BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Cheltuielile de personal, plafonate la toate instituţiile. Excepţiile vor fi la sănătate şi educaţie

    “Vă spun de pe acum că nu creşte niciun buget la cheltuieli de personal, mai puţin, sigur, dacă este vorba de sănătate, situaţii speciale sau ceea ce avem de plătit la educaţie. La celelalte instituţii, începând cu structurile centrale, Parlament, Preşedinţie, Curţi Constituţionale, de Conturi, nu. Ne ţinem de cuvânt şi dăm mărirea salariilor sau, mai bine zis, reîntregirea salariilor, dar nu începem să dăm drumul la toate baierile pungii că o să rămânem cu ea goală pe la jumătatea anului”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar 15% dintre români au o asigurare de viaţă, sănătate sau pensii private

    Din cei cu asigurare personală, 12% au o poliţă de viaţă, iar 3% îşi direcţionează o parte din venituri către pensiile private facultative (pilonul III), potrivit unui studiu al companiei de cercetare GfK realizat în 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE) pe baza datelor din 2011 privind comportamentul persoanelor de peste 15 ani în domeniul asigurărilor.

    Astfel, România ocupă poziţia a noua în acest clasament al asigurărilor personale, locurile fruntaşe revenind Sloveniei (86%) şi Cehiei (66%), în timp ce pe ultimele locuri se plasează Bosnia Herzegovina (7%) şi Ucraina (4%).

    Fiecare al optulea locuitor din Europa Centrală şi de Est are o asigurare de viaţă şi numai un număr restrâns din populaţie are grijă de pensii pe cont propriu.

    “Importanţa asigurării, prin orice metodă, a veniturilor din perioada pensiei va deveni din ce în ce mai mare. Autorităţile publice, precum şi furnizorii de servicii financiare ar trebui să explice acest lucru populaţiei”, a afirmat, într-un comunicat, Christina Praßdorf, expert GfK pentru piaţa de asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi

    Invitaţi:

    Makis Papataxiarchis, general manager al Johnson & Johnson România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Marius Alexandru Liţu, director general al Colegiului Medicilor

    Sorin Popescu, coordonator grup comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al sănătăţii

    Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România (PFDR)

    Marta Niculaie, communication manager al Roche România

    Dorel Filip, director executiv al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF)

    Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

    Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR)

    Denisa Dobrotă, communication officer al Roche România

    SORIN POPESCU, ARPIM: Astăzi a fost dat publicităţii un sondaj de opinie în care românii erau întrebaţi care sunt principalele trei probleme ale lor: 45% erau îngrijoraţi de siguranţa locurilor de muncă, 35% au spus că sănătatea e o mare îngrijorare a lor, iar de starea drumurilor erau preocupaţi 17%. Asta dovedeşte că importanţa abordării subiectului este crucială. Momentul ales e foarte important pentru că ne aşteaptă alegeri pe 9 decembrie, un nou guvern după şi un buget de stat după 15 ianuarie. Ar fi momentul, dacă oamenii cer sănătate, iar politicienii cer votul oamenilor, să se întâlnească cererea şi oferta, aşa cum se întâmplă şi în piaţa liberă.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Nu cred că oferim ceva cetăţenilor când avem nevoie de votul lor. Ar trebui să fie o preocupare permanentă, nu doar în perioada alegerilor.

