BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Pensiile nu se taie

    Ramane ca judecatorii Curtii Constitutionale sa anunte oficial
    decizia privind masurile de austeritate.

    Sedinta Curtii Constitutionale, in care au fost discutate cele
    cinci sesizari ale PSD, PNL si ale instantei supeme privind
    neconstitutionalitatea masurilor de austeritate asumate de Guvern,
    este prima in noua formula, dupa numirile lui Mircea Stefan Minea
    si a Iuliei Antoanella Motoc, sustinuti de PDL, si alegerea lui
    Augustin Zegrean (fost senator PD), ca presedinte al instantei
    constitutionale.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Bancile vor sa-i sune pe bugetari pentru a-i convinge sa-si restructureze creditele in asa fel incat
    sa faca fata perioadei cand vor avea salariile taiate cu 25%,
    sustine Gandul, in conditiile in care creditele acordate
    bugetarilor inseamna circa 20% din total. Compania norvegiana din
    sectorul energetic Statkraft a transferat in Albania si Turcia
    proiecte de investitii de pana la 1,3 miliarde euro, evitand
    Romania din cauza “mediului neprielnic”.

    Firmele care fac achizitii sau livrari de bunuri si servicii in
    statele membre vor fi obligate, de la 1 iulie, sa se inscrie
    in Registrul operatorilor intracomunitari, in caz contrar vor
    suporta amenzi, informeaza Evenimentul Zilei. Estimarile
    aceluiasi ziar sustin ca o treime dintre salariati isi primesc
    banii in plic, fara ca angajatorul sa achite vreo taxa la stat, iar
    fenomenul a inflorit mai ales acum, in perioada de criza.

    Executivul isi rezerva posibilitatea de a modifica anual punctul de pensie in functie
    de situatia financiara, drept premisa pentru reducerea deficitului
    bugetar consolidat sub 3% din PIB, potrivit unui act trimis
    Parlamentului de ministrul finantelor si reprodus de
    Adevarul. Inspectorii fiscali sunt in curs de a aplica
    sechestru asigurator pe bunurile Realitatea Media, in acest moment
    facandu-se evaluarea acestora, au declarat cotidianului surse
    oficiale din ANAF.

    Debitarea conturilor in urma unei simple confirmari telefonice a
    devenit obicei cel putin la o banca mare, dar desi procedura este
    legala, ea implica unele riscuri pe care operatorii omit
    sa le enumere, scrie Romania Libera. CN Administratia
    Canalelor Navigabile deruleaza, incepand de anul trecut, patru
    proiecte pe termen mediu privind informatizarea sistemelor de
    securitate si modernizare a navigatiei pe cele doua cai,
    Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia, in valoare de 11 mil.
    euro.

    In an de criza lumea merge la film: unu din patru romani a mers anul trecut la
    cinema, o piata cu incasari de peste 20 mil. euro din bilete,
    remarca Ziarul Financiar. La mai putin de doi ani de la
    rebrandingul lor in “Carrefour Express”, Carrefour inchide
    supermarketurile din Hunedoara si Baia Mare ale fostei retele
    Artima, cumparata in 2007 de francezi cu 55 de milioane de euro,
    conform aceluiasi ziar.

  • Planul de austeritate al Londrei: creste TVA, scad impozitele, pensionarii si cei cu venituri mici sunt protejati

    Conform celor declarate in parlament de
    Osborne, 77% din consolidarea fiscala va fi realizata pe baza
    reducerilor de cheltuieli si doar 23% prin cresteri de taxe si
    impozite. Motivatia prezentata de ministrul conservator a fost ca
    daca nu se iau masuri de reducere a datoriei publice, care a
    depasit 62% din PIB, si a deficitului fiscal, care se apropie de
    12% din PIB, consecintele vor fi “cresteri ale dobanzilor, mai
    multe falimente, o majorare a somajului, o potentiala catastrofa in
    materie de incredere si intreruperea redresarii economice”.

    El a spus ca masurile sunt menite sa protejeze copiii si
    pensionarii si sa garanteze ca povara cea mai mare a consolidarii
    fiscale o vor duce cei bogati. “Am fost duri, dar am fost
    cinstiti”, a declarat Osborne.

    Principalele prevederi ale planului:

    FISCALITATE

    – Din ianuarie 2011, TVA va creste cu 2,5%, la 20%, ceea ce va
    aduce la buget anual peste
    13 miliarde de lire    ; bunurile scutite de TVA (alimente, haine
    pentru copii) vor ramane scutite si de acum inainte

    – Impozitul pe profitul companiilor va scadea de la 28% cu cate
    1% pe an timp de patru ani, pana la 24%; pentru companiile mici,
    impozitul va fi redus pana la 20%

    – Taxa pe castigurile de capital va ramane la 18% pentru cei cu
    castiguri mici si medii, dar cei cu venituri mai mari vor plati
    28%, masura cu aplicare imediata; taxa redusa de 10% pentru primele
    2 mil. lire castigate, oferita intreprinzatorilor, se va extinde
    pentru primele 5 mil. lire

    – Din aprilie 2011, suma pana la care nu se aplica impozit pe
    venit creste de la 1.000 la 7.475 de lire, ceea ce va scoate total
    de sub incidenta platii impozitului 880.000 de contribuabili cu
    venituri mici si va oferi un plus de venit de 200 de lire pentru
    cei care platesc cel mai mic impozit (20%)

    – Va fi abolita scutirea de impozit pentru industria jocurilor video si va fi explorata
    posibilitatea de schimbare a sistemului de taxare in industria
    aviatica, de la o taxa pe pasager la o taxa pe avion

    – Din ianuarie 2011 se va introduce o taxa pe profitul bancilor
    britanice si al operatiunilor din strainatate ale bancilor
    britanice, ceea ce va aduce la buget peste 2 mld. lire anual;
    bancile mici cu pasive peste un anumit nivel vor fi exceptate.

    CHELTUIELI

    – Salariile bugetarilor care incaseaza mai mult de 21.000 de
    lire anual vor fi inghetate timp de doi ani; cei care incaseaza sub
    acest plafon vor primi o majorare fixa de 250 de lire in fiecare
    dintre cei doi ani

    – Vor fi schimbate reglementarile de salarizare, fara ca in
    ansamblu cheltuielile cu salariile sa creasca, asa incat cei mai
    bine platiti sa nu incaseze de mai mult de 20 de ori salariul celor
    mai prost platiti din sistem

    – Ajutoarele pentru cresterea copilului vor fi inghetate timp de
    trei ani, in schimb deducerea pentru copiii din familiile cu
    venituri mici va creste cu 150 de lire peste inflatie, ca sa
    asigure ca nu va avea loc o crestere a saraciei in randul copiilor;
    alocatiile pentru mame vor fi acordate doar pentru primul copil,
    iar la cele pentru gravide se va renunta din aprilie 2011

    – Din aprilie 2011, pensiile de stat vor fi calculate in functie
    de castigurile salariale ale beneficiarului, nu de inflatie.
    Pensionarii vor beneficia insa de o “tripla garantie” ca veniturile
    lor vor creste, ajustate fie la castigul salarial, fie la inflatie,
    fie cu 2,5%, in functie de care indice este mai favorabil pentru
    ei

    – Va fi initiata o discutie privind abolirea varstei legale de
    pensionare, cu scopul de a urca varsta efectiva de la care se poate
    primi pensia de stat la 66 de ani

    – Toate ministerele si departamentele guvernamentale vor reduce
    cheltuielile cu 25% in urmatorii patru ani, cu exceptia
    cheltuielilor pentru sanatate si a ajutoarelor destinate altor
    tari

    – Finantarea de la buget a casei regale, in suma de 7,9 milioane
    de lire, va fi inghetata timp de un an

    – Va fi legiferata o tinta fixa, de nedepasit, pentru
    indatorarea publica, in acord cu tinta de a reduce ponderea
    datoriei in PIB pana in 2015-2016; plafonul de indatorare va scadea
    de la cca 10% din PIB pana la 1% la sfarsitul intervalului.

    PREVIZIUNILE GUVERNULUI

    Crestere economica: 1,2% in 2010, 2,3% in 2011, 2,8% in 2012

    Inflatie: 2,7% la sfarsitul anului in curs, reducere sub 2% pe
    termen mediu

    Somaj: 8,1% in 2010, scaderi incepand de la anul pana la 6,1% in
    2015

    Datorie publica: 62% din PIB in 2010, 70% in 2013-2014, scaderi
    pana la 67% in 2015-2016

    Deficit bugetar: deficitul structural va trebui sa ajunga pana
    la zero in 2014

    Cheltuieli publice: pana in 2014-2015 vor fi reduse din nou
    cheltuielile cu cca 30 mld. lire anual. Reducerile de cheltuieli
    sociale mentionate mai sus sunt asteptate sa aduca la buget
    economii de 11 miliarde de lire in acelasi interval.

  • Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

    Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
    plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
    al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
    destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
    cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

    Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
    (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
    baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
    in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
    2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
    si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
    cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
    bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
    economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
    deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
    Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
    potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

    Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
    a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
    luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
    cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
    unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
    decat in perioada dinainte de criza.

    Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
    publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
    pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
    de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
    Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
    depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
    mica, in medie de 2,7%.

    In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
    procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
    deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
    Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
    economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
    Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
    PIB).

    Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
    pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
    evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
    generozitatea cheltuielilor sociale.

    FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
    estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
    imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
    ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
    mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
    cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
    de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
    Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
    sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
    prag.

    CE E DE FACUT

    FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
    considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
    dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
    de reducere a cheltuielilor:

    – cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
    crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
    cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
    de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
    (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
    contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
    salariilor o permite

    – inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
    ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
    printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
    energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
    cheltuielilor militare)

    – cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
    (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
    pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
    combaterea evaziunii).

    Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
    vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
    din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
    Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
    cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
    Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
    scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
    Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

    Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
    medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
    1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
    mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
    dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
    tari decat in tarile dezvoltate.

    Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
    pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
    preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
    speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
    ani.

    La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
    intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
    mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
    ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
    64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
    in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
    viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
    legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
    cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
    in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
    creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
    20,3 ani.

    ——————————

    Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
    Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
    Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
    Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

    Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
    Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
    Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
    Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
    Turcia, Ucraina.

  • Antonescu: Nevoia Romaniei este de a se pune capat acum delirului si putrefactiei portocalii

    “Nu putem astepta pana cand se va epuiza mandatul PDL-ului si al
    domnului Basescu, sigur ca respectam nevoile democratice, dar
    nevoia Romaniei este de a se pune capat acum delirului si
    putrefactiei portocalii. Imi pare rau sa folosesc acest cuvant, dar
    miroase. Romania e singura tara care n-are presedinte, Guvern, in
    care cetateanul investit cu demnitatea suprema afirma ca a luat
    decizia pensiei minime sub influenta bauturilor alcoolice. In care
    ministri afirma clar faptul ca au mintit. Domnule Berceanu, sunteti
    aici? (…) Tara e o rana, asta e o tara in care oameni mor cu zile
    si e o tara in care se nasc copii fara speranta”, a sustinut Crin
    Antonescu.

    El a tinut sa mentioneze, in momentul in care din bancile
    Opozitiei se vocifera legat de faptul ca Emil Boc a parasit
    lucrarile plenului inainte ca el sa-si inceapa discursul, ca se
    poate si fara Emil Boc.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Seful PSD il “apara” pe premierul Romaniei: “Nu este normal sa batem cainele pentru ca stapanul vrea sa faca rau”

    “Nu e normal sa batem cainele pentru ca stapanul vrea sa faca
    rau”, a spus Ponta. “Motiunea aceasta nu este una ideologica ci
    este una care apartine celor din strada”, a mentionat seful PSD.
    “Este normal sa votam motiunea de cenzura pentru a salva oamenii de
    la un genocid social”, a mai spus el.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Presa internationala scrie despre “atmosfera incinsa” de la Parlament

    Mii de persoane au format marti un lant uman in zona
    Parlamentului, in pofida temperaturilor de 37 de grade Celsius si a
    nivelului crescut de umiditate in aer, scrie The Economist.
    Pachetul de austeritate al Guvernului a atras acuzatii de “genocid
    social” din partea sindicalistilor, pensionarilor, mamelor sau
    altor protestatari.

    Luna trecuta, zeci de mii de persoane au demonstrat in Bucuresti
    impotriva planurilor de reducere cu un sfert a salariilor in
    sectorul public, a pensiilor si ajutoarelor de somaj cu 15 la
    suta.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Boc: Cine va ataca eliminarea pensiilor speciale sa nu mai planga pe umerii pensionarilor obisnuiti

    El a amintit ca proiectul de lege stabileste ca pensiile
    speciale vor fi recalculate conform principiului contributivitatii,
    fiind astfel eliminata suma care este platita in prezent, dar
    pentru care beneficiarul nu a achitat contributii la buget.
    “Sa speram ca legea nu va fi atacata de nimeni la Curtea
    Constitutionala sau ca cel putin cei care o vor ataca nu vor mai
    plange pe umerii pensionarilor obisnuiti ca li se reduce pensia,
    atat timp cat ei pastreaza pensiile de lux”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc: Daca nu taiem salariile si pensiile, ar trebui sa ne imprumutam cu 11 miliarde de euro

    Chiar si asa, in conditiile in care salariile scad cu 25% si
    pensiile cu 15%, statul are nevoie sa acopere un deficit de 8,4
    miliarde de euro in 2010, a precizat premierul, in discursul din
    Parlament de asumare a raspunderii pentru masurile de
    austeritate.

    Acest deficit este insa finantabil, avand in vedere ca in acest
    an vor mai intra la buget 2,5 miliarde de euro de la FMI pentru
    consolidarea rezervei valutare, 2,3 miliarde de la Comisia
    Europeana si 0,4 miliarde de la Banca Mondiala pentru finantarea
    deficitului, respectiv 0,7 miliarde de euro de la BEI si BERD
    pentru sustinerea activitatii economice a bancilor si a
    companiilor. Romania ar mai avea nevoie sa se imprumute de pe piata
    cu 3 miliarde de euro, bani pe care nu-i poate obtine insa fara
    credibilitatea indusa de reducerea cheltuielilor fiscale.

    “E dureros pe termen scurt, dar va fi sanatos pe termen mediu si
    lung”, a spus premierul, insistand ca masurile pentru care isi
    asuma raspunderea acum Guvernul se aplica doar pana la 31 decembrie
    2010 si se va renunta la ele odata cu reluarea cresterii economice
    in 2011.

    Renuntarea la taierea salariilor si a pensiilor ar insemna
    ruperea acordului cu FMI si Comisia Europeana si imposibilitatea
    finantarii deficitului bugetar, respectiv incapacitatea de a mai
    plati salariile, pensiile si prestatiile sociale, sustine Boc.
    Premierul a combatut teoria deficitelor mari ca solutie de
    relansare economica, precizand ca nu se poate face deficit cata
    vreme criza a inrautatit conditiile de finantare de pe pietele
    externe pentru tarile europene. Exemplele lui sunt Spania, care n-a
    mai gasit bani cu ocazia ultimei emisiuni de euroobligatiuni,
    Portugalia, care din 5 miliarde de euro cat viza s-a putut
    imprumuta doar cu 500 de milioane si Grecia, nevoita sa apeleze la
    finantarea FMI si a UE. Cat despre imprumuturile de pe piata
    interna, Boc afirma ca nivelul de expunere a bancilor prezente in
    Romania se apropie deja de maximul permis de 20%.

    Prim-ministrul a prezentat consecintele estimate ale neaplicarii
    masurilor de reducere a cheltuielilor bugetare: acordul cu FMI si
    UE s-ar pierde, odata cu credibilitatea externa, bancile straine
    n-ar mai refinanta pentru bancile-fiice din Romania credite pe
    termen scurt in valoare de 7 miliarde de euro si pe termen lung in
    valoare de 1,3 miliarde de euro, iar in plus, bancile straine n-ar
    mai fi tinute de acordul de la Viena de anul trecut, initiat
    impreuna cu FMI, prin care au convenit sa-si mentina sumele
    angajate in Romania.

    NIMENI N-A PREVAZUT RECESIUNEA

    Seful Guvernului a explicat ca estimarile de la sfarsitul lui
    2009 erau mai bune pur si simplu pentru ca “nimeni nu a estimat
    acest val al crizei, care a lovit cu putere UE” si in general
    “nimeni nu a prevazut in ultimii doi ani nici aceasta recesiune
    fara precedent, nici cat va dura criza si nici momentul de
    revenire”. In context, Emil Boc s-a referit la pachetele de
    austeritate adoptate recent de tari ca Marea Britanie (6,2 miliarde
    de lire), Italia (24 de miliarde de euro), Franta (5 miliarde) sau
    Germania (10 miliarde), precizand ca “in toata Uniunea Europeana se
    strange cureaua si se reduc deficitele publice”, dupa ce pana spre
    sfarsitul anului trecut, guvernele si expertii erau convinsi ca
    redresarea e aproape, “dar nu e asa”.

  • Boc: Obiectivul nostru e sa crestem pensiile in 2011

    “Obiectivul nostru este ca pe parcursul anului 2011 sa ajungem
    la cresterea pensiilor astfel incat sa acoperim cuantumul de acum
    redus cu 15% “, a spus Emil Boc, in sedinta birourilor permanente
    reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului din data de 2
    iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro