BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Cum se traieste in Pipera: intre strazile de pamant, fara canalizare si proiectele de vile cu circuit inchis

    Acces dificil, strazi neasfaltate, fara canalizare, prafuite si
    un amalgam de constructii noi impletite cu vechile case ale
    taranilor, romani sau aromani, care traiesc de zeci de ani la
    marginea de nord a Capitalei – cam asa ar putea suna o descriere a
    zonei Pipera, situata undeva intre Bucuresti si soseaua de centura
    a Capitalei, apartinand localitatii Voluntari.

    “Companiile fug cat vad cu ochii cand aud de Pipera” – “de ce
    ti-ai cumpara casa acolo?”, tind sa spuna in aceasta perioada
    inclusiv consultantii imobiliari, dupa ce in urma cu patru-cinci
    ani zona era “vedeta” domeniului imobiliar.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Cum ne-am apucat sa construim autostrazi paralele cu fondurile europene

    Ne-am angajat in fata Comisiei Europene ca vom construi
    autostrazi cu prioritate pe Coridorul IV, de la Nadlac la
    Constanta. Cu toate ca pentru acest traseu se puteau obtine
    finantari europene nerambursabile, romanii au preferat cu totul
    alte proiecte, care ori au fost reziliate, ori au fost intrerupte
    lucrarile, din lipsa de bani. In al 12-lea ceas, oficialii recunosc
    ca s-a gresit si promit ca de acum inainte se vor limita la
    Coridorul paneuropean de transport IV, fara a mai antama alte
    proiecte.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Cum se pregateste Londra de Olimpiada

    “Fititi convingatori!”, indemna seful garniturii de metrou
    multimea de pasageri care voia sa coboare din trenul de
    Greenwich.

    Desi weekend, metroul era supraaglomerat, iar multimea din
    interior avea nevoie de reale abilitati de comunicare ca sa-si
    negocieze coborarea din vagonul plin ochi. Situatia nu era cauzata
    neaparat de numarul prea mare de turisti, ci de inchiderile de
    linii din metroul londonez.

    In weekendul in care s-a sarbatorit ziua reginei (12 iunie)
    functionau numai trei dintre cele 13 magistrale. Inchiderile de la
    sfarsitul saptamanii sunt ceva obisnuit in primul oras dotat cu
    transport subteran (din 1863), dar, odata cu pregatirile pentru
    Olimpiada de Vara din 2012, care au intrat in linie dreapta,
    autoritatile lucreaza de zor pentru ca Londra sa poata sustine
    imensa desfasurare de forte.

    DLR (Docklands Light Rail) este una dintre cele mai noi linii de
    metrou, introdusa in 1987 in capitala Marii Britanii si face
    legatura intre Greenwich si centrul orasului, trecand prin Canary
    Wharf (centrul financiar populat de zgarie-nori) si Docklands, un
    cartier de lux.


    Parcul din Greenwich, care la randul sau va fi zona olimpica,
    este perfect pentru a urmari schimbarile prin care a trecut Londra.
    Pe linia panoramica admirata de la Observatorul Astronomic (locul
    unde se da ora exacta in Europa), au aparut mai intai zgarie-norii
    din Canary Wharf si era evidenta lupta pentru marire a bancilor
    care alegeau sedii care de care mai inalte. Docklands a fost apoi
    transformat dintr-o zona industriala intr-un cartier ravnit de
    amatorii de lux, iar mai nou la orizont se vede satul olimpic, cu
    stadionul despre care englezii spera ca ii va face pe pasionatii de
    megastructuri arhitectonice sa uite de succesul Cuibului de Pasare,
    celebrul stadion olimpic din Beijing.

    Pana acum, nici chiar de la Greenwich nu se intrevad mari sanse
    ca noul stadion sa se apropie de succesul constructiei din Beijing,
    imaginata de compania de arhitectura Herzog & de Meuron
    (responsabila si de alte proiecte de anvergura ca Allianz Arena din
    München sau Tate Modern din Londra). Autoritatile britanice si-au
    dorit o structura flexibila, unde sa poata incapea si 80.000 de
    spectatori, dar sa fie adaptata astfel incat sa nu para goala cu
    doar 25.000. Sunt multi cei ce au criticat proiectul si sustin ca
    vedeta stadioanelor din Londra va fi de fapt Centrul Acvatic,
    proiectat de faimoasa arhitecta Zaha Hadid, care a realizat o
    structura fluida, ca un val, in stilul care a facut-o faimoasa.

  • Manfred Wiltschnigg, Immoeast: Am vrut sa vindem doua cladiri din Bucuresti dar ofertele au fost prea mici

    Sumele oferite de potentialii cumparatori au fost insa prea mici
    si fondul a decis astfel sa pastreze cladirile, a declarat, pentru
    BUSINESS Magazin, Manfred Wiltschnigg, membru in consiliul de
    administratie al Immofinanz, grup care a fuzionat recent cu
    Immoeast.

    “Nu e o situatie buna si in multe cazuri nu face sens sa incepem
    dezvoltarile proiectelor anuntate. Nu ar fi o idee buna nici sa
    vindem (n.red. terenurile) din cauza scaderii de piata a
    valorilor”, afirma Manfred Wiltschnigg.


    Click aici     pentru a citi mai multe despre
    strategiile celor mai mari investitori in imobiliarele
    romanesti    .

  • In 2010, Romania produce mai putina energie decat in 1997. De ce?

    “In economia Romaniei nu exista acel lucru care se cheama
    strategie de interes national. Daca o strategie a fost o data
    facuta bine, cu girul specialistilor internationali, ar fi normal
    ca ea sa fie implementata pana la virgula, indiferent de
    schimbarile guvernamentale care pot interveni intre timp.” Jean
    Constantinescu este unul dintre specialistii din energie care a
    urmarit indeaproape evolutia sectorului energetic din Romania.

    A vazut an de an cum productia romaneasca de energie cu care
    Romania a pornit in 1990 a ramas aceeasi, singura crestere venind
    din reactoarele de la Cernavoda. In paralel, insa, companii precum
    Termoelectrica sau Compania Nationala a Huilei au avut nevoie an de
    an de subventii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele
    energetice din Oltenia au intrat intr-o numaratoare inversa care
    s-ar putea termina cu inchiderea lor din cauza ca nu respecta
    normele de mediu, dar si cum rigiditatea statului in ce priveste
    privatizarile productiei sau noile investitii s-a dublat de
    reticenta fata de investitiile straine in sector.

    Astfel, statul a incheiat de aproape doi ani parteneriate
    public-private in valoare de 2 miliarde de euro cu companii
    internationale pentru realizarea a trei noi centrale, doua pe gaz
    si una pe carbuni. Aceste parteneriate insa nu au reusit sa treaca
    de stadiul de studii de fezabilitate. La Braila, Termoelectrica,
    Enel (Italia) si E.ON (Germania) aveau in plan o centrala pe
    carbuni de 800 MW; la Galati, CEZ in parteneriat cu statul roman ar
    trebui sa faca o centrala pe gaz, iar Termoelectrica alaturi de GDF
    SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borzesti.

    Insa ultimele declaratii ale ministrului economiei Adriean
    Videanu arata ca Termoelectrica ar putea sa intre in faliment.
    “Daca aceste proiecte in parteneriat public privat ar fi pornit,
    probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat si nu s-ar fi ajuns
    la discutia asta”, considera companiile implicate in cele trei
    proiecte, companii de altfel foarte interesate de a avea propria
    productie in Romania, dupa ce probleme cum e cea a “baietilor
    destepti”, care au cumparat productia ieftina din Romania pentru
    mai multi ani, fac piata libera locala destul de necompetitiva.

  • Boom-ul eolian: 600 MW, 240 de turbine, 1 mld. euro


    Cei 600 de MW de proiecte reprezinta la randul lor investitii de
    circa un miliard de euro, sute de locuri de munca create si
    aparitia dintr-o data a 240 de turbine eoliene, daca tinem cont ca
    in general, in dezvoltarile recente de parcuri eoliene se
    utilizeaza “mori de vant” cu capacitati individuale de 2,5 MW.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Carmen Peli: Marile proiecte pot dezmorti economia

    Rapiditatea cu care isi poate reveni economia este in stransa
    legatura cu deciziile pe care trebuie sa le ia Guvernul. “Sunt o
    gramada de lucruri de facut si exista investitori privati sau
    institutii ca BERD si BEI dispusi sa dea bani pentru proiecte mari,
    iar autostrazile si centralele sunt doar cateva exemple”, spune
    Peli. Or odata pornit mecanismul unei investitii ample, el
    angreneaza la randul sau multe zone – sunt angajati oameni a caror
    putere de cumparare creste si se vede in consum; sunt impulsionate
    vanzarile din domeniul constructiilor dar, la fel de bine creste
    activitatea pe partea de consultanta – financiara si juridica.
    Statul reactioneaza mai greu cand e vorba de decizii ample de
    investitii pentru ca sunt decizii grele, pentru care e nevoie de un
    simt comercial exersat.

    Firma si-a inceput activitatea in 2008, cand cinci parteneri au
    pus bazele afacerii. O parte din ei au parasit una dintre cele mai
    mari case de avocatura de pe piata – Nestor, Nestor, Diculescu,
    Kingsten&Petersen, lor alaturandu-li-se Alex Birsan si o parte
    din echipa de la Linklaters. In cursul anului 2009 echipa a
    crescut, astfel incat firma are acum 33 de avocati. “Cred ca avem
    cu totii o experienta profesionala relevanta pentru Romania”, spune
    Carmen Peli, partener in cadrul firmei Peli Filip. Argumentul tine
    de faptul ca debutul carierei lor a coincis cu boom-ul din piata de
    avocatura. “Inainte de intrarea noastra in profesie se facusera
    putine tranzactii si proiecte interesate pentru ca nu exista o
    piata in acest sens”, adauga Peli.

    La momentul crearii firmei, cei cinci parteneri fondatori si-au
    propus sa intre in topul firmelor juridice din punct de vedere al
    calitatii. Din punct de vedere financiar, “exista un risc
    substantial sa urmeze o perioada de cadere, desi nimeni nu putea
    anticipa exact amploarea fenomenului, iar cine isi propunea
    cresteri era considerat nerealist”, explica tot ea. Totusi cele mai
    grele momente au trecut, iar Carmen Peli se asteapta ca economia
    sa-si revina din al doilea semestru al acestui an.

    Firma nu si-a propus o cifra de afaceri anume pentru 2008, anul
    in care a demarat activitatea, ci s-a concentrat mai degraba pe
    investitii (“cateva sute de mii de euro”), iar 2009 a fost un an in
    care s-a resimtit un reviriment al activitatii economice. “Nu au
    lipsit proiectele sau tranzactiile, dar multe dintre ele s-au oprit
    inainte de semnare”, afirma Carmen Peli.

    Cele mai mari zece firme de avocatura de pe piata locala au
    incasat anul trecut venituri de 87,6 mil. euro, in scadere cu doar
    1% fata de anul precedent, aceasta fiind una dintre pietele cu cele
    mai mici scaderi din economie in 2009, cel mai greu an din ultimul
    deceniu, arata o analiza a Ziarului Financiar pe baza declaratiilor
    anuale de venit depuse la Administratia Financiara.

  • Vladescu: Bancile trebuie sa cofinanteze proiectele cu fonduri UE

    “Sectorul bancar isi face treaba, incearca sa finanteze, iar
    astazi este obligat sa finanteze pentru ca nivelul de lichiditate
    este foarte mare (…) Astazi sectorul bancar are mai multa
    lichiditate decat ii trebuie”, a declarat Vladescu, vineri, la un
    seminar organizat de Ziarul Financiar. Ministrul a explicat ca
    bancile vor trebui sa isi orienteze lichiditatile catre finantari
    pentru atragerea fondurilor europene, mai ales ca Ministerul
    Finantelor Publice (MFP) va iesi mai mult pe pietele internationale
    in acest an si se va imprumuta mai putin de pe piata interna.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania vrea sa inceapa proiecte cu finantare chineza

    Ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Adriean
    Videnu, a avut, luni, o intalnire cu Gao Hucheng, adjunct al
    ministrului chinez al Comertului, cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni
    a comisiei mixte interguvernamentale dintre Romania si China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuven Havar pleaca de la sefia AFI Romania. Dezvoltatorul e in negocieri avansate pentru vanzarea a 2 cladiri de birouri langa cel mai mare mall din tara

    AFI Europe Romania ar putea incepe in acest an doua proiecte,
    unul fiind reprezentat de un centru comercial in zona Laromet si
    celalalt de un proiect de birouri. “Suntem in negocieri avansate cu
    un potential cumparator al cladirilor de birouri. Ar urma sa le
    dezvoltam si ei sa le achizitioneze la finalizare”, a declarat,
    pentru BUSINESS Magazin, Reuven Havar.

    Cele doua cladiri de birouri ar urma sa insumeze 25.000 de metri
    patrati inchiriabili, urmand sa fie amplasate la AFI Palace
    Cotroceni Mega Fun.

    Cititi aici un
    articol despre Reuven Havar