BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • Euroins a avut cresteri de 63% in 2008

    Ponderea cea mai mare in structura portfoliului o au asigurarile auto cu un procent de 90%. In ultimul trimestru al anului 2008, acest tip de asigurare a avut o crestere de peste 100%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2007. O evolutie importanta a avut-o segmentul asigurarilor agricole, unde s-a inregistrat un volum de prime brute subscrise de peste 2,7 milioane lei. De asemenea asigurarile de incendiu si calamitati naturale au inregistrat o crestere de 34%, cifrând 3,5 milioane lei.

    “In ceea ce priveste rezultatul financiar, acesta a fost influentat negativ de contextul economic actual, care nu a generat un randament bun al investitiilor, precum si de faptul ca, in urma schimbarii legislatiei, am crescut semnificativ nivelul rezervei pentru daune neavizate”, specifica Bogdan Stan, CEO Euroins. Pentru anul 2009, compania are in plan extinderea retelei teritoriale in sistem de franciza. In momentul de fata, sunt 55 de unitati in sistem de franciza deshise, dintre care cele mai recente au fost deschise in Bucuresti, Giurgiu, Braila si Slatina. Reteaua teritoriala Euroins numara, in prezent, 83 de unitati in sistem propriu, 55 in sistem de franciza, acestora adaugându-li-se cele 24 de agentii partenere Real Consulting, parte a Credit Team.

  • ING Romania a incheiat 2008 pe plus

    ING Asigurari de Viata a anuntat ca volumul primelor brute subscrise in 2008 a crescut cu 24% comparativ cu 2007, pâna la valoarea de 620,6 milioane de lei. Valoarea activelor in administrare a inregistrat o crestere de aproximativ 2%, ajungând la 1,5 miliarde lei la sfârsitul anului 2008. "Anul 2008 a reprezentat pentru noi atât consolidarea pozitiei de top in asigurari de viata si pensii private, cât si continuarea actiunilor de constientizare a nevoii de protectie indiferent de mediul economic", spune Cornelia Coman, director general ING Asigurari de Viata.

    Profitul brut a atins, in 2008, valoarea de 38,2 milioane de lei, comparativ cu 33,2 milioane de lei, obtinut in 2007. Numarul politelor vândute in 2008 a ajuns la 84.762, din care 65% pentru produse traditionale, iar valoarea beneficiilor platite de ING Asigurari de Viata s-a ridicat la 199 milioane de lei, in crestere cu 28% fata de 2007. "2009 va fi cu siguranta un an al produselor de protectie", adauga Cornelia Coman. Pe segmentul de pensii facultative, ING Asigurari de Viata administreaza doua fonduri de pensii facultative, ING Clasic si ING Optim, ale caror active financiare in administrare erau la sfârsitul lui 2008 in valoare de 31,8 milioane de lei. In prezent, cele doua fonduri insumeaza 62.615 de persoane si active PIII in administrare de 36 milioane de lei.

    Performanta fondurilor de pensii facultative ING de la lansare a fost de 8,9% pentru ING Clasic (lansat la 4 iunie 2007) si 11,7% pentru ING Optim (lansat la 31 august 2007). Numarul de participanti la fondul ING Optim a ajuns la 41.367 de persoane, totalul activelor fiind de 22 milioane de lei, iar in cazul ING Clasic, numarul de participanti a ajuns la 21.248 si totalul activelor la 14,8 milioane de lei. Compania isi propune sa atraga 30.000 de noi participanti in fondurile ING de pensii facultative in 2009. “Ne asteptam anul acesta la o crestere a interesului pentru economisire individuala si o mai mare constientizare a nevoii unei pensii facultative, mai ales in contextul limitarii, chiar si temporare a contributiei pentru pensia obligatorie”, estimeaza Cornelia Coman.

    Numarul participantilor la Fondul de Pensii Administrat Privat ING ajunsese la finalul lui 2008 la aproape 1,5 milioane de clienti, cota de piata inregistrata de ING la sfârsitul lui decembrie fiind de 38,7% din totalul pietei, in functie de active, si 33%, dupa numarul de participanti, iar activele in administrare de 357,3 milioane de lei. La sfârsitul anului trecut, din cei 1,5 milioane de clienti ai Fondului ING, 1,3 milioane au platit cel putin o contributie la Pilonul II.

  • KD Life intra in redresare financiara

    Potrivit acestei decizii, Consiliul de Administratie al KD Life Asigurari are obligatia ca, in termen de cel mult 20 de zile de la data primirii deciziei, sa intocmeasca si sa depuna la CSA un plan de redresare. Autoritatea de supraveghere in domeniul asigurarilor a luat aceasta decizie intrucât marja disponibila a societatii, la data de 30.11.2008, precum si la 31.12.2008, era sub valoarea minima prevazuta de legislatia in vigoare pentru fondul de siguranta, respectiv echivalentul in lei a 3,2 milioane euro.

    Masura dispusa de Consiliul CSA nu are implicatii asupra activitatii comerciale desfasurate de compania de asigurari, contractele de asigurare in valabilitate urmând a se derula in conditii normale. Decizia de deschidere a procedurii de redresare prevede, totodata, obligatia administratorilor companiei de a convoca in cel mai scurt timp o adunare generala extraordinara, cu propunerea efectuarii operatiunii de majorare a capitalului social, precum si obligatia ca operatiunile de majorare a capitalului social sa fie efectuate intr-un termen maxim de 30 de zile lucratoare de la data primirii deciziei.

    Conform reglementarilor in vigoare, in calculul marjei de solvabilitate disponibile a unui asigurator se iau in considerare, alaturi de capitalul social varsat, inclusiv profitul net al societatii sau pierderea, dupa caz, precum si rezultatul reportat din anii anteriori. KD Life Asigurari a fost autorizata sa functioneze in luna mai 2006, iar la finele anului 2008 avea in portofoliu 7.502 de contracte de asigurari in vigoare si o cota de 0,37% din piata asigurarilor de viata, ca volum de prime brute subscrise.

  • Interamerican isi schimba numele

    "Planurile noastre pentru 2009 includ o investitie in dezvoltare de aproximativ 20 de milioane de euro", a anuntat Carmen Radu, directorul general adjunct Eureko. Din aceasta suma, doua milioane de euro vor fi alocate campaniei de rebranding, iar restul vor fi investite in consolidarea operatiunilor din Romania.

    Principalele directii urmarite sunt cresterea numarului de agenti de la 1.000 la 1.500 si largirea portofoliului de produse, cu accent pe anumite segmente cheie precum pensii, sanatate si asigurari de viata. Astfel, in 2009 compania va lansa fondul de pensii cu profil ridicat de risc Eureko Activ, dupa ce anul trecut si-au anuntat intrarea pe segmentul pensiilor facultative prin lansarea unui produs cu medium Eureko Confort.

    In februarie va fi lansat pe piata si un produs de tip unit-linked, ce da investitorilor posibilitatea de a-si alege un fond garantat si care se adreseaza clientilor cu apetit ceva mai redus de risc. Un alt segment de business spre care se vor indrepta investitiile Eureko in acest an este cel al asigurarilor medicale private, furnizate in parteneriat cu Euroclinic.

    Incepand cu 1 mai 2009, Eureko va inceta insa subscrierea de polite de asigurari generale pentru acoperirea anumitor riscuri, respectiv pentru bunuri, auto, raspundere civila si cargo. "Toata lumea stie ca piata de non-viata nu a fost profitabila in ultimii ani, asa ca nu are rost sa mai investim aici.

    Oricum, noi aveam o pozitie minoritara si destul de putin loc pentru extindere", a precizat Frans van der Ent, country manager al Eureko. In prezent, Eureko are in Romania peste 350.000 de clienti cu polite active pe segmentul de asigurari si pensii administrate privat.

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.

  • Interamerican vrea 5,6 milioane de euro din asigurari de sanatate

    Principalul motor de crestere va fi orientarea catre segmentul clientilor corporativi care, in momentul de fata, reprezinta 50% din totalul de 10.000 de euro, dar in urmatorul an se urmareste marirea acestui procent pana la 80%. Recent, compania s-a orientat si catre segmentul abonamentelor de sanatate.