    SORIN POPESCU, ARPIM: În perioade electorale, vocea oamenilor se aude ceva mai mult decât înainte. Şi dacă pornim de la un 3,9% alocare din PIB pentru sănătate şi privim către media europeană de 9%, este clar că nu putem ajunge până în 2020 la o alocare procentuală similară cu cea din UE dacă nu începem chiar din 2013. După calculele noastre, dacă nu avem cel puţin 5% din PIB până în 2013, nu putem îndeplini obiectivul de a ajunge la media europeană până în 2020. Lista medicamentelor compensate a fost actualizată de către ministrul Eugen Nicolăescu ultima oară în 2008 în baza medicamentelor lansate în Europa până în 2007, iar secretarul de stat Alexandru Rafila este în prima linie astăzi pentru a convinge ministrul sănătăţii şi guvernul României că este nevoie de actualizarea listei după cinci ani şi jumătate, de recuperarea decalajelor astfel încât şi în România medicamentele să ajungă la pacienţi. Diferenţa care s-a format astăzi între ce se întâmplă în ţările din Europa şi noi este imensă. Astăzi sunt aproximativ 100 de noi molecule care sunt compensate în majoritatea ţărilor europene. 83 dintre ele au fost deja evaluate pozitiv de Ministerul Sănătăţii pentru a fi incluse în liste, iar această diferenţă ne face să fim pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al accesului la medicamente invoatoare, cu peste 1.800 de zile de aşteptare, faţă de o medie europeană de 250 de zile şi o directivă europeană care spune nu mai mult de 90 de zile.

    EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Problema nu e dacă sunt sau nu bani. Este nevoie să facem acest lucru. Sunt atâtea patologii în care, dacă s-ar utiliza medicamente inovative, s-ar obţine rezultate pozitive pentru pacienţi mult mai repede, mai profund, şi în loc să ţii un pacient pe tratament doi-trei ani, poţi să-l aduci în câteva luni în viaţa activă. Cheltuieşti mai puţini bani cu el şi el va produce economic în această perioadă. Poate e cinic exemplul privit strict economic, dar până la urmă cei care fac politici publice trebuie să chibzuiască banii, iar orice ban cheltuit trebuie urmărit ca să se poată vedea dacă a produs efectele care se aşteptau. Problema nu e dacă avem sau nu bani, ci trebuie să facem rost de bani ca să rezolvăm o problemă a sistemului sanitar, în speţă cea a medicamentelor inovative care să îmbunătăţească viaţa fiecărui cetăţean în parte.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Apropo de impactul economic, trebuie să privim şi la faptul că anumite produse care sunt deja compensate ar putea fi înlocuite de cele noi, deci ar putea exista şi reduceri de costuri, nu doar creşteri de costuri pentru unele molecule. Pentru anumite medicamente va fi nevoie de fonduri suplimentare, dar trebuie să ne gândim la bugetul global şi nu punctual. Costurile pe termen lung ar putea fi mai mici.

  • Şerban Ionescu a murit

    Şerban Ionescu a fost internat marţi la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, în secţia de Terapie Intensivă, după ce starea lui s-a agravat. Miecuri dimineaţa, medicii au putut confirma doar internarea lui Serban Ionescy, fără a da însă detalii despre starea de sănătate a actorului. “Şerban Ionescu a fost internat marţi în spital. Altceva nu putem spune, întrucât doamna care îl însoţeşte are o procură prin care solicită să nu fie furnizate date despre starea pacientului”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, medicul Bogdan Opriţa.

    Detalii pe mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Damian: Finanţarea sănătăţii – mai multe soluţii tehnice, mai puţin PR

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Dar, surpriza, exista o sansa buna ca majoritatea banilor colectati din claw-back sa fie restituiti, pentru se afla pe rol peste 200 de procese in care companiile farmaceutice au dat in judecata diferitele institutii ale statului contestand legalitatea, formulele de calcul, datele de consum, etc.

    Mai mult, in conditiile in care este greu de estimat cu cat va creste PIB-ul in 2013 (sau daca vorbim de o crestere fara deficit), exista ipoteza paradoxala conform careia chiar si cu o alocare mai mare de PIB decat 3,8% sanatatea sa primeasca in fapt mai putini bani in valoare absoluta. O alta observatie care probabil a iesit la suprafata in mediile specializate este ca alocarea de sanatate din PIB s-a facut la un curs de 4,26 Ron / Euro in conditiile in care la momentul construirii PIB-ului pentru 2012 exista o tinta de inflatie si o tinta de aderare la moneda unica – realitatea a batut planurile iar indicatorii reali de la sfarsitul lui 2012 arata ca cel putin 20% din bugetul sanatatii dispare din deficite de planificare.

    Mai multi bani in sanatate nu vor veni deci in 2013, a fost si declaratia recenta dezarmant de onesta a noului MInistru al Sanatatatii. Si in plus, apare o alta problema de care Guvernul trebuie sa tina seama in bugetul din 2013 si anume crearea cadrului de implementare a Directivei 7/2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.

    Platile in industrie au ajuns la 300-330 de zile (intre distribuitori si producatori) devenind un avantaj competitiv pentru companiile care si le pot permite, creand mari probleme in managementul capitalului de lucru si al fluxului de capital entitatilor locale care lucreaza in economia reala.

    O implementare a masurilor prevazute in Directiva 7/2011, si anume decontarea sumelor datorate de stat si institutiile statului catre furnizori in 60 de zile ar insemna obligativitatea acoperirii finantarii pentru 150 de zile, adica aproximativ 2,5 miliarde de lei; calculul este facut urmarind rationamentul: 210 zile (termen curent, intre CNAS si farmacii) – 60 zile (termen stabilit de directive) = 150 zile x 500 mil Ron / luna (cat deconteaza CNAS pe medicamente).

    Industria locala a sugerat MFP inca din 2011 sa se finanteze cu aceasta suma printr-un credit sindicalizat luat de la banci pe o peroada de maximum trei ani urmand ca dobanda aferente negociata sa fie suportata pro-rata de companiile farmaceutice (un fel de factoring, ceva analog propunerilor care au circulat in 2010). La data respectiva MFP ne-a spus ca nu are nevoie de contractarea unui credit ci de acceptul FMI a unei cresteri de deficit de circa 1%. Stim ca asta nu se poate in conditiile bugetului pentru 2013 asa ca forma de factoring propusa de industrie ramane solutia pentru incadrarea in prevederile Directivei si finantarea fara cost a sistemului de sanatate.

    Exista o multitudine de solutii de redresare a Sanatatii, anume solutii tehnice, nu de PR. Desi principala ingrijorare a jucatorilor ramane ca oricati bani ar intra in sistemul sanitar, fara un control financiar adecvat ei vor continua sa se faca nevazuti in sumedenia de gauri negre din Sanatate. Si de fapt asta ar trebui sa fie mandatul Ministerului Sanatatii intr-o prima etapa, sa astupe gaurile negre. Reforma este pentru mai tarziu, cand avem nevoile clarificate, directiile strategice trasate si sprijinul politic adecvat.

  • CNAS: Reţeta electronică, obligatorie din ianuarie 2013. Peste trei milioane au fost prescrise online până acum

    “Utilizarea sistemului se apropie de indicatorii de succes vizaţi, urmând ca de la 1 ianuarie 2013 să devină obligatorie. Controale inopinate în farmacii, reducerea stocurilor de formulare tipărite şi stimulente financiare sunt măsuri pentru impunerea generalizării sistemului”, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX joi de CNAS. Potrivit sursei citate, miercuri, 7 noiembrie, a fost depăşit pragul de trei milioane de reţete electronice înregistrate de la punerea în funcţiune a sistemului la 2 iulie 2012, ceea ce înseamnă aproximativ 75.000 de reţete prescrise zilnic cu ajutorul acestui sistem. Oficialii CNAS mai spun că pentru atingerea pragului de un milion de reţete electronice a fost nevoie de aproximativ trei luni de zile.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • RAED ARAFAT, numit ministru al Sănătăţii. Arafat va depune jurământul la ora 19:00

    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a semnat, miercuri, decretul pentru numirea lui Raed Arafat în funcţia de ministru al Sănătăţii. La începutul lunii octombrie, premierul Victor Ponta a fost desemnat ministru interimar al Sănătăţii, printr-un decret semnat de către preşedintele Traian Băsescu. Ponta a arătat atunci că subsecretarul de stat Raed Arafat nu a dorit să ocupe postul de ministru şi că, în calitate de şef al Guvernului, nici nu intenţionează să desemneze o altă persoană ca ministru până la alegerile parlamentare din luna decembrie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Pe cine ajută premiul Nobel acordat cercetătorilor în celule stem

    Medicina regenerativa ce se bazeaza pe aplicatii utilizand celulele stem este cea mai noua ramura a medicinei care revolutioneaza si impinge speranta de viata si calitatea acesteia catre standarde demne de secolul al XXI-lea. Comitetul Nobel a apreciat studiile celor doi cercetatori drept “revolutionare in felul nostru de a intelege cum se dezvolta celulele si organismele in general”.

    “Suntem foarte impresionati si, de ce sa nu recunoastem, extrem de norocosi, intrucat aceasta distinctie ne ofera credibilitatea necesara si atrage atentia asupra acestei laturi a medicinei pe care noi o consideram esentiala pentru viitor”, spune medicul Dorin Parciog, director general al Biogenis, companie care se ocupa de recoltarea celulelor stem.

    Doctorul Tudor Panu, directorul general al Cord Blood, sustine ca dorinta sa este ca opinia publica sa ia act de acest lucru si sa nu se fereasca “sa investeasca in viitorul copiilor, dar si al intregii familii.”

    “Acordarea celei mai mari distinctii din lumea medicala unor pionieri in domeniul studiului celulelor stem arata preocuparea si importanta la nivel mondial a acestui domeniu al medicinei. Societatile civilizate au inteles ca celulele stem reprezinta viitorul in medicina si ca eforturile tuturor trebuie sa se indrepte si in aceasta directie”, sustine si dr. Bogdan Ivanescu, presedintele Stem SURE.

    Potrivit companiilor, piaţa recoltarii de celule stem din Romania a stagnat în 2011 la nivelul de aproximativ 20 de milioane de euro. Cele mai multe recoltări se fac în sectorul public (mai bine de trei sferturi), întrucât naşterile în mediul privat sunt încă în fază incipientă şi nu costă deloc puţin – pornesc de la circa 800-1.000 de euro, dar pot ajunge şi la 2.500 în unele cazuri.

  • DOSAR: Eliberarea de reţete false de către un “grup organizat”, sesizată de MS şi CNAS încă din 2009

    În 24 septembrie 2009, Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o sesizare, însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor, care indica o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv “grup organizat”. Sesizarea a fost formulată în contextul problemelor de finanţare a programelor naţionale de diabet şi oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009. Atunci, Ministerul Sănătăţii a dispus constituirea unei Comisii de evaluare şi monitorizare a comisiilor comune de specialitate din MS şi CNAS care gestionau cele două programe naţionale. La acea dată, ministrul Sănătăţii Ioan Bazac a cerut retragerea dreptului de a mai prescrie reţete, până la finalul anchetei, în cazul medicului diabetolog Tiberiu Mogoş din Bucureşti, citat în raportul MS privind frauda de peste 21 miliarde lei de la programul naţional de diabet, demnitarul spunând că vrea recuperarea pagubei şi închiderea farmaciei implicate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Damian: Investiţi în România!

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Pur si simplu, ca om de executie intr-o zona oarecum de nisa, nu as fi putut sa vorbesc despre strategia investitionala a Romaniei la fel de eficient precum o fac analisti specializati in acest domeniu.

    Totusi, ma incumet sa vorbesc despre viitorul investitiilor in Romania si despre sansa exceptionala pe care o avem sa trezim interesul capitalului strain ca o reactie la un fapt oarecum serios: la un summit la care am participat recent, intr-un panel de discutii, s-a afirmat ca Romania nu este atractiva pentru investitii. Coarda patriotica a rezonat atunci suficient de puternic incurajandu-ma sa notez astazi de ce cred ca o investitie in Romania are ratiuni economice strategice dar si politice, geografice si sociale.

    Fara indoiala ca ciclul economic nu este prielnic, si ca ai nevoie fie sa fii convins de o evolutie sectoriala aparte sau de o piata hiperemergenta, fie sa ai o viziune nemaiintalnita sau un curaj aproape irational pentru a mai face o investitie strategica oriunde, cu atat mai putin poate intr-o tara precum Romania. In conditiile astea, de ce ai face un pas asa de important, aducand sa spunem 100 de milioane de euro in tara?

    In primul rand, pentru ca orice investitie va continua in urmatorii cinci ani sa coste doar jumatate. Restul il aduc programele operationale sectoriale finantate din fonduri europene sau ajutorul de stat pe care-l pune la bataie Ministerul Finantelor Publice. Nu, nu este usor sa accesezi bani din cele doua surse, insa procesul este suficient de standardizat si transparent pentru ca, urmarind metodologia de lucru prestabilita si avand un proiect competitiv, sa devii eligibil pentru o co-finantare prin fonduri europene sau de stat. Si, aviz amatorilor care doresc sa starteze centre de dezvoltare si cercetare, exista facilitati fiscale care prevad reducerea impozitului pe veniturile rezultate din aceste operatiuni.

    In al doilea rand, si asta capatand semnificatii in urmatorii patru ani mai mult decat oricand, pentru ca Romania este vecina cu tarile din estul european extrem dar si cu cele din Asia Centrala, Orientul Mijlociu si Nordul Africii – asezata fiind pe niste coridoare decente si sigure de infrastructura, care pot doar se evolueze si sa se modernizeze. Este clar ca investitiile directe in tarile din zonele mentionate comporta riscuri mult mai ridicate decat orice alte obstacole s-ar putea ivi in tara noastra. Si atunci, de ce n-ai aseza o platforma de productie in Romania, care in timp poate deveni o placa turnanta pentru o populatie regionala de circa 500-600 de milioane de consumatori?

    In al treilea rand, daca ne uitam la politicile fiscale si monetare din prezent si la prognozele din viitor, putem anticipa un trend de stabilitate, chiar evolutie. Exista vointa politica pentru aderarea la zona Euro, cota ramane unica si la nivelul de 16%, dobanda de referinta este “respirabila” iar introducerea normelor europene IFRS a creat comparabilitatea si armonizarea necesare. Este clar ca bancile ar trebui sa isi reporneasca motoarele creditarii in urmatorii trei ani, influentate in bine de aceste politici.

    Si nu in ultimul rand, mai mult ca sigur ca triumviratul creditorilor Romaniei, designerul disciplinei macroeconomice din ultimii trei ani, va fi interesat sa directioneze investitii catre noi. Avem de returnat sume importante catre FMI, Consiliul European si Banca Mondiala, iar aceste entitati vor vrea sa se asigure ca exista un PIB care sa faca fata sarcinilor angajate.

    Sunt cu siguranta si alte ratiuni, poate mai pragmatice, care sa apropie un investitor de Romania. Cele patru mentionate sunt cele care astazi mie mi s-au parut a fi cele plauzibile pentru a trage linie si a sustine ca Romania este atractiva strategic pentru investitii. O investitie insemnand a avea la baza un plan de afaceri curajos pe termen mediu si contextul furnizarii de bunuri pentru acoperirea unor nevoi regionale.

    Atuuri? Efectul de baza, subdezvoltarea, traditia industriala insuficient fructificata, austeritatea supravietuita, resursele accesibile, pozitia geo-strategica, siguranta si securitatea, infrastructura in curs de modernizare, repatrierea capitalului uman competent si calificat (si de ce sa nu admitem, ieftin). Nu sunt clisee de discurs politic, sunt mai mult ca sigur punctele