Tag: Investitie

  • Saint-Gobain, investiţie de 6 milioane de euro la Călăraşi

    “Decizia de a începe producţia de sticlă laminată este în linie cu strategia de extindere a Saint-Gobain Glass România, platforma de producţie de la Călăraşi fiind concepută ca un centru regional care să deservească nu doar piaţa locală, ci şi pieţele din Balcani. În plus, din perspectiva noastră, în ciuda situaţiei economice dificile, există un mare potenţial de creştere a pieţei din România şi a celor din regiune”, a declarat directorul general al Saint-Gobain Glass România, Jerome Lionet.

    “Am spus tot timpul că acea companie care creează un loc de muncă în România merită, în mod sigur, mulţumirile oricărui guvern şi oricărui prim-ministru; înţeleg că dumneavoastră trebuie să vă mulţumesc de cinci sute de ori, pentru că e vorba de cinci sute de familii care au un venit, un venit sigur, au un loc de muncă şi care îşi leagă viaţa profesională de succesul acestei de investiţii”, a declarat premierul Victor Ponta, prezent la inaugurarea liniei de producţie.

    În urma finalizării noii linii de producţie, a treia, investiţiile totale ale grupului francez în fabrica de sticlă de la Călăraşi se ridică la 176 milioane de euro.

    Grupul francez este prezent în România cu patru companii, respectiv Saint-Goba Construction Product (cu diviziile Isover, PAM, Rips şi Weber), Saint-Gobain Glass (cu diviziile Glass şi Abrasives), MTI Impex Braşov şi Brodrene Dahl, având 1.000 de angajaţi şi 12 linii de producţie în şapte zone industriale.

  • Târgovişteanul de 27 de ani care face zeci de mii de euro din cămăşi

    Gabriel Bespoke a început în 2010, datorită unei necesităţI a antreprenorului: “Îmi era foarte greu să găsesc cămăşi care să se potrivească”. A început să creeze cămăşI la comandă, mai întâI pentru prieteni, dar apoi şI pentru alţI clienţI, după o investiţie de 10.000 de euro. Printre principalele dificultăţI a fost găsirea unui croitor care să facă ce dorea, iar apoi să găsească ţesăturile potrivite. DeşI a căutat în mai multe zone ale ţării, nu a găsit materiale la calitatea la care îşi dorea în România, prin urmare lucrează cu ţesături importate din  Italia, Spania şI Bulgaria. Anul acesta, afacerea a fost extinsă, iar Ioniţă a început să producă şI costume la comandă. Dacă în 2012 au ajuns la o cifră de afaceri de 15.000 de euro, el speră astfel să ajungă anul acesta la 40.000 de euro.

    Printre clienţi, antreprenorul identifică două categorii: cei care vin să îşI cumpere haine pentru ocazii speciale şI cei care vin pentru că natura muncii îi obligă să poarte foarte des costum. Ambele categorii îi aduc circa 30 de clienţI lunar, cu venituri medii. Cămăşile pornesc de la un preţ 90 de euro, iar costumele variază între 350 şI 800 de euro, bonul mediu fiind de circa 420 de euro. În general, clienţii vin cu un buget stabilit, dar au existat şI excepţii. Ioniţă îşI aminteşte de un domn “care apare des la televizor” şi care a comandat opt costume la o singură comandă.

    Răzvan Gabriel Ioniţă are studii de  inginerie, dar nu a profesat niciodată. După ce a lucrat patru ani în cadrul Tarom şI un an la Serviciul Auto Român, în departamentele de achiziţii ale acestora, a hotărât să se dedice afacerii cu haine bespoke. Nu pentru că avea prea multe comenzi, ci dimpotrivă, “comenzile nu veneau şI asta m-a determinat să renunţ la restul”.

    S-a dedicat astfel afacerii cu haine, cu scopul de a-I ajuta pe oameni să se îmbrace bine: ”Să ai o imagine impecabilă înseamnă să te educi, să înţelegi ce te avantajează, să ai suficientă încredere în tine încât să porţI şI haine pe care alţii nu le-ar purta. Dar mai ales, înseamnă să te respecţI pe tine şI pe ceilalţI”.

  • Mega Mall din Bucureşti: Tranzacţia privind preluarea a 70% din proiect a fost finalizată. Investiţia totală, estimată la 150 milioane de euro

     “Contractul a fost supus unei serii de condiţii precedente ce trebuiau îndeplinite sau denunţate până la sfârşitul lunii august. Toate condiţiile precedente au fost îndeplinite şi achiziţia a fost realizată”, se arată într-un comunicat al NEPI.

    Tranzacţia a fost anunţată la începutul lunii august.

    Dezvoltatorii vor să construiască un mall cu o suprafaţă utilă de 70.000 metri pătraţi, care ar urma să fie deschis până la jumătatea anului 2015, iar lucrările de construcţie vor începe în acest an. Investiţia alocată dezvolării este estimată la 150 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţiriac va finaliza în toamnă complexul de agrement Stejarii Country Club, investiţie de 18 milioane euro

     Desfăşurat pe o suprafaţă de 22.000 metri pătraţi şi construit pe trei nivele, clubul va reuni, printre altele, un centru de fitness, piscine, patru terenuri de tenis interioare şi exterioare, care pot fi folosite în orice sezon, fiind acoperite cu o zgură specială utilizată la Turneul de la Stuttgart, două terenuri de squash, două terenuri de platform tennis, o pistă de alergare, zone de relaxare şi un centru SPA, se arată într-un comunicat al complexului.

    În vecinătatea clubului va fi amenajat un driving range pentru pasionaţii de golf, care va putea găzdui până la 20 de jucători simultan.

    Construcţia va avea trei cupole de sticlă şi un acoperiş verde din gazon, care se va întinde pe o suprafaţă de 6.000 mp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook investeşte în tehnologia de recunoaştere vocală

     Facebook vrea astfel să-şi îmbunătăţească produsele şi serviciile, având în vedere popularitatea în creştere interfeţelor vocale în rândul utilizatorilor de internet, a declarat Tom Stocky, drector de produse în cadrul Facebook, transmite Bloomberg.

    Preţul achiziţiei nu a fost precizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reginele vinului din România sunt mai puternice ca niciodată

    Piaţa vinului, cu o valoare anuală estimată de 350 de milioane de euro pe an, a atras interes din partea mai multor antreprenoare.

    OANA BELU

    Controlează Domeniile Ostrov, firmă care a înregistrat în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei, în creştere cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut. Podgoria Ostrov se întinde pe 1.300 de hectare. Alături de viţă-de-vie, compania mai deţine 500 de hectare cu pomi fructiferi şi 200 de hectare cultivate cu legume.

    LUCHI GEORGESCU

    Deţine afacerea Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vin pe pe piaţa autohtonă. Cu o cifră de afaceri anuală ce se plasează în jurul a 30 de milioane de euro, compania are în portofoliu mărci ca Jad, Mioriţa sau Dorobanţ şi vinuri ca Beciul Domnesc, Comoara Pivniţei, Casa Vrancea 1949 sau 7 Păcate. Vincon are circa 2.000 ha în podgoriile Coteşti, Odobeşti, Panciu şi Huşi.

    AURELIA VIŞINESCU

    “Coordonez în detaliu producţia vinului, mai puţin via, pe care doar o supervizez”, spune Aurelia Vişinescu, oenolog care a fondat propria afacere, Domeniile Săhăteni. Face vinuri, spune ea, de 20 de ani, iar viaţa a dus-o în această direcţie: a crescut la 50 km de Bucureşti, „voiam flori şi am ales să studiez horticultura„. Era în anul doi de facultate când a venit Revoluţia; ar fi vrut să renunţe atunci la studii, dar a descoperit ce-i plăcea cel mai mult: viticultura, „pentru că este foarte multă ştiinţă în vin„. În plus, a ajuns să lucreze în oenologie, o adevărată şansă, după cum recunoaşte chiar ea, „pentru că majoritatea femeilor lucrau în laborator„. A lucrat în cadrul mai multor firme de profil, dar, „ca orice oenolog, visam să am propria vie şi să fac vinul aşa cum îmi doream”.

    A lucrat în Africa, în Australia, dar nu-i place deloc în străinătate, departe de familie. „Am stat trei luni în Africa de Sud şi tăiam zilele de pe calendar; am plecat la aeroport cu 3-4 ore mai devreme pentru că nu mai aveam răbdare.” A cunoscut viile din toată ţara, dar a ales să investească în zona Dealu Mare, care se întinde pe teritorii din Prahova şi Buzău. „Pura întâmplare face ca Săhăteni să fie şi locul în care am produs primul vin, în 1993.„ Zona are cea mai mare densitate de crame, „numai pe străduţa noastră fiind cinci crame funcţionale şi încă două în plan”.

    În acest moment, firma se autofinanţează cap-coadă, dar antreprenoarea spune că anii de început au fost foarte grei. „Au fost momente când dădeam cu capul din grindă în grindă, dar nu m-am gândit niciodată să renunţ. Cred foarte mult în mine şi asta m-a ajutat să nu renunţ.” Deţine jumătate din acţiunile firmei, partenerul fiind un membru al familiei despre care spune că îi „datorează acest start-up„, pentru că a asigurat finanţarea acestuia. Cinci milioane de euro este pragul la care a ajuns suma investiţiilor, incluzând două proiecte cu bani europeni pentru dezvoltarea cramei, în valoare de 1,3 milioane de euro. „Întotdeauna proiectele depăşesc bugetul, la fel ca şi construcţia unei case, pentru că apar cheltuieli neprevăzute.„ Antreprenoarea spune că investiţia proprie a depăşit 2,5 milioane de euro, apropiindu-se mai degrabă de 3 milioane de euro. Pentru dezvoltarea firmei a accesat şi credite bancare, acum închise, iar în finanţarea actuală a firmei un rol important îl are şi cash-ul care se eliberează din amortizări, mai spune ea. Domeniile Săhăteni a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste un milion de euro, iar pentru 2013 „cred că vom depăşi un plus de 30%”, apreciază antreprenoarea, care spune că firma a ajuns la break-even în momentul în care a atins rulaje de un milion.

    „Marja brută este însă relativă, pentru că poate ajunge într-un an la 500%, iar în alt an să încheiem relativ pe pierdere.” Concret, în momentul în care este construit preţul de vânzare al unui vin, „trebuie să iei în considerare că măcar un an din zece este prost în recoltele de struguri„. Or, producătorii de vin s-au confruntat cu această problemă şi în 2010, dar şi în 2012. Valoarea anuală a pieţei vinului este estimată la 350 de milioane de euro, potrivit informaţiilor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, iar la nivelul întregii ţări sunt circa 180.000 de hectare de teren cultivate cu viţă-de-vie. Pe parcursul ultimilor ani, segmentul vinurilor ieftine a înregistrat scăderi în vânzări, în 2013, de pildă, cu peste 10%. Rulajele cresc în segmentele mediu şi superior, cu preţuri de peste 20 de lei pe sticla de 750 ml. Poate din acest motiv chiar şi producătorii cu volume mari se axează tot mai mult pe vinurile din segmentele superioare de preţ.

  • În ce mai investeşte Iustin Paraschiv, cel mai tânăr milionar din România

    La 31 de ani, prahoveanul Iustin Paraschiv controlează un grup de firme a căror cifră de afaceri consolidată depăşeşte 120 de milioane de euro. Primul milion de euro profit l-a făcut la numai 23 de ani. Grupul de firme Carmistin apartine familiei Paraschiv si activeaza in domeniul agro-zootehnic, trading  şi retail. Grupul de firme al Familiei Paraschiv numara peste 2000 de angajaţi si este format din companii lideri de piata de segmentele unde activeaza, precum: Carmistin, Avicarvil, Ladrisi Grup, Pajo Holding etc.

    Între cele mai recente investiţii ale sale se numără şi MFA, un producător român de tehnică militară. Deopotrivă grupul Carmistin dar şi Renaul Truck Defense ar urma să desfăşoare un program de investiţii la Mizil, în judeţul Prahova. În perspectivă, logistica şi tehnica militară rezultate în urma acestei colaborări vor fi comercializate pe piaţa regională şi pe cea internaţională. Reprezentanţii celor două companii se vor întâlni, în cursul acestei zile, cu membrii Guvernului în vedere prezentării proiectului comun.

    Pe 12 iulie, a avut loc la Mizil o intalnire a membrilor ACEBOP (Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine din Romania) cu Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, pentru o discutie privind principalele probleme cu care se confrunta fermierii din Romania. Asociatia reprezinta marii fermieri din Romania ai carei membri au exportat, in anul 2012, aproximativ 60.000 de bovine si au avut un rulaj cumulat de peste 250 de milioane de euro.

    Omul de afaceri Iustin Paraschiv, presedintele ACEBOP, a prezentat in numele asociatiei, o serie de probleme identificate la nivelul cresterii si exportului de bovine, ovine si porcine in Romania si a propus, in sprijinul Ministerului Agriculturii si al fermierilor romani, solutii legislative pragmatice pentru solutionarea problemelor in conditiile unor politici agricole slab dezvoltate. 

    Principalul obiectiv al asociatiei, pe langa plata la termen a subventiilor si marirea acestora, este combaterea evaziunii fiscale din domeniul agroalimentar, care ar permite accesarea mai multor fonduri in proiecte cu finantare din fonduri europene. 

    Probleme intampinate si solutiile propuse vizeaza combaterea evaziunii fiscale in domeniul agroalimentar si masuri fiscale pentru incurajarea fermierilor romani.

    Combaterea evaziunii fiscale din domeniul agroalimentar

    Problema: 

    Cota ridicata a TVA-ului incurajeaza evaziunea fiscala prin faptul ca fermierii isi asuma riscul de a declara cantitati mai mici de productie pentru plata unui TVA redus.

    In plus, apar situatii in care importatorii declara preturi mai mici de import, platesc deci taxe reduse corespunzatoare unor preturi de baza subevaluate, si introduc sute sau chiar mii de tone de produse agroalimentare in perioade scurte de timp, fapt ce conduce la dezechilibrul pietei in ceea ce priveste pretul de desfacere si mai departe falimentul producatorilor interni.

    Solutie propusa:

    Principala propunere realizata ACEBOP in scopul combaterii evaziunii in domeniul agroalimentar este micsorarea TVA-ului la comercializarea animalelor si produselor de provenienta animala. Institurea unui sistem suplimentar de supraveghere si urmarire speciala a achizitiilor intracomunitare de produse agroalimentare ar putea preveni traseele speculative.

    Pentru a preintampina aparitia situatiilor in care pretul de baza al produsului devine foarte mic, afectand producatorii interni, ACEBOP propune infiintarea unor programe si parteneriate ale asociatiilor de profil care sa nu aiba doar rol de constatare, ci sa cuantifice rezultatele care se obtin in urma aplicarii acestor programe.

    Asociatia ACEBOP propune ca lunar “sa se comunice Ministerelor Agriculturii si Finantelor, preturile de achizitie ale animalelor si produselor agroalimentare de la nivelul burselor europene. Aceste preturi de referinta vor veni in sprijinul ministerelor in constituirea unor limite minime pentru preturilor declarate de catre companiile care efectueaza schimburi intracomunitare” –Iustin Paraschiv, Presedinte ACEBOP.

    Astfel, pot fi evitate situatiile cunoscute si la nivelul Ministerului de Finante, cand aceste societati care introduc cantitati foarte mari de produse agroalimentare platesc taxele aferente produselor importate la un pret de baza subevaluat.

    Solutionarea cererilor de rambursare TVA

    Problema:

    Procedura de rambursare a TVA-ului este greoaie si de durata, fapt care dezechilibreaza fermierii.

    Exemplu: Un fermier care a achizionat pentru popularea fermei animale de la o societate comerciala A care la randul ei a achizitonat animalele de la o alta societate comerciala B, plateste TVA la achizitie. Dupa 6 luni fermierul depune cerere de rambursare a TVA –ului, la verificarea tranzactiilor, organul fiscal constata ca societatea comerciala B nu si-a indeplinit obligatiile fiscale catre stat avand inceput un control fiscal de 12 luni, fapt ce face imposibila solutionarea cererii fermierului, aplicandu-se principiul solidaritatii in raspunderea pentru plata taxelor.

    Propunere de solutionare:

    Stabilirea unor termene in care se poate derula un control fiscal, luandu-se in calcul si perioadele de suspendare.

    Din ACEBOP fac parte firmele: Brita Impex  (Cluj), Landbruk si CCBovine (Baia Mare), Bovilan (Alba), Pajo Holding si Daci. Asociatia numara 120 de membri.

    Iustin Paraschiv, presedintele ACEBOP, detine Carmistin Group, din care face parte Pajo Holding.

     

     

  • OMV Petrom a finalizat o investiţie de 40 milioane euro pentru desulfurarea gazelor la Petrobrazi

     “Noua instalaţie permite reducerea emisiilor poluante ale rafinăriei, în linie cu nivelele europene (…) În plus, noua instalaţie va avea un impact pozitiv asupra eficienţei energetice a rafinăriei”, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.

    Pentru modernizarea şi eficientizarea Petrobrazi, OMV Petrom a alocat un buget de investiţii de circa 600 milioane euro, din care circa 500 milioane euro au fost deja cheltuiţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AdePlast a finalizat fabrica de vopsele de la Ploieşti, o investiţie de 3,2 milioane de euro

    “Am construit fabrica de vopsele şi tencuieli decorative de la Ploieşti în aproape 9 luni, adică un timp record pentru o asemenea dezvoltare industrială. Am finalizat la termenele programate, toate investiţiile pe care ni le-am propus pentru acest an şi, mai important, suntem în grafic cu obiectivele de business, la mijlocul anului având o creştere de 31% faţă de anul trecut”, declară Marcel Bărbuţ CEO AdePlast.

    Capacitatea de producţie a fabricii de la Ploieşti este de 50.000 tone pe an, în trei schimburi, egală cu cea de la Oradea. “La Ploieşti vom produce vopsele, tencuieli decorative şi amorse, având în pregătire şi o linie de lacuri şi emailuri pe bază de apă. în momentul de faţă Divizia de Vopsele a atins 9 procente din business-ul total al companiei, în cursul lunii iunie atingând nivelul de vânzări pe care l-am realizat în tot anul 2012. Obiectivul strategic pe care ni l-am propus pe zona de vopsele este să livrăm cel mai bun raport calitate/preţ din piaţă pe toate segmentele de piaţă economic, medium, premium şi profesional. Ne aflăm în grafic cu obiectivul nostru de a deveni un jucător foarte important şi pe piaţa de vopsele”, declară Bogdan Pîrvu, manager Divizia de Vopsele AdePlast.

    “Fabrica de vopsea de la Ploieşti va alimenta inclusiv exportul către Moldova, Ucraina, Bulgaria şi ţările arabe. Luna trecută am deschis piaţa din Bulgaria, o piaţă consolidată pe zona de vopsea, iar de atunci comenzile au început să aibă o constanţă,” precizează Bogdan Pîrvu.

    Cele mai noi branduri de vopsea AdePlast sunt Sauber (economic) şi Aeria cu Porus X (premium). Odată cu lansarea fabricii din Ploiesti, AdePlast pune pe piaţă o gamă nouă pe segmentul medium: Silber, cu produsele Silber Eine Hand şi Sileber Grund Weiss. Alături de aceste branduri noi există şi cele consacrate ale AdePlast, care au piaţa lor bine configurată.

    În luna martie AdePlast a anunţat preluarea operaţiunilor Düfa pentru piaţa din România şi Bulgaria. “Cu Düfa funcţionăm pe un canal distinct de distributie. Aici avem brandurile bazate pe tehnologie germană cum sunt Dufa SuperWiess, WandWeiss şi WandFarbe si altele binecunoscute, care au o dezvoltare complementară cu produsele AdePlast”, precizează  Bogan Pîrvu. 

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în coobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi în amenajare  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Cel mai scump restaurant din România: o masă costă cât un salariu minim

    Degajat şi volubil, Florin Rădulescu îşi primeşte oaspeţii în restaurantul Osho din cartierul bucureştean Primăverii, pe care l-a deschis în 2010, în urma unei investiţii de 320.000 de euro din fonduri proprii. „Îmi place foarte tare să gătesc şi mi-am dorit mult să deschid un restaurant”, spune Rădulescu, care are 47 de ani şi este de profesie inginer. Încă din 2003 şi-a făcut propria firmă, cu activităţi în domeniul instalaţiilor de aer condiţionat, iar acum îşi petrece dimineţile la firma de instalaţii iar de la 12 până seara la 8 se ocupă de restaurant.

    „Am două slujbe„, glumeşte antreprenorul, care a avut de la începutul investiţiei un pachet de 75% din acţiuni, dar acum o deţine în întregime, pentru că alţi doi parteneri au ieştit din afacere în toamna anului trecut. „Osho este marcă înregistrată şi nu mai am alte afaceri în Horeca”, spune el.

    Antreprenorul a mai cheltuit încă 320.000 de euro pentru deschiderea celui de-al doilea spaţiu, în 2011, cu specific pescăresc, iar la finalul anului trecut investiţia totală ajunsese deja la 800.000 de euro. Osho s-a consacrat în Capitală drept unul dintre cele mai scumpe restaurante, bonul de casă mediu plasându-se la 180 de lei; cele mai scumpe feluri de mâncare ajung la 340 de lei o porţie de  Black Angus Tomahawk sau Black Angus Beeef Chops.

    Privite însă din perspectiva gramajului, scumpe sunt carnea de bizon – 220 de lei porţia de 300 gr. şi vita de tip Wagyu – 240 de lei porţia de 300 gr. Restaurantele au în medie între 450 şi 500 de clienţi în fiecare zi, împărţiţi în mod egal între mesele de prânz şi seară. 65% dintre ei sunt deja clienţi fideli, iar proprietatul spune că pentru ei a dezvoltat un sistem de bonusuri:  carduri cu reduceri de 15%. „Peste 80% dintre clienţi au peste 35 de ani, sunt corporatişti, politicieni sau oameni de afaceri”.

    Deschis după instalarea recesiunii, Osho nu a resimţit în niciun fel criza economică dintr-un motiv foarte simplu: ţinteşte clienţi cu putere de cumpărare ridicată. „Clienţii noştri ştiu ce vor şi, de multe ori, din partea lor vin sugestii foarte pertinente. Meniul de pe mese, de pildă, este completat şi în funcţie de ideile lor”, explică Rădulescu. Nu doar meniurile au fost recent schimbate, ci a investit deja anul acesta 100.000 de euro pentru publicitate, rebranding şi extinderea sistemului de livrări.

    Despre alegerea specificului restaurantului, povesteşte că a călătorit mult şi a prins gustul cărnii de vită, „care nu este aşa cum o cunoaştem noi – tare, aţoasă, fiartă mult pentru o mâncare. Sunt specii de vită crescute special pentru carne„, explică el. De fapt, pentru o friptură după standardele lui Florin Rădulescu, animalele sunt alese – cinci, poate zece dintr-un lot anume, sunt sacrificate exact când trebuie (altfel carnea se întăreşte), iar carnea este maturată, în frigidere, vreme de 10, 21 sau 45 de zile, Osho fiind primul restaurant din România care face acest lucru. Iar cu cât este mai lung timpul de maturare, cu atât creşte şi preţul felului de mâncare.