    Abonamentele si asigurarile de sanatate private vor genera, anul acesta, incasari de aproximativ 80 de milioane de euro, iar in urmatorii patru ani acestea vor atinge o valoare de 200 de milioane de euro, potrivit estimarilor lui Hagenaars. Chiar si asa, piata este subdezvoltata comparativ cu altele europene. Anual, un roman cheltuieste in jur de 270 de euro pentru sanatate, ceea ce inseamna de trei ori mai putin decat un ceh, respectiv de zece ori comparativ cu bugetul alocat de un britanic.

    Valoarea pietei total romanesti (sector public si privat) cifrata la circa 8,2 miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) anul trecut, a reprezentat 5,1% din PIB, nivel apreciat ca fiind “destul de scazut chiar si in comparatie cu standardele din Europa Centrala” de catre analistii Deloitte intr-un studiu publicat in iunie anul acesta. Pana in 2012, cheltuielile totale alocate sanatatii vor creste pana la 5,4% din PIB, nivel inferior celui din UE, de 9,4%.

    Interamerican este liderul pietei asigurarilor de sanatate private, incepand sa opereze aceasta linie de business la sfarsitul lui 2005. Principalii sai competetitori pe acest segment sunt Allianz, Aviva, AsiLife (divizie a operatorului de servicii medicale private MedLife) si, mai nou, Astra-Uniqua. Interamerican este inregistrat la Utrecht-Olanda si prezent in peste 12 tari europene, cu peste 22.000 de angajati. Eureko este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, a carui principala activitate se desfasoara in domeniul asigurarilor.
     

  • Astra-Uniqua intra pe piata asigurarilor de sanatate

    Astra Medica, care a incheiat deja peste 150 de contracte cu furnizori de servicii medicale din sectorul privat si public din toata tara, va viza, pentru inceput, segmentul corporate al clientilor, costul unui abonament lunar variind de la 6 euro la 150 de euro, in functie de complexitatea serviciilor medicale acoperite.

    “Deocamdata, pacientii nu fac diferenta intre abonamentele la asigurarile medicale private, cele care tin de medicina muncii si clauzele din contractele de asigurari de viata”, a explicat Scarlatescu, pentru BUSINESS Magazin, motivul pentru care compania s-a orientat catre segmentul asigurarilor de sanatate suplimentare, cele pe care clientul si le face in mod voluntar.

    Piata asigurarilor medicale private este inca la inceput, dezvoltarea sa fiind puternic franata de faptul ca pachetul minim de servicii medicale asigurate de stat nu este inca stabilit, ceea ce ii impiedica pe asiguratorii privati sa-si defineasca pachetele de servicii. In momentul de fata, pe piata de profil activeaza doar cativa mari jucatori – Interamerican, Allianz, AsiLife (divizie a operatorului de servicii medicale private MedLife), care contorizeaza doar cateva mii de clienti.
     

  • Gigantul AIG a fost nationalizat. America este in haos financiar

    Grupul american AIG – actionarul AIG Life, AIG Romania si AIG Pensii – a fost salvat in extremis de la faliment de un imprumut in valoare de 85 mld. $ acordat de Rezerva Federala (Fed), in schimbul caruia statul a preluat 79,9% din actiuni. AIG, care pana recent a fost cel mai mare grup de asigurari din lume, a devenit astfel companie de stat. Actiunile AIG erau cotate ieri la ora 17.00 la 2 $, in scadere cu 44%.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Jumatate din piata asigurarilor se afla in Bucuresti

    Zona Bucuresti-Ilfov ocupa primul loc in topul distributiei primelor brute subscrise pe regiuni de dezvoltare pentru primul semestru al acestui an, cu 46,51% din valoarea totala a primelor, urmat de zona de Nord-Vest, cu 9,60%; Centru: 8,83% Sud: 8,57%; Sud ? Est: 8,04%; Nord ? Est: 6,89%; Vest: 6,37%; si Sud – Vest: 5,20%; conform datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro