BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Şi-a părăsit cariera dintr-o multinaţională şi a deschis business-ul la care visa. În numai şase luni, a avut venituri de 20.000 de euro. Care este reţeta succesului?

    „Pasiunea pentru design şi producţie hand made am dobândit-o în urma unui curs de design vestimentar, în urma căruia am creat împreună cu o prietenă o colecţie de haine“, îşi amin­teşte Elena Pistrui despre cum a pornit ideea brandului Iguelle, administrat de firma Iguelle Design.
     
    Antreprenoarea a dobândit experienţă în muncă după ce a lucrat într-o firmă multinaţională pe o poziţie de auditor, după care s-a reprofilat şi a mai lucrat şase ani în marketing la o firmă românească de IT.  Pasiunea pentru pantofi s-a dovedit mai puternică şi astfel, în urmă cu circa doi ani, antreprenoarea a început un nou capitol, de această dată de producţie, design şi comercializarea accesoriilor şi încălţămintei.
     

  • Şi-a început afacerea într-o baracă din curtea casei, iar acum compania românului angajează 700 de oameni şi are venituri de 25 de milioane de euro

    Cristian Covaciu, directorul general IPEC, companie care produce anula 40 de milioane de farfurii, ceea ce reprezintă 1% din totaalul mondial, a participat, marţi, la conferinţele practice BookLand Evolution de la Alba Iulia. Acesta a răspuns întrebărilor puse de elevi şi studenţi şi le-a dat sfaturi din propriile sale experienţe.

    Fiind întrebat cum şi-a clădit unul dintre cele mai de succes business-uri din judeţul Alba, Covaciu a declarat că afacerea IPEC a început în curtea casei şi a muncit alături de familie.

    ”Noi atunci ne-am hotărât. Aveam în curte nişte cireşi, i-am tăiat, am făcut o fundaţie de beton şi am pus o baracă de tablă de 8/10 metri pătraţi şi acolo mi-am construit eu faimosul cuptor. Am început să lucrăm cu acel cuptor, am terminat şef de promoţie la facultate, am fost invitat să rămân asistent universitar. Astfel, lunea, marţea şi miercurea aveam ore de dimineaţa de la opt până seara la zece. Joia mă puneam pe maşină, veneam acasă şi lucram. Duminica mergeam din nou la Timişoara. Şi acum, dacă închid ochii vă spun drumul, curbă după curbă. În pauza de la 16.00 când studenţii mergeau la masă eu îmi luam ce am produs săptămâna respectivă şi mergeam din uşă în uşă la magazine să îmi vând produsele pe care le-am făcut. Îmi luam banii, mergeam acasă, o luam de la capăt. Eu nu am fost niciodată singur, am fost împreună cu mama, iar apoi a venit şi fratele. Nu eu am făcut singur totul, am fost tot timpul un colectiv”, a răspuns Cristian Covaciu.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Gigantul nemilos: cum şi-a îngropat Apple unul dintre cei mai vechi parteneri. “Cooperaţi sau nu veţi mai exista”

    Analiştii au avertizat că dezvoltatorul de procesoare Imagination Technologies nu va putea supravieţui fără susţinerea Apple, care se face responsabilă de peste jumătate din veniturile companiei.

    Prin urmare, decizia companiei conduse de Tim Cook de a abandona Imagination vine ca o lovitură decisivă pentru cei din urmă.

    Veniturile anuale ale Imagination s-au ridicat, în anul 2016, la peste 120 de milioane de lire sterline. În ziua în care Apple şi-a anunţat decizia, acţiunile Imagination (care are în jur de 1.700 de angajaţi) au scăzut cu peste 75%.

    Cele întâmplate ilustrează perfect modul brutal în care Apple poate distruge o firmă parteneră. “În joc nu mai valoarea Imagination, ci chiar existenţa companiei”, este de părere Ken Rumph, analist la compania Jefferies.

    Astfel, scriu cei de la Business Insider, mesajul transmis de Tim Cook este unul cât se poate de simplu: cooperaţi sau nu veţi mai exista.

  • Rata medie a redevenţelor din sectorul de petrol şi gaze a crescut, în ultimii trei ani, cu 2,5%

    Potrivit studiului, rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale în România are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activităţii de explorare şi producţie de petrol, diferenţa rezultând, în principal, din impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale.

    Acest studiu continuă analizele Deloitte publicate pe acelaşi subiect, în 2015, luând în considerare limitările impuse de regimul fiscal diferit aplicabil în fiecare ţară, dar şi ratele efective de impozitare existente în diferite ţări europene, pe baza informaţiilor publice disponibile pentru 31 decembrie 2015.

    „Analiza a fost realizată pe baza datelor din surse publice şi a avut în vedere ratele efective de impozitare din diferite ţări europene”, a spus Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice Deloitte România.

    Astfel, rata efectivă a impozitului pentru fiecare stat a fost calculată prin raportarea valorii redevenţelor şi a impozitelor specifice plătite de principalii jucători din industrie la veniturile obţinute din producţia şi vânzarea petrolului şi a gazelor naturale.

    În acest sens, redevenţele efective şi alte impozite similare specifice pot fi diferite faţă de ratele nominale, fiind influenţate de priorităţile naţionale, realităţile pieţei, precum şi de recentul şi puternicul declin al preţurilor petrolului şi gazelor naturale ce afectează industria în ultimii ani.
     

  • Tânăra care a construit un imperiu cu o afacere căreia nimeni nu-i dădea nicio şansă

    Joy Gendusa a fondat în 1997 PostcardMania, o companie cu venituri de aproape 50 de milioane de dolari anual, obţinuţi mai ales din campanii de promovare pentru companii realizate prin scrisori fizice. 

    Gendusa şi-a început afacerea în domeniul designului grafic şi a încercat mereu să ţină pasul cu piaţa, potrivit entrepreneur.com. ”Am început să fac mai mulţi bani din servicii de printare decât din designul grafic propriu zis”, a spus ea. La începutul afacerii, Gendusa ajunsese să lucreze 70 de ore pe săptămână, perioadă în care avea şi doi copii mici.

    Businessul genera venituri, dar nu atât de mari încât să îi schimbe viaţa, în pofida timpului pe care îl dedica acestuia.
    Boomul a început după momentul în care a făcut designul unei ilustrate prin care să îşi promoveze propriul business. Când a primit produsul, a observat că numărul de telefon al companiei care s-a ocupat de printarea ilustratei se afla pe aceasta. ”Mi-au spus că trebuie să plătesc 50 de dolari pentru a îndepărta brandingul companiei respective de pe ilustrata mea”. A plătit taxa şi i-a venit ideea legată de direcţia ideală în care să-şi dezvolte businessul.


    „Am decis să fondez PostcardMania şi să vindem ilustratele direct proprietarilor de afaceri. Nimeni nu făcea acest lucru la momentul respectiv.” Astfel, în 1998, a lansat o nouă industrie.Potrivit UnitedMail, 79% dintre oameni reacţionează la informările fizice, primite direct, în timp ce doar 45% dintre ei reacţionează la e-mailuri.

    Mai mult de două treimi dintre clienţi îşi deschid scrisorile, chiar şi în cazul în care acestea includ materiale promoţionale.
    În acest context, PostcardMania a ajuns să genereze în 2015 venituri de 45,7 milioane de dolari în 2015 aproape exclusiv din vânzarea a 135 de milioane de ilustrate create cu scopul vânzării de produse şi servicii pentru mai mult de 13.000 de clienţi.

  • Cum arată una dintre cele mai bogate femei din lume. Aceasta este văduva fondatorului Apple

    Laurene Powell Jobs, în vârstă de 53 de ani, este o femeie de afaceri din America, fondator şi executiv al companiei Emerson Collective şi, de asemenea, se ocupă de trustul Laurene Powell Jobs.

    Aceasta este  văduva lui Steve Jobs, co-fondatorul Apple Inc. şi se numără printre cele mai bogate femei din lume, deţinând o avere de 20 de miliarde de dolari. Publicaţia Forbes a realizat un top al celor mai bogate femei din lume, iar Liliane Bettencourt, în vârstă de 94 de ani, este cea care-l domină, cu o avere de aproape 40 de milioane de dolari.

    Citiţi mai multe şi vedeţi imagini pe www.one.ro

  • Românul care a mizat, în mijlocul crizei, pe un business destinat celor cu venituri peste medie şi a avut succes

    „Ideea businessului a plecat de la uzul propriu al produselor; practic, pe piaţa produselor premium de la noi, oferta nu era foarte mare”, povesteşte Răzvan Trapiel, managing partner la barbieritdelux.ro. „Din cele câteva branduri pe care le foloseam pe vremea aia, m-am gândit că în loc să le comand şi să le tot comand, ar fi mai bine să le aduc în ţară. Am luat legătura cu două dintre firme; Truefitt&Hill a răspuns pozitiv, am văzut care sunt condiţiile şi ne-am pus pe treabă.”

    Prin urmare, Răzvan Trapiel a devenit unic furnizor în România al companiei. Înfiinţată în 1805, Truefitt & Hill deţine cel mai vechi local de bărbierit din lume şi este, de asemenea, furnizor oficial al Casei Regale a Marii Britanii, prin mandatul regal al Ducelui de Edinburgh.

    Antreprenorul român de 40 de ani a pornit businessul în 2009, un moment în care apetitul general pentru riscul din sfera antreprenorială era la cote scăzute. „Am contat pe faptul că nu există acest gen de produse, am zis că e un mare atu pentru cineva care caută ceva mult mai bun decât oferta de pe piaţă. Criză sau nu, am mers pe ideea asta. Sigur, am început mai greu, dar am reuşit să avem an de an o creştere, indiferent cât de mică.” Investiţia iniţială în business a fost de 20.000 de euro în stoc şi alţi 10.000 în site şi promovarea acestuia.

    „Am pornit în acelaşi timp pe două direcţii: una cu magazinul nostru online, iar cealaltă cu partea de distribuţie către frizerii sau alte magazine. Iniţial, magazinul avea rolul de a susţine cealaltă parte a businessului, cu focus mai degrabă pe partea de distribuţie. Între timp, site‑ul a devenit o sursă de venit constant şi considerabil”, spune el. „Am avut un an şi ceva în care am tot investit, pentru că am încercat să ţinem preţurile la un nivel acceptabil pentru clienţi. Adaosul nu era chiar foarte mic, dar nici la nivelul practicat de alte companii, care marşau pe marje între 100 şi 300%. Şi atunci a trebuit să tot investim din propriile resurse.”

    Care este profilul clientului? Răzvan Trapiel l-a identificat ca fiind bărbat, peste 40 de ani, cu venituri peste medie, luând în calcul numărul şi valoarea comenzilor. „Faptul că bărbaţii sunt fideli unui produs reprezintă atât un avantaj cât şi un dezavantaj”, spune tânărul antreprenor. „Plusul este că atunci când ia contact cu un produs şi îl foloseşte, în general rămâne la acel produs. Pe de altă parte, este greu de convins să încerce produse noi. Chiar dacă apar argumente pentru un alt produs, în general bărbaţii rămân fideli unui anumit brand.” Cel mai bine vândute produse sunt after shave-urile, apa de colonie şi cremele de bărbierit. Un aspect interesant: în ultima vreme au crescut foarte mult vânzările de săpunuri de bărbierit.

    Românii au cheltuit în 2015 peste 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF. Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per ansamblu, care a bifat un plus de circa 9% în aceeaşi perioadă. Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele, mai puţin produse profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vânzările directe, care au împreună 75% din totalul de 3,5 miliarde lei. În prezent, piaţa cosmeticelor din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune, în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.

    Răzvan Trapiel a luat în considerare şi ideea de a avea un punct de desfacere, dar a decis că nu ar fi oportun. Ceea ce ia însă în calcul este să dezvolte şi partea a doua a contractului cu Trueffit&Hill, mai exact partea de exclusivitate a distribuţiei în frizerii şi magazine. „Până acum nu a fost cazul, pentru că de-abia de vreo doi ani au început să apară şi frizerii dedicate exclusiv bărbaţilor. Când am început afacerea, exista o singură frizerie de acest gen, undeva prin Dorobanţi.” Astfel, antreprenorul intenţionează să deschidă şi o frizerie sub umbrela companiei până la finalul toamnei. Investiţia iniţială ar urma să fie în jur de 60.000 de euro, iar recuperarea acesteia ar lua în jur de 18 luni. „Un singur scaun de frizerie pleacă de la 3.000 de euro, dar poate ajunge şi la 7-8 mii de euro, depinde de calitate. Există pe piaţă şi scaune de 500 de euro, dar apoi încep problemele. În plus, noi avem mai multe criterii de respectat, impuse de cei de la Trueffit&Hill – de aici şi costurile ridicate. E important şi cum arată, cât spaţiu ai, unde e localizată frizeria; sunt multe lucruri pe care ei trebuie să îşi dea acceptul.” Truefitt&Hill deţine un lanţ de frizerii în Marea Britanie, Statele Unite şi Canada, iar în ultimii ani a deschis o serie de unităţi în Asia.

    Frizeria optimă pentru specificul pieţei locale ar fi cea de patru posturi, opinează antreprenorul, dar mai sunt diverse impedimente precum investiţia iniţială: „Una e să o faci de 3-4 posturi şi alta de 8-9 posturi. Un post de lucru costă foarte mult, mai ales dacă iei unul de calitate”.

    În România, principala problemă este dată de faptul că au dispărut şcolile de frizerie, explică Răzvan Trapiel. „Acum pot fi urmate nişte cursuri de profil, apoi fiecare capătă experienţă lucrând. Cea mai mare problemă în astfel de afaceri este forţa de muncă, pentru că nu există personal calificat. Cursurile de frizer sau de stilist nu sunt suficiente, ieşi de acolo doar cu diplomă şi cam atât, iar formarea se face ulterior la locul de muncă. Asta înseamnă o investiţie de timp, de resurse până se formează omul şi poate să ofere serviciul la calitatea la care o oferă şi colegii lui.”

    Cât despre planurile de extindere a afacerii, el se rezumă la a vorbi despre România. „Am avut mai multe solicitări de a deschide reprezentanţe în afara ţării, mai ales din Bulgaria şi din Republica Moldova, dar mai întâi vrem să ne aşezăm cât mai bine pe piaţa de aici.”

  • Nestlé România a ajuns anul trecut la afaceri de peste 170 de milioane de euro în România

    Pe piaţa locală, compania are un portofoliu format din produse pentru copii, cereale şi batoane, produse culinare, cafea şi băuturi, napolitante şi ciocolată, harnă pentru animale şi îngheţată; potrivit reprezentanţilor companiei, toate acestea ocupă poziţii fruntaşe din punct de vedere al cotelor de piaţă (cafea şi băuturi -32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%). Brandul Nescafe Dolce Gusto a fost printre cele mai performante ale companiei, cu creşteri cuprinse între 20 şi 25% annual.

    Totodată, anul trecut fabrica Nestlé de la Timişoara (unde compania produce napolitanele Joe şi Nescafe 3 în 1) a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 şi până în prezent, cu export către 25 de ţări.

    ”Piaţa din România este cea mai bună pentru companie din regiunea Europei Centrale şi de Est; creşterea consumului, impulsionată de reducerea TVA şi de creşterea salariului minim s-a reflectat şi în vânzările produselor noastre”, a declarat Hervé de Froment, country manager Nestlé România cu prilejul anunţării rezultatelor companiei elveţiene.

     

  • Câţi bani puteai să faci dacă ai fi investit în Apple în loc să ai un copil

    „Te-ai întrebat vreodată cât de diferită ar fi fost situaţia ta financiară dacă ai fi investit în acţiuni Apple în loc să ai un copil?”, este întrebarea cu care te întâmpină pagina site-ului WhatIfIBoughtAppleInstead.

    Acesta este un site care invită părinţii să introducă luna de naştere a copilului lor, venitul familiei şi valoarea taxelor pentru educaţie, dacă acestea au fost deja plătite. Ulterior, site-ul calculează câţi bani ar fi făcut dacă ai fi investit toţi aceşti bani în acţiuni Apple.  Există o limitare majoră, – Apple nu şi-a făcut datele publice până în decembrie 1980, iar calculatorul face calculele doar pe baza datelor începând cu 1981. Deci, în cazul în care copilul s-a născut înainte de 1980, aplicaţia nu funcţionează.

    Un exemplu pentru familiile din SUA ar fi următorul –în cazul în care părinţii au în jur de  111.000 de dolari venit brut al familiei, care ar fi plătit o medie de 50.000 de dolari anual, timp de patru ani, la un colegiu privat, pentru un copil născut în ianuarie 1981, ar fi investit în Apple din acel moment, ei ar deţine acum peste de 48 de milioane de dolari în acţiunile Apple. Această cifră până la 34,3 milioane de dolari pentru familiile cu venituri medii, care câştigă între 64.000 de dolari şi 110.000 de dolari în total venituri.

    „Cu toate acestea, nu ai fi avut copilul iubit. E frumos să fii bogat, dar nu uita că banii nu sunt totul”, se încheie, însă, articolul publicat pe Fortune.com. 

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.