BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Comisia de anchetă: Sistemul de avertizare al avionului prăbuşit funcţiona la momentul găsirii epavei

     Şeful Comisiei de anchetă tehnică privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni, Sorin Cimpoieru, a declarat, joi, că unul dintre reprezentanţii ISU care a ajuns la locul accidentului a încercat decuplarea sistemului electric al avionului, inclusiv a sistemului de avertizare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a spus că una dintre antenele aparatului a fost găsită ruptă, însă nu poate preciza dacă aceasta a fost ruptă înainte sau după impact.

    Potrivit acestuia, a doua antenă a aparatului a fost găsită întreagă şi a fost sigilată pentru continuarea investigaţiilor.

    “Una dintre antene am găsit-o ruptă, nu pot să vă spun dacă această antenă s-a rupt înainte sau la impact. Cealaltă o am întreagă, o am sigilată. Am demontat tot sistemul de cablaj, staţii, microfon, difuzor acustic, toate erau în stare de funcţionare la momentul în care eu le-am decuplat, a doua zi. Decuplarea sistemului a fost încercată de reprezentantul ISU care a ajuns la locul accidentului în noaptea de luni. Dânsul a fost cel care, în încercarea de a decupla tot ceea ce înseamnă sistem electric de pe epavă, a încercat să taie firele ca să întrerupă acel sistem de avertizare, a decuplat bateria de acumulare, dar nu a ştiut că acest sistem are o baterie internă care, chiar dacă se decuplează tot ceea ce înseamnă energie de la bord, rămâne cuplat, rămâne în avertizare până va fi decuplat”, a spus Cimpoieru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capcanele minimisului

    “Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce priveşte selecţia firmelor beneficiare, cât şi direct referitor la aplicanţi. Faptul că se va face o selecţie după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanţarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile”, a arătat Mirela Şerban, managing partner al companiei care oferă soluţii fiscale şi contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiţii, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obţin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărţit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obţin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producţie); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoţia 2013); locaţia proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menţinute timp de minimum trei ani ani.

    Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcţie de punctaj. “Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producţia, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în acelaşi timp, se “premiază” angajarea absolvenţilor de învăţământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, aşa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obţinerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele – nu îşi realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieşi pe pierdere cu un astfel de proiect”, a precizat Mirela Şerban.

    Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanţarea trebuie direcţionată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanşii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă şi are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele şi cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani şi jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajaţi, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci aceşti bani trebuie investiţi în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiţi pentru a achita obligaţii faţă de angajaţi şi nici cheltuieli curente); în consecinţă, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajaţi.

    “În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar şi despre profitul care poate fi obţinut în urma acestui efort… Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecţiile financiare şi să aprecieze foarte bine condiţiile de piaţă, de concurenţă etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Şerban.

    Pentru a obţine ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiţii pentru care se solicită finanţarea. “De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar “scenariul optimist” de business, din dorinţa de a obţine finanţarea şi fără a considera potenţialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluţie- companiile pot să apeleze la consultanţi; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist şi, respectiv, pesimist, cu analiza variaţiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligaţii financiare (către bănci şi furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea “tabloul complet” pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis”, a arătat Mirela Şerban.


     

  • S&T şi UTI contestă rezultatul licitaţiei pentru sistemul IT destinat actelor de stare civilă

     Romsys a depus oferta în asociere cu Indra Sistemas şi Mercury 360 Communications, împreună cu subcontractanţii Technology Network Services, Quantrio Consulting şi Star Storage, conform anunţului ministerului din 13 decembrie.

    “În data de 13 decembrie 2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a încheiat procesul de evaluare a ofertelor depuse pentru sistemul integrat de emitere a actelor de stare civilă (SIIEASC). Câştigătorul desemnat este asocierea formată din Romsys, Indra Sistemas, Mercury 360 Communications, împreună cu subcontractanţii Technology Network Services, Quantrio Consulting şi Star Storage, cu o propunere financiară de 94.999.664,00 lei, fără TVA (117,8 milioane de lei, cu TVA – n.r.)”, se arăta în comunicatul MSI.

    La licitaţie s-au înscris şi consorţiile formate din S&T România, Siveco România, Expert One Research SRL, Frontal Communications SRL şi BCS Business Consulting Software SRL, precum şi UTI Grup, CertSIGN şi AM Project Design&Consulting SRL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Rasdaq se desfiinţează, iar firmele se mută pe o piaţă reglementată sau un sistem alternativ

     Proiectul, elaborat de Ministerul Finanţelor, prevede că activitatea pieţei Rasdaq şi a segmentului titlurilor “Nelistate” va înceta în termen de 12 luni de la intrarea legii în vigoare.

    În luna octombrie, reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară declarau pentru MEDIAFAX că autoritatea a transmis în luna iulie la Finanţe un proiect de lege pentru clarificarea statutului pieţei Rasdaq, însă MFP a solicitat refacerea acestuia sub forma unei ordonanţe de urgenţă, transmisă ministerului în luna august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone îşi transformă angajaţii în antreprenori. Magazinele operatorului vor putea fi deschise şi în sistem de franciză

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte 6 vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, a declarat marţi, într-o conferinţă, directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei.

    “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, a spus Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a spus că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză.

    “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.

    Vodafone România, condusă de Inaki Berroeta, este parte a grupului britanic Vodafone şi al doilea operator local de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi.

  • Banca americană JP Morgan vrea să patenteze un sistem de plăţi similar cu bitcoin

     La fel ca bitcoin, sistemul JPMorgan ar permite utilizatorilor să efectueze plăţi electronice anonime pe internet, fără să fi nevoiţi să-şi dezvăluie numele, numărul contului sau să plătească comisioane, arată documentele depuse pentru obţinerea patentului, potrivit cotidianului Financial Times.

    Cererea JPMorgan pune în lumină cursa dintre marile bănci, operatorii de carduri şi companii precum Google, Apple şi PayPal, toate dornice să obţină un profit cât mai mare pe piaţa în expansiune a serviciilor de plăţi online.

    Companiile active în mod tradiţional în sectorul financiar trebuie să concureze cu monede virtuale, pe care unele persoane le consideră sisteme alternative de plată viabile, capabile să rivalizeze în viitor marile bănci şi companii de carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luni intră în vigoare EUROSUR, noul sistem de supraveghere a frontierelor UE

    Sistemul urmăreşte consolidarea frontierelor externe, terestre şi maritime ale UE, inclusiv în Spaţiul Schengen. EUROSUR va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, pentru diminuarea numărului imigranţilor clandestini.

    Sistemul va contribui la salvarea vieţilor celor care îşi asumă riscuri pentru a ajunge pe ţărmurile Europei, oferind statelor membre UE instrumente mai bune pentru a detecta micile ambarcaţiuni cu migranţi aflate în primejdie şi a le furniza asistenţă, în conformitate cu obligaţiile europene şi internaţionale, inclusiv principiul nereturnării. De asemenea, statele UE vor putea lupta mai eficient contra infracţiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane sau traficul de droguri.

    “EUROSUR reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene”, a declarat Cecilia Malmström, comisar UE pentru afaceri interne.

    EUROSUR este instituit treptat, începând din 2 decembrie, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014. Diferitele componente ale EUROSUR vor fi actualizate în permanenţă în anii următori.

    Potrivit reprezentanţei UE în România, structura de bază a EUROSUR este reprezentată de “centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor (de exemplu, poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară). Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi rapoartele analitice şi de informare, prin intermediul “tablourilor situaţionale naţionale”.

    Graţie acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor.

    Agenţia pentru gestionarea frontierelor UE, Frontex, joacă un rol important în reunirea şi analizarea informaţiilor din “tabloul situaţional european” culese de către statele membre, identificând eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de către reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex şi informaţii privind zona prefrontalieră. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.

    EUROSUR permite statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în “secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un “nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă este nevoie, la nivel european.

    O atenţie deosebită a fost acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. De exemplu, trebuie să se acorde prioritate persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, minorii neînsoţiţi sau persoanele care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Regulamentul privind EUROSUR prevede în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. Deoarece schimbul de informaţii în cadrul EUROSUR este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este limitată.
     

  • România, ţara cu cel mai mic salariu din UE în rândul cadrelor medicale

    Cu un salariu minim pe lună pentru medici de 373 euro şi unul maxim de 874 euro, România este cu mult în spatele unor ţări precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, Danemarca oferă cadrelor medicale un salariu minim de 8.333 euro şi unul maxim de 13.333 euro.

    Pe lângă faptul că are are cel mai mic salariu în rândul cadrelor medicale, România se confruntă, de asemenea şi cu cea mai mică sumă alocată cheltuielilor din sistemul medical. Suma totală alocată sistemului de sănătate a variat semnificativ în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sănătate a depăşit 11% din produsul intern brut în patru state din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca), aproximativ dublă faţă de suma alocată cheltuielilor cu sistemul de sănătate în comparaţie cu produsul intern brut în România.

    “Timp de mulţi ani, sistemul medical din România a fost subfinanţat. Bugetul naţional este împărţit între interesele politice şi alte nevoi ale economiei noastre lente. Cheltuielile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scăzute din Europa, primând ineficienţa şi corupţia. Personalul medical lucrează în echipe insuficiente şi clădiri prost întreţinute. Profesorii şi managerii de departamente ar putea avea salarii de cincizeci de ori mai mari în străinătate, aşa că nu ne surprinde exodul cadrelor medicale din ultimii ani.” spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International.

  • ONU – Producţia alimentară creşte în Coreea de Nord, însă malnutriţia persistă: “Întârzierea procesului de creştere la copii este alarmantă”

     În lipsa unui sistem public de distribuţie a alimentelor în economia planificată de stat, familiile depind de pieţele negre şi de trocuri pentru a se hrăni, potrivit unui studiu naţional efectuat de Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi Programul Alimentar Mondial (PAM), publicat joi seara.

    “În pofida unei ameliorări continue a producţiei agricole, sistemul alimentar rămâne foarte vulnerabil la şocuri şi la penurii”, anunţă Kisan Gunjal, economist la FAO.

    Producţia alimentară totală a Coreei de Nord este estimată la 5,03 milioane de tone pentru 2013, adică o creştere cu 5% în raport cu anul precedent.

    Dar consumul alimentar, care reprezintă 84%, este considerat “limitat” sau “sărac”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manolescu: Am propus de trei ori ca TVA la încasare să fie opţională şi a fost respinsă

     “Acest sistem de trecere la opţiune şi eliminarea termenului de 90 de zile au fost incluse pe trei proiecte de acte normative în acest an, dar din păcate s-a luat o decizie superior ierarhic mie de eliminare a acestor prevederi din actele normative respective. Mă străduiesc în continuare să reuşim să rezolvăm această problemă şi să devină opţional şi să elimine termenul de 90 de zile, având deja şi un infrigement în acest sens de la Comisia Europeană şi sper să reuşim să facem acest lucru de la începutul anului. Dar sunt anumite lucruri care, din păcate, indiferent cât am dori să le facem şi ştim că mediul de afaceri le cere, apar anumite blocaje şi n-aş dori să comentez mai mult”, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la o conferinţă Deloitte pe teme fiscale.

    Sistemul TVA la încasare, introdus la 1 ianuarie, presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obligate să aplice acest sistem sunt cele cu o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 2,25 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro