BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • Asiguratorilor inca le merge bine

    Cresterea de numai 1,5% pe care au inregistrat-o companiile de asigurari in primele trei luni ale anului i-a trezit pe cei care le administreaza si i-a determinat sa caute, fiecare cum a stiut, masuri sa se replieze in fata riscurilor pe care le ridica criza. Starea de panica si teama care i-a cuprins pe clienti a fost un hop important pe care asiguratorii l-au avut de trecut – trebuia, pe de o parte, sa atraga noi clienti, si pe de alta parte (si mai important), sa-i pastreze pe cei deja existenti. Dupa ce in primul trimestru s-au confruntat cu primele efecte serioase ale crizei, companiile de asigurari au inceput sa aplice diferite metode, cu care sa combata ce au vazut ca este mai periculos la propriul business.

    Astra Asigurari, spre exemplu, compania care ocupa locul patru pe piata de asigurari generale, a marsat pe segmentul asigurarilor de cladiri si bunuri (property). Aceasta strategie i-a adus in primul semestru al anului o crestere de 314,6%, pana la 106,5 milioane de lei. Un alt exemplu este liderul pietei de asigurari de sanatate, Eureko, care a renuntat la vanzarea de polite RCA, pe care le avea inca din 2004, anuntand, in schimb ca, din toamna, isi va innoi portofoliul de produse. Un rol important in noul portofoliu il vor avea planurile financiare pentru copii.

    Si Omniasig a fost nevoita sa sa recurga la concesii – a renuntat la asigurarile de credite si garantii, pentru ca erau prea riscante. Efectul imediat a fost ca in primul semestru subscrierile au scazut cu 3%, pana la 596 de milioane de lei. Pe de alta parte, rata daunei pe segmentul auto a scazut de la 81%, in 2008, la 78,35%, in primele sase luni din 2009, datorita unor masuri precum majorarea tarifelor, cresterea francizelor sau rezilierea anumitor contracte.

    Pentru ING Asigurari de Viata, liderul pietei de profil, 2009 a insemnat, pana acum, eforturi sustinute pentru retentia clientilor. “Retentia este focusul principal in aceasta perioada, in care este foarte greu sa castigi clienti noi, veniturile sunt in scadere, iar clientii au nevoie de lichiditati pe termen scurt”, spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata. Rezultatul acestei orientari a fost incurajator pentru ING – rata rezilierilor s-a injumatatit in trimestrul al doilea, fata de primul trimestru, de la 2% la 1% pe luna, din totalul contractelor in vigoare.

    Segmentul asigurarilor de viata, in general, a fost marcat anul acesta de cresterea ponderii produselor traditionale, cu componenta garantata, in defavoarea celor de tip unit linked, unde gradul de risc este mai mare. Daca la ING , spre exemplu, in al doilea trimestru al anului trecut 62,25% dintre politele vandute erau cu componenta investitionala si restul produse traditionale, anul acesta, doar 40% dintre asigurarile vandute au fost de tip unit linked.

    Tendinta generala de scadere a vanzarilor pe segmentul de produse cu componenta investitionala a dus la o contractare a pietei de asigurari de viata, care a inregistrat o scadere de 2,9%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Ponderea este o medie intre scaderea inregistrata pentru produsele traditionale (1,98%) si cele unit linked ale caror vanzari au scazut cu putin peste cinci procente. Cu toate acestea, in ceea ce priveste intentiile de achizitie ale clientilor, se manifesta o tendinta pozitiva, dupa cum arata un studiu Mercury Research, din iulie 2009. Astfel, intentia de achizitie pentru asigurarile de viata a crescut la 17% fata de 14% in noiembrie 2008, in timp ce pentru pensiile facultative aceasta este in prezent de 13% fata de 11% in noiembrie 2008.

    Apele sunt mai linistite sub barca asigurarilor generale, unde volumul de prime brute subscrise a crescut cu 7,58% in primul semestru al anului, fata de primul semestru din 2008. Acest segment a fost puternic sustint de asigurarile obligatorii de raspundere civila auto. Astfel, politele RCA au crescut cu 14,41% in primul semestru din acest an, in timp ce politele Casco au scazut cu 2,11% in termeni reali. Angela Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, apreciaza insa ca, in aceste conditii, evoluta pietei de asigurari este buna. “Datele provizorii pentru primul semestru al acestui an arata ca piata româneasca de asigurari se inscrie in tendintele manifestate la nivel global inca din partea a doua a anului 2008, in ceea ce priveste activitatea de subscriere”, precizeaza Toncescu.

    Au fost si companii de asigurari pentru care primele sase luni ale anului au adus cresteri neasteptate ale afacerilor. Cu un plus de 62%, pana la 411 milioane de lei, si o crestere de 70,1% pe segmentul casco (in ciuda evolutiei generale a pietei), conducerea Astra Asigurari se poate declara multumita. Cu toate acestea, Radu Mustatea, directorul general Astra Asigurari, ramane atent la principalele pericole care ii pandesc acum pe asiguratori. Cele mai importante sunt continuarea tendintei de crestere a daunalitatii, avansul ratei platilor neachitate la asigurarile generale si majorarea rascumpararilor la asigurarile de viata.

    Principala intrebare care se ridica dupa aceste rezultate este daca ele se vor mentine si in a doua jumatate a anului, care, din punct de vedere economic, se anunta poate chiar mai grea decat prima. Daca pana anul trecut piata de asigurari a crescut de la an la an, atat pe segmentul de asigurari generale, cat si pe asigurarile de viata, 2009 ar putea insemna primul an pe minus.

  • Millenium, o discutie cu scantei

    Pana la urma, criza are si un beneficiu: dezvoltatorii imobiliari vor avea timp de-acum incolo sa-si structureze proiectele mult mai temeinic si deja “au inceput iarasi, asa cum se intampla in 2003-2004, sa ceara si opinia unui administrator”, spunea recent, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Lucian Anghel, managing partner si fondator al Building Support Services (BSS), una din cele mai importante companii de administrare de cladiri de birouri si spatii logistice.

    In opinia lui, noile cladiri de birouri construite in marile orase sunt mai slabe calitativ, in general, decat cele construite la inceputul perioadei de boom imobiliar. “A fost goana de a construi cat mai repede si a vinde, a fost forta de munca tot mai putin numeroasa. Erau ridicate pentru a se vinde repede”, afirma seful BSS, fara a face referire la un proiect anume. Incendiul produs recent la Millenium Business Center, cladire al carei administrator este BSS, a readus in prim-plan opiniile exprimate de-a lungul timpului de catre administratorii sau consultantii de profil, care se refereau neoficial la problemele aparute dupa fi nalizarea unor cladiri din Capitala. “Cu cat o piata devine mai sofisticata, cu atat si cladirile vor deveni mai bune calitativ, este normal. Dar daca vinzi o cladire, nu inseamna ca e slaba calitativ, sunt dezvoltatori care construiau bine si acum cinci ani si acum, dupa cum sunt altii care nu construiesc atat de bine. Foarte important este in acest sens managerul proiectului”, declara Horatiu Florescu, presedinte al The Advisers si cel mai experimentat broker de inchiriere a spatiilor de birouri.

    In zilele urmatoare incendiului de la cladirea de birouri din apropierea Bisericii Armenesti, multi au pus in discutie distanta mica dintre cladire si edifi ciul de cult, dar si materialul din care a fost confectionata fatada, care a permis extinderea rapida a focului, sau inexistenta stropitorilor de apa – sprinklere – pe etajele cladirii. “Nu s-a asteptat nimeni ca un incendiu sa porneasca din exterior”, comenteaza managerul BSS. Lucian Anghel adauga ca normele de constructii aflate in vigoare nu prevad obligatia montarii de sprinklere “decat daca sarcina termica depaseste un anumit nivel” – sarcina termica determinata de materialele folosite la fiecare etaj. Cum insa chiriasii unei cladiri de birouri au libertatea de a mobila spatiul dupa bunul plac, calculul initial isi pierde din relevanta. “Existau oricum hidranti pe fiecare etaj”, insista Anghel. “Sunt convins insa ca de acum inainte se vor da niste normative in domeniu mult mai aspre.”

    Pana la schimbarea legislatiei, un aspect prin care incendiul de la Millenium Business Center va ramane memorabil este legat de valoarea ridicata a pagubelor si ca atare a asigurarii pe care proprietarul cladirii, fondul german DEGI, ar urma sa o incaseze. Potrivit unor surse din piata, pagubele se ridica la 15- 20 de milioane de euro si chiar daca evaluarea lor este abia la inceput, asigurarea va fi , fara indoiala, cea mai mare dauna platita pana acum la noi de un asigurator. “Spre norocul lor, sunt asigurati de AIG Germania”, spune Narcis Pavalascu, reprezentantul local al Crawford & Company, companie internationala de evaluare de daune si furnizor de servicii de management al riscului pentru asiguratori, care se va ocupa si de evaluarea daunelor pentru Millenium Business Center. Potrivit lui Pavalascu, la prima vedere blocul de birouri a fost afectat mai putin de 40%, fiind niveluri de care focul nu s-a atins si unde activitatea poate continua imediat ce vor fi facute studiile de siguranta de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU). Graba de a relua activitatea e cu atat mai mare cu cat cladirea este asigurata nu doar impotriva pagubelor la proprietate, ci si impotriva intreruperii surselor de venit, veniturile din chirii ale proprietarilor fi ind sistate pe perioada reparatiilor.

    Potrivit lui Narcis Pavalascu, in astfel de cazuri, procedura uzuala cuprinde urmatorii pasi: efectuarea unui studiu de siguranta de catre ISU, in urma caruia se primeste acordul pentru inceperea evaluarilor si, apoi, a reparatiilor, dar si pentru reluarea activitatii in spatiile care nu au fost afectate; evaluarea propriu-zisa a pagubelor; stabilirea reparatiilor care urmeaza sa fie facute; in cele din urma, organizarea unei licitatii pentru alegerea firmelor specializate ce se vor ocupa de reparatii. In aceste conditii, este greu de crezut ca repunerea in folosinta a intregii cladirii se va face mai devreme de cateva luni. Desi se pare ca incendiul a pornit de la un scurtcircuit aparut la panourile publicitare de pe cladire, n-a durat mult pana cand au aparut voci ce au expus si varianta unui incediu provocat. Supozitiile au fost alimentate de faptul ca in ultimul timp au avut loc astfel de incidente provocate de proprietarii care vor sa se aleaga cu banii din despagubiri, in special proprietarii de masini. In cazul Millenium, varianta este, totusi, destul de putin probabila. Cu toate acestea, “pana cand toate formalitatile, studiile necesare si evaluarile nu vor fi gata, nu excludem nicio varianta”, mai spune Pavalascu. Un posibil deznodamant ar putea fi neplata politei de asigurare, considera Markus Piuk, partener in cadrul casei de avocatura Schoenherr si Asociatii, care a reprezentat grupul austriac Vienna Insurance Group in preluarea Asirom. “Daca proprietarul nu s-a conformat conditiilor din contractul de asigurare – spre exemplu, a facut modificari ale cladirii intr-o maniera neprofesionista, care ar cauza sau ar creste posibilitatea aparitiei unui eveniment asigurat – asiguratorul ar putea sa nu plateasca sau sa plateasca o polita cu o valoare mai redusa.” De asemenea, adauga Markus Piuk, exista si posibilitatea ca asiguratorul sa incerce sa recupereze suma platita prin polita de asigurare de la o a treia parte, daca se dovedeste ca incendiul a pornit din pricina acesteia.

    Pana la acest incendiu, cea mai mare dauna platita de un asigurator a fost in urma avarierii unui avion Tarom, in urma cu doi ani. Aeronava, care urma sa zboare spre Egipt de pe aeroportul Henri Coanda, a lovit in timpul decolarii un autovehicul utilitar aflat pe pista. Avionul a fost declarat dauna totala si despagubirea a fost de aproximativ sapte milioane de euro, la care s-au adaugat peste 300.000 de euro pentru mutarea epavei. Dauna a fost platita de Astra, a treia companie de pe piata de asigurari generale, care detine in prezent si portofoliul Romavia. “In astfel de situatii se lucreaza foarte indeaproape cu evaluatorul. In cazul Tarom, au venit evaluatori din Anglia si in aproximativ doua luni de la accident s-a platit despagubirea, in doua transe”, a declarat Radu Mustatea, directorul general al Astra-Uniqa.

    Daca, in urma evaluarilor, dauna provocata de incendiul de la Millenium Business Center va fi stabilita la 20 de milioane de euro, ar fi mai mare decat primele 15 cele mai mari daune platite de asiguratori in ultimii ani. Din valoarea totala a daunelor din 2008, 95,4% au fost indemnizatii de asigurari generale (inclusiv RCA), care au depasit 4,1 miliarde de lei (circa 1,1 miliarde de euro), cu 35,47% mai mult decat in 2007. Asa incat, daca estimarile privind pagubele de la Millenium Business Center se vor dovedi corecte, dauna ar reprezenta aproape 2% din totalul asigurarilor platite intr-un an intreg. Un procent care ar trebui sa dea de gandit dezvoltatorilor de proiecte imobiliare.

     

  • Fata cea noua a asigurarilor

    “Nici nu puteam sa ne alegem un an mai bun pentru aceasta campanie, pentru ca acum nimeni nu mai comunica si tarifele sunt mult mai mici decat anul trecut”, spune Ioana Laura Pasca, directorul de marketing al Uniqa Asigurari. Observatia sa nu este insa in totalitate adevarata. Daca nimeni nu mai contesta ca tarifele practicate de agentii si de furnizorii media au scazut considerabil, in ceea ce priveste absenta campaniilor de comunicare, lucrurile trebuie nuantate. Desi multi si-au amanat pentru anul viitor campaniile pe care le pregateau, altii au fost nevoiti sa le continue. Sau au vazut avantajele evidente pe care le oferea momentul. De voie sau de nevoie, alaturi de Uniqa si-au mai anuntat rebrandingul si Interamerican, care a devenit Eureko, Groupama, pentru integrarea Asiban, BT Asigurari si OTP Garancia in Groupama Asigurari si AIG Romania, care urmeaza sa preia numele actionarului sau majoritar, ALICO.

    Primii care au deschis acest sir surprinzator de lung pentru un an de criza au fost cei de la Interamerican, liderul pietei de asigurari de sanatate, care in luna februarie anuntau ca isi schimba numele in Eureko, dupa ce au primit aprobarea necesara din partea Comisiei pentru Supravegherea Asigurarilor (CSA) la sfarsitul anului 2008. Ce a socat la acel moment a fost bugetul alocat campaniei de comunicare – 2 milioane de euro, foarte mare pentru un an de criza, cand toti incearca sa-si reduca mai repede costurile. Tot atunci, Frans van der Ent, directorul executiv al companiei, spunea ca “Interamerican a luat aceasta decizie pentru a sublinia apartenenta la grupul olandez Eureko, care a preluat Interamerican in 2001”. Intrarea olandezilor in atentia publica a fost facilitata si de cele doua achizitii ale fondului de pensii – Bancpost si KD Pensii. Campania, inceputa in luna februarie si prevazuta sa continue pana in toamna, a parcurs mai multe etape de introducere a brandului in piata si in constiinta publicului. “Acum suntem in etapa in care promovam valorile brandului, iar din toamna trecem la promovarea de produs”, spune Besim Jawad, directorul general al Eureko Pensii. Rebrandingul Eureko a fost realizat de agentia de comunicare Ogilvy, iar executia campaniei s-a facut prin TV, print, radio, internet si outdoor.

    O campanie la fel de complexa si care a implicat un buget similar este cea derulata in prezent de Uniqa Asigurari. Austriecii au achizitionat anul trecut intreaga participatie a asiguratorului Unita, de la Vienna Insurance Group, si anul acesta au marcat transformarea de imagine si de brand. Uniqa opereaza deja pe pietele din Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia, Ucraina, Ungaria, Croatia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina si Bulgaria si este prezenta in Romania din 2005, cand a cumparat o participatie la capitalul Astra Asigurari, urmand ca pe parcurs sa preia pachetul majoritar de actiuni. Asa se face ca in momentul de fata, pe piata de asigurari exista doi jucatori cu numele Uniqa – Uniqa si Astra-Uniqa – si un razboi mocnit intre cei de la Uniqa si cei de la Astra. “Cand am venit, am avut o intelegere care nu a fost respectata – sa preluam, in timp, pachetul majoritar. Cand am inteles ca nu va mai fi posibil, am hotarat sa ne retragem. Asa ca acum asteptam o oferta buna pentru a ne vinde participatia pe care o mai avem la Astra. Dupa aceea, ei va trebui sa renunte la numele nostru si pe piata va ramane un singur jucator cu numele Uniqa”, precizeaza Alfred Vlcek, vicepresedintele Uniqa Asigurari.

    Cu atat mai mult, in aceste conditii, austriecii au tinut sa faca o campanie rasunatoare si sa situeze clar numele Uniqa, in mintea consumatorului, ca brand distinct de Astra-Uniqa. Impreuna cu Graffiti BBDO, departamentul de marketing si comunicare a inceput sa lucreze la proiect inca din luna octombrie a anului trecut, insa actiunea propriu-zisa a inceput din aceasta primavara. La fel ca in cazul olandezilor de la Eureko, rebrandingul se va face in mai multe etape. “Prima etapa dureaza pana la sfarsitul lunii iunie inceputul lunii iulie. Apoi vom face o pauza si vom reveni in toamna, cu o campanie de produs pentru politele non-auto si cu un de imagine”, explica Ioana Laura Pasca, directorul de marketing si comunicare al Uniqa Asigurari. Bugetul de promovare a fost impartit intre TV, outdoor, print si online si s-a incadrat in “pretul pietei”, adica a depasit un milion de euro, desi cei de la Uniqa Asigurari au beneficiat de o serie de avantaje.

  • Afacerile Allianz-Tiriac au scazut in primul trimestru

    Desi pe segmentul asigurarilor generale afacerile au scazut cu 5,4%, asigurarile de viata au avut o cre[tere de 7,4% fata de primul trimestru al anului trecut. Acestea au ajuns la nivelul de 27,8 milioane de lei, cresterea fiind sustinuta de evolutia vanzarilor de produse de asigurari de viata traditionale (polite simple de viata cu acoperirea riscului de deces, respectiv polite de asigurare mixta de viata cu capitalizare, pentru care asiguratorul garanteaza realizarea unui randament investitional minim).

    Clasa de asigurari auto, care detin ponderea principala in portofoliul non-viata al Allianz-Tiriac, au evoulat diferit: pe segmentul CASCO, a fost inregistrata o scadere de 2,2 procente a veniturilor din prime, in timp ce subscrierile de polite RCA obligatorie au crescut cu 1,4%, pana la 68,7 milioane de lei, in primele trei luni din 2009.
    Stoparea dezvoltarii parcurilor auto genereaza, pe de o parte, o reducere a cererii de polite noi CASCO. In acelasi timp, insa, denuntarea unui numar din ce in ce mai mare de contracte de leasing determina rezilierea inainte de scadenta a politelor de asigurare de avarii si furt corespunzatoare.

    Reprezentantii companiei apreciaza ca volumul afacerilor a urmat tendinta generala a pietei de asigurari, care, si in perioada urmatoare, va evidentia o contractie a veniturilor din prime brute subscrise.

    In ceea ce priveste rezultatul preliminar al operatiunilor derulate de Allianz-Tiriac in T1 din 2009, acesta a evidentiat un profit operational agregat de 5,2 milioane de lei. Defalcat, profitul operational trimestrial s-a cifrat la 3,1 milioane de lei pe segmentul asigurarilor generale, respectiv 2,1 milioane de lei, pe segmentul asigurarilor de viata.

    "La fel ca intreaga piata a asigurarilor, resimtim efectele crizei, insa suportam mult mai bine presiunile generate de deterioararea conditiilor din piata", a comentat Cristian Constantinescu, directorul general al Allianz-Tiriac Asigurari.
     

  • Groupama pregateste lansarea Groupama Asigurari

    "Noua companie nu va fi construita pe structura niciuneia dintre cele trei companii detinute de Groupama, dar va valorifica la maximum resursele umane si materiale de la fiecare dintre cele trei”, a declarat Denis Rousset, reprezentantul Groupama in Romania.

    Proiectul care va fi supus aprobarii CSA presupune fuziunea Asiban si a BT Asigurari si crearea unei companii cu o noua structura organizationala si de management. Echipa de conducere propusa include atat experti locali, cat si internationali, din randul managerilor de la Asiban, BT Asigurari, OTP Garancia si Groupama. Functiile de director general si director financiar vor fi ocupate de Denis Rousset (Groupama/BT Asigurari), repectiv Pascal Guille (Groupama).

    Calin Matei (OTP Garancia) va fi responsabil pentru asigurarile de viata, Marie Sarraute (Groupama) pentru asigurarile non-viata, Sanda Nicoara (BT Asigurari) va conduce departamentul de Daune si Servicii, Stefan Dicu (Asiban) va fi responsabil de Distributie, iar Laurent Thuillier (Groupama) va raspunde de Proiecte Strategice.. In ceea ce priveste OTP Garancia, integrarea acesteia in noua companie se va produce gradual, mai intai prin absorbtia personalului din vanzari, urmand ca fuziunea sa se finalizeze din punct de vedere tehnic pana la inceputul anului 2010.

    Pana atunci, activitatea companiei se va desfasura in mod normal, angajatii implicati in activitatile de back-office continuand sa deserveasca clientii din portofoliul companiei. In functie de obtinerea aprobarilor necesare din partea CSA, Groupama intentioneaza sa inceapa procesul de rebranding al agentiilor in vara acestui an si sa lanseze noul brand Groupama Asigurari in a doua jumatate a anului.

  • 2.100 de euro, salariul mediu al sefilor din banci si asigurari

    La polul opus, managerii din turism au raportat in octombrie un salariu mediu brut lunar de 500 de euro. Acesta este singurul studiu oficial de pe piata despre salariile managerilor care lucreaza cu date colectate de la 22.000 de unitati economico-sociale. In general, stu­diile salariale sunt realizate de firme de consultanta in HR, care cer mii de euro pentru varianta integrala a studiului. In topul castigurilor la nivel executiv se afla si managerii din IT&C – cu 1.750 de euro pe luna, urmati de cei din administratia publica – 1.410 euro si cei din sanatate – 1.313 euro.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Euroins a ajuns la 61 de francize

    Orasele in care s-au deschis noile unitati sunt: Bucuresti, Brasov, Cluj Napoca, Focsani, Reghin, Suceava, Braila, Arad, Sebes, Turda, Slatina, Zalau, Giurgiu, Buzau, Sibiu, Fetesti si Botosani. "Pentru anul 2009 ne propunem sa ajungem la o cifra de afaceri de peste 53 de milioane de euro. Tot in acest an, proiectul nostru de dezvoltare a unei retele de unitati de tip franciza se va apropia de maturitate, acesta fiind unul din motoarele cresterii prognozate pentru 2009”, a declarat Bogdan Stan, CEO Euroins Romania.

    Reteaua teritoriala a companiei numara, in prezent, 171 de unitati, din care 85 de unitati in sistem propriu, 61 in sistem franciza, acestora adaugandu-li-se cele 25 de agentii partenere Real Consulting, parte a Credit Team. Euroins Romania a subscris in anul 2008 prime brute in valoare de peste 152 de milioane de lei, conform rezultatelor preliminare, in crestere cu 63% fata de aceeasi perioada a anului precedent.

  • Nemtii de la Signal Iduna sunt interesati de achizitii in Romania

    "Compania mama este acum intr-o pozitie buna, are lichiditati si este interesata de achizitii, care pot dezvolta businessul", a declarat Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna Asigurari de Viata. Desi, pana in momentul de fata, nemtii s-au axat in principal pe piata germana, acum zona de interes s-a extins si in Romania, unde ar putea exista oportunitati de afaceri, atat in zona serviciilor financiare, cat si pe segmentul serviciilor medicale private.

    "Decocamdata, se prospecteaza piata. Sunt optiuni, dar totul se afla inca in stadiu incipient", a completat Maioreanu. Signal Iduna Asigurari de Viata a intrat in piata la sfarsitul anului trecut, principala activitate a companiei fiind vanzarea de asigurari de sanatate.

  • Un vis de jumatate de miliard de euro

    Oare de ce ma intreaba toata lumea daca nu ne pare rau ca am cumparat anul trecut, cand am fi putut sa platim acum mult mai putin?”, raspunde retoric Denis Rousset intrebarii adresate de BUSINESS Magazin, la primul contact cu presa romaneasca dupa ce a preluat operatiunile din Romania ale companiei de asigurari Groupama, in urma cu exact un an. “N-am fi putut, le raspund tuturor, pentru ca daca noi nu plateam acel pret, acum vorbeati cu un reprezentant al Axa, nu cu mine”. Asiban, companie pe care Groupama a cumparat-o anul trecut pentru 350 de milioane de euro, a starnit interesul multor grupuri financiare internationale puternice, precum Axa (Franta), Eureko (Olanda), Aegon (Olanda) sau Generali (Italia).

    Castigator a fost insa Groupama – intr-o miscare ce a surprins atat prin pretul ridicat platit, dar mai ales prin rapiditatea cu care a urmat unei alte achizitii. Cu doar cateva luni in urma, Groupama preluase BT Asigurari de la Banca Transilvania si, in cadrul unei tranzactii regionale, OTP Garancia de la grupul maghiar OTP. In acest fel a ajuns sa detina circa 12% din piata romaneasca de asigurari, in conditiile in care cu jumatate de an in urma, brandul francez era aproape total necunoscut in Romania. Un nume care nu spune aproape nimic romanilor a ajuns astfel sa se lupte cot la cot pentru clienti cu companii cunoscute, precum Allianz- Tiriac, liderul pietei, sau Vienna Insurance. Pentru aceasta realizare, francezii au platit insa aproape jumatate de miliard de euro, pariind pe efervescenta pietei roma nesti si pe potentialul enorm de crestere.

    Chiar daca decizia de a plati un asemenea pret a surprins, argumentele erau evidente: intr-o economie ce crestea cu 8% si o industrie de asigurari cu un avans anual de 25-30%, castigul nu avea cum sa vina. Numai ca efervescenta s-a evaporat aproape peste noapte. “Intrebarea corecta este daca sunt multumit ca am platit un asemenea pret pentru ce am acum, pentru ca e adevarat, am platit foarte mult ca sa castigam o pozitie buna”, spune managerul francez. In ultimele luni, prognozele s-au deteriorat rapid, atat in privinta ritmului cu care va creste economia (daca acum jumatate de an cei ce vorbeau despre recesiune erau considerati excentrici, acum pare aproape o certitudine), cat si in privinta industriei de asigurari.

    Previziunile de crestere s-au diminuat de la luna la luna – de la peste 30% la 5-10% – pe masura ce tot mai multe dintre motoarele asigurarilor s-au inecat. Bancile nu mai dau credite pentru achizitia de locuinte, care erau insotite obligatoriu de o asigurare, iar vanzarile de automobile au scazut drastic si, odata cu ele, si politele de tip CASCO si RCA. “Este evident ca piata de asigurari nu are cum sa creasca decat in ritm cu economia”, admite Rousset, adaugand ca, in aceste conditii, multe dintre companiile de asigurari “nu o vor duce prea bine anul acesta”. Companii care fie vor vinde, fie vor fuziona cu alti jucatori mai puternici, fie pur si simplu vor iesi din piata. Au pus, asadar, un pariu gresit? “Nu, nu, deloc”, replica rapid Rousset, desi de fel vorbeste lent. Cand a decis sa intre pe piata romaneasca, Groupama si-a facut calculele pe termen lung, sustine el – “nu am cumparat azi ca sa vindem maine”.

    De altfel, nici nu prea se poate spune ca Groupama s-a grabit sa intre pe piata, in conditiile in care inainte de Romania au ajuns pe alte 13 piete. Exceptand Franta si Romania, grupul mai are operatiuni in Europa (Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Grecia, Italia, Franta, Marea Britanie, Portugalia, Spania, Turcia), in Asia (China, Vietnam) si Africa (Tunisia); in prezent, circa 30% din cifra de afaceri este rezalizata pe plan international. In 2008 a raportat o crestere a cifrei de afacere cu 9,2% fata de anul precedent, pana la 16,232 milioane de euro, si o majorare cu 66,1% a profitului operational, pana la 661 milioane de euro. “Romania o sa depaseasca mai repede ca alte tari si cu mai putine pierderi aceasta perioada extrem de dificila”, crede Rousset; acesta este, de altfel, si primul argument pe care il aduce atunci cand sustine ca nici un ban platit nu a fost irosit.

    Primul semestru al anului va fi “foarte foarte dur, cu cifre semnificativ negative”, dar mai apoi lucrurile se vor indrepta si, in ansamblu, “economia va fi pe zero anul acesta”. Celalalt argument tine de ponderea sensibil mai redusa pe care o au asigurarile in Romania comparativ cu alte piete. La noi, ponderea asigurarilor in PIB este de numai 1,7%, fata de 3-4% in alte tari central si est-europene, respectiv 8-15% in Vest. Dar cata vreme economia nu merge, de unde sa vina cresterea? “O sa vina”, se declara convins francezul, estimand ca in 2009 piata de asigurari non-viata va creste cu 9% fata de anul trecut, iar cea de asigurari de viata cu nu mai putin de 20%. In 2008 piata totala de asigurari a ajuns la 2,38 miliarde de euro, potrivit statisticilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), asigurarile generale avand o pondere de 79,5%. In topul asiguratorilor, Allianz- Tiriac este lider, cu afaceri in 2008 de aproape 376 milioane de euro, urmat de Omniasig, cu afaceri de 328 milioane de euro, si de Groupama. Pentru 2009, Groupama estimeaza o crestere de 10% a afacerilor, “ceea ce nu e mult, dar ne va permite sa ne conservam cota de piata de 12%”.

    Denis Rousset, Groupama: “Nici nu am nevoie sa-mi cumpar competitorii, trebuie doar sa astept sa ”

  • Un an dificil pentru asiguratori

    “Nu cred ca vom reusi sa atragem 100.000 de noi contributori in sistem anul acesta”, spune intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensii Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private, a doua companie din piata de profil. Evolutia fondurilor de pensii facultative in ianuarie, cand numarul de participanti a crescut cu 2,7% fata de luna precedenta, il face pe Andanut sa considere ca asteptarile initiale ale administratorilor pentru acest an (100.000 de clienti noi ar insemna o majorare cu aproape 70% fata de momentul actual) sunt prea optimiste si ca impactul crizei va face ca ele sa fie revizuite.

    In mod similar, si piata de asigurari resimte presiunile unei perioade in care companiile (clienti de baza pentru anumite tipuri de polite), dar si persoanele fizice isi chibzuiesc tot mai atent cheltuielile. Astfel ca, daca anul trecut asiguratorii mizau pe o crestere a pietei de 25-30%, acum majoritatea vorbeste de doar 10-12 procente. Scaderea este generata, in primul rand, de zona de asigurari auto, Casco si RCA, puternic afectate de reducerea vanzarilor de masini noi, dar si de prabusirea vanzarilor de credite cu garantii, in cazul carora incheierea unei polite de asigurare era obligatorie. Pentru companiile de pensii private, 2009 ar fi trebuit sa fie anul marilor cresteri, dupa o perioada in care administratorii si-au concentrat atentia si resursele aproape exclusiv pe lansarea si consolidarea businessurilor de pensii private obligatorii (pilonul II). Interesul pentru industria de pensii facultative ramane intr-adevar ridicat in randul firmelor de asigurari, care decid in numar tot mai mare sa intre in acest business.

    Doar de la inceputul anului, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a autorizat doi noi administratori, Generali Fond de Pensii si BRD Fond de Pensii, astfel ca numarul total al jucatorilor a ajuns la zece dupa un an si jumatate de la momentul lansarii. Cat de realiste sunt asteptarile companiilor care intra pe aceasta piata? Chiar si intr-un context economic in care nu ar fi existat actualele probleme, o crestere a numarului de clienti cu 100.000, de care vorbea Crinu Andanut, poate fi considerata drept ambitioasa, in conditiile in care dupa un an si jumatate de activitate fondurile de pensii facultative au reusit sa atraga, cumulat, doar putin peste 154.000 de clienti.

    Cu atat mai dificil e de atins un astfel de obiectiv de vanzari acum, cand companiile isi redimensioneaza bugetele, multe sunt nevoite sa opereze concedieri, industrii intregi cad, iar efervescenta de pe piata muncii s-a evaporat. Pentru administratorii de pensii, cumpatarea firmelor se traduce intr-o lovitura puternica pentru obiectivele de vanzari, dat fiind ca in ultimii ani de aici si-au atras cei mai multi si mai mari clienti. Cum cele mai multe companii de pensii aveau deja o experienta indelungata pe piata de asigurari (prin intermediul unor firme de profil din grup) si multi clienti companii in portofoliu, vanzarea de pensii catre acestia a venit ca un pas natural.

    Asa se face ca, la finele lunii ianuarie, pentru 57% dintre participantii la fondurile facultative, contributiile erau platite de angajatori, iar in cazul a 12% contributiile erau mixte, potrivit statisticilor CSSPP. Doar 30% dintre cei aproape 155.000 de participanti isi plateau contributia singuri si independent de angajator. Altfel spus, aproape 70% din pensiile facultative au fost vandute catre companii si doar o treime catre clientii individuali. Radu Vasilescu, fost director general al ING Pensii Private, cea mai mare firma de profil, spune ca extinderea agresiva pe baza clientilor companii a fost o politica aleasa pentru a castiga rapid cota de piata, cei mai multi lasand pe plan secund vanzarile catre clientii individuali.

    Prin urmare, “in zona corporate nu prea mai era loc de crestere sustinuta, chiar daca nu ar fi aparut aceste probleme provocate de criza”, considera Vasilescu, adaugand ca administratorii ar fi fost nevoiti oricum ca in timp sa se indrepte tot mai mult spre piata clientilor individuali. Schimbarea trebuie sa se petreaca acum din mers, mai ales ca dificultatile administratorilor in a mai vinde pensii catre companii sunt dublate si de temeri privindu-i pe clientii corporatisti deja existenti. “In 2009 va fi mai important sa ne pastram clientii vechi decat sa atragem altii noi”, spune Crinu Andanut.

    Motivele sunt evidente: atunci cand se impun reduceri de costuri, cheltuielile cu personalul sunt primele puse pe lista, asa incat e greu de crezut ca numarul angajatorilor ce vor alege sa includa in pachetele salariale o pensie facultativa va mai fi prea mare. Cu atat mai mult cu cat, pe masura ce concurenta pe piata muncii scade, si beneficiile pe care sunt dispuse companiile sa le ofere se subtiaza. In aprilie 2008, 59% dintre angajatori declarau ca intentioneaza sa includa pensiile private in pachetul de beneficii pe care il ofereau, potrivit unor statistici furnizate de PricewaterhouseCoopers. Pentru 25% dintre acestia pensiile erau un beneficiu prioritar in pachetul pe care il ofereau salariatilor.

    La sfarsitul anului, procentele s-au modificat dramatic: doar 15% dintre companii mai erau dispuse sa investeasca in contributii pentru pensii private si pentru nu mai mult de 5% acesta era un beneficiu prioritar. Angajatorii recunosc ca, desi nu au recurs inca la modificari majore in pachetele salariale ale angajatilor, este o masura pe care nu au cum sa o evite. Consultantii in resurse umane completeaza tabloul, confirmand ca tot mai multe companii le cer ajutorul pentru regandirea beneficiilor pe care le ofera.

    “Exista exemple de firme unde nu s-au mai acordat bonusurile de sfarsit de an, unde s-a decis inghetarea salariilor si unde trebuie sa se faca o optimizare a pachetelor de beneficii extrasalariale, care erau destul de mari pana acum”, explica Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de recrutare. “Lucrurile sunt foarte clare: angajatorii nu mai investesc in angajati”, completeaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, o companie de asigurari de sanatate ce a intrat de curand pe piata.

    Aflati in continuare cum se lupta asiguratorii sa atraga clienti