane de euro pe an din pasiunile altora

     De 12 ani „imortalizeaza” momentele importante ale clientilor sai

    Dana Becheru (45 de ani) este cofondator si unul dintre proprietarii retailerului F64, magazin care vinde atat online, cat si offline aparate de fotografiat si accesorii de ultima generatie. S-a hotarat sa intre in afaceri in 2001, alaturi de fostul coleg de liceu, dupa ce a vandut afacerea parintilor sai, un magazin alimentar. „Acolo am invatat cum sa aranjez marfa pe raft, cum sa fac preturi, cum sa interactionez cu clientii”.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro