Tag: conditii

  • Parisul, ostil faţă de intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen

     În plină polemică asupra dificultăţilor de intergrare a romilor în Franţa, şeful diplomaţiei franceze a făcut totuşi o distincţie între situaţia romilor şi problema unei aderări la spaţiul de liberă circulaţie.

    Decizia cu privire la o eventuală intrare a Roâniei şi Bulgariei în cadrul acestui grup de 26 de ţări (22 state membre UE plus Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda) urmează să fie tranşată la sfârşitul lui 2013, a subliniat Fabuis.

    În opinia şefului diplomaţiei franceze, aderarea la Schenghen a acestor două state membre ale Uniunii Europene (UE) – vizate de restricţii pe piaţa muncii în UE care vor fi anulate pe 1 ianuarie 2014 – va însemna că imigranţi provenind din ţări din afara Uniunii ar putea să pătrundă în mod liber pe teritoriul european, trecând pe teritoriul celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au crescut anul trecut pentru prima dată din 2008

     Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 795 milioane euro (nivel rezultat prin diminuarea participaţiilor la capitalul firmelor, în valoare de 2,676 miliarde de euro, cu pierderea netă în sumă de 1,881 miliarde euro), iar creditele intra-grup 1,343 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datele preliminare anunţate în februarie de BNR consemnau o scădere a investiţiilor străine directe atrase de România la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011.

    În anul 2012 investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2012 este reprezentată de dezvoltările de firme, cu o valoare de 2,663 miliarde euro, respectiv 99,5% din participaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.

  • Proiectul privind inventarierea arborilor uscaţi din Capitală, aprobat de Consiliul General

     Proiectul prevede că administratorii legali ai domeniului public trebuie să inventarieze golurile din plantaţiile de aliniament, arborii uscaţi, trunchiurile fără coroană şi arborii din genul Populus (plop) aflaţi în condiţii extreme de declin biologic, în termen de 30 de zile, în perioada de vegetaţie a arborilor.

    Inventarierea va trebui să fie însoţită de fotografia fiecărui exemplar, urmând să fie făcută de inspectorii de specialitate ai administraţiilor publice locale, Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB) şi cei ai Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

    De asemenea, în momentul în care administratorii legali ai domeniului public întocmesc planul de defrişare şi scoatere a rădăcinilor trebuie să aibă întocmit şi planul de plantare prin care să înlocuiască arborii avizaţi pentru defrişare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hollande îl susţine pe Valls cu privire la romi. României îi va fi refuzată aderarea la Schengen

     Potrivit site-ului postului radio Europe1.fr, un colaborator apropiat al preşedintelui francez, căruia nu-i precizează identitatea, a declarat că României îi va fi refuzată aderarea la Schengen pe 1 ianuarie, deoarece condiţiile nu vor fi îndeplinite, fără să ofere alte precizări.

    Europe1 citează pe site declaraţia “majoritatea romilor cu vocaţia de a fi escortaţi în ţara de origine” şi i-o atribuie lui François Hollande, comentând că “seamănă afirmaţiei de marţi a lui Manuel Valls” şi notând că nu există aproape nicio diferenţă de poziţie între şeful statului francez şi ministrul său de Interne asupra acestui subiect spions.

    “Doar o minoritate caută să se integreze”, a mai fi declarat preşedintele francez într-un cerc restrâns, după ce Valls a declanşat polemica cu privire la romi, scrie postul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum încearcă Grecia să evite un nou ajutor extern

     Grecia analizează folosirea unor active imobiliare deţinute de stat ca garanţii pentru un împrumut care să acopere un deficit în finanţele guvernului în următorii doi ani, astfel încât să evite un nou pachet de ajutor financiar extern, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Din 2010, Grecia a încheiat acorduri de împrumut de 240 miliarde de euro cu UE şi FMI şi ar putea avea nevoie de încă 10 miliarde de euro.

    Acceptarea măsurilor de austeritate cerute de troica creditorilor externi pentru un nou împrumut ar putea fi dificilă politic pentru guvern.

    În consecinţă, una dintre variantele luate în calcul de MInisterul Finanţelor este înfiinţarea unui vehicul financiar special, cu directori din partea statului elen şi a creditorilor externi, care să emită obligaţiuni garantate cu activele imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Twitter ar putea împrumuta mai multe sute de milioane de dolari, înainte de listarea la bursă

     Detaliile împrumutului nu sunt încă finalizate, potrivit Financial Times.

    Twitter ar urma astfel exemplul altor companii, precum Facebook şi Zynga, care au luat împrumuturi substanţiale înainte de listare pentru a profita de condiţiile favorabile, scrie publicaţia britanică.

    Compania negociază cu mai multe bănci, inclusiv JPMorgan Chase şi Morgan Stanley, au declarat surse apropiate situaţiei.

    Linia de finanţare ar putea depăşi 500 de milioane de dolari şi s-ar putea apropia de un miliard de dolari, a afirmat una dintre surse. O altă sursă a spus că nu a fost luată încă o decizie asupra sumei.

    Reprezentanţi ai Twitter şi ai celor două bănci au refuzat să comenteze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogdan Olteanu, BNR: Dacă CA va decide să cumpere aur, BNR va trebui să aleagă cel mai mic preţ din piaţă

     “Consiliul de Administraţie al BNR, în momentul în care va stabili o regândire a politicii de achiziţii de aur, se va orienta către cea mai bună opţiune de cumpărare. Şi din punct de vedere moral, şi legal, dacă se va ajunge la noi achiziţii, BNR are datoria să cumpere aurul cel mai sigur şi cel mai ieftin. Există o legislaţie, există o piaţă, cu cotaţii internaţionale”, a afirmat Olteanu, solicitat să comenteze declaraţiile recente ale preşedintelui Traian Băsescu.

    BNR nu a mai cumpărat aur de la începutul anului 2001. Rezerva de aur a României este de 103,7 tone, valorând aproximativ 3,5 miliarde de euro la cotaţia actuală a aurului.

    Băsescu a afirmat luni că tot aurul care ar fi extras la Roşia Montană ar putea rămâne în România, cumpărat de BNR, care ar putea beneficia de drept de preempţiune. Şeful statului a adăugat că BNR şi-ar putea mări astfel rezerva de aur, emiţând în schimb monedă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmote: Este puţin nostim că ANCOM vrea să subvenţioneze Germania cu tarife de interconectare joase

     “ANCOM a propus anumite reduceri la tarifele de interconectare care, în general, sunt în aceeaşi linie cu ceea ce vine de la Bruxelles şi Comisia Europeană. În câteva ţări, reglementatorii şi-au pus întrebări şi au pus sub semnul întrebării înţelepciunea acestor prevederi care vin de la Bruxelles. În Olanda, spre exemplu, instanţa a pus tarifele de interconectare mai sus decât propunerea reglementatorului. Eu sunt străin în această ţară, dar (…) dacă analizez din punct de vedere macroeconomic această propunere, mi se pare puţin nostim faptul că România vrea să subvenţioneze operatorii din Germania, Poate că ar trebui să fie invers”, a spus Beckers.

    El a adăugat cã propunerea ANCOM va afecta întreaga piaţa locală a telecomunicaţiilor, nu numai companiile din grupul Cosmote.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a deşteptat consumatorul român după criză

    Investim în marketing şi în preferinţele consumatorilor la fel de mult ca în anii trecuţi; investiţia nu a fost redusă, chiar dacă au existat perioade dificile din punct de vedere economic. Dimpotrivă, aceasta a crescut uneori, mai ales în rândul mărcilor mari„, a declarat Dan Oprescu, director brand building pentru segmentul de detergenţi în Europa Centrală, de Est şi de Sud şi pe cel de îngrijire personală şi a locuinţei în Europa Centrală şi de Sud al Unilever. După o experienţă de 20 de ani în piaţa bunurilor de larg consum, câştigată în ţările din regiune în companii precum The Nielsen Company, Japan Tobacco Intl România, Hochland România şi Polonia, în 2011 a primit misiunea de a se ocupa de marketingul produselor din gama de detergenţi şi de îngrijire personală ale Unilver South Eastern Central Europe. Cele două divizii reprezintă 60% din afacerile companiei din România, evaluate la 177,2 milioane de euro, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    S-a alăturat astfel membrilor boardului din echipa Unilever şi celor 180 de angajaţi din România care îşi desfăşoară activitatea într-un birou recent reamenajat, care pare să facă parte tot dintr-o intenţie de marketare: sălile de şedinţe poartă numele brandurilor din portofoliu, iar sălile individuale, destinate teleconferinţelor, poartă numele capitalelor aferente ţărilor din Europa Centrală şi de Est în care compania este prezentă. Oprescu este discret în ce priveşte cifrele, dar costurile reamenajării se adaugă la cele 125 de milioane de euro investite de Unilever South Eastern Central Europe în România  de la intrarea pe piaţă, în 1995, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al companiei. „România este cea mai mare piaţă din regiune„, spune Oprescu, comparând piaţa locală cu cele din Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Kosovo, Albania şi Muntenegru. Aspect justificat de faptul că aceasta asigură, potrivit ultimelor informaţii disponibile, peste 50% din veniturile companiei. Gigantul are pe piaţa locală şi două fabrici la Ploieşti, care fac parte din compania Unilver România, unde realizează produse alimentare şi de îngrijire a locuinţei şi unde îşi desfăşoară activitatea 335 de angajaţi.

    Totuşi, consumul redus, cauzat de condiţiile economice dificile, este o coordonată a întregii regiuni, iar România şi Bulgaria rămân cele mai dificile pieţe din zonă. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul – cel mai important indicator pentru consumul populaţiei – a fost în iunie cu 4,2% mai mică faţă de aceeaşi lună din 2012, vânzările de alimente şi băuturi fiind cele mai afectate, alături de cele de carburanţi, potrivit datelor Insti-tutului Naţional de Statistică (INS). De asemenea, incertitudinea legată de evoluţia eco-no-miei şi de siguranţa locului de muncă a forţat oamenii să cumpere produse mai ieftine şi să economisească o parte din venituri, depozitele populaţiei înregistrând în iunie o creştere cu echivalentul a 6,5 mi-liarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit BNR.

    În aceste condiţii, Unilever South Eastern Central Europe a ajuns astfel la o creştere de 5% în România, faţă de 2011, când cifra de afaceri a fost de 171,5 milioane de euro. Din segmentul bunurilor de larg consum, doar Henkel a mai înregistrat o creştere, de la 127,9 milioane de euro la 136,2, în timp ce primul jucător de pe piaţă, P&G, a scăzut de la 295,9 milioane de euro la 281,6. Totuşi, Oprescu este optimist în ce priveşte evoluţia din ultimul timp a pieţei: „De speriat nu este cu siguranţă. Ne confruntăm mai degrabă cu o schimbare a obiceiurilor decât cu o reducere a consumului„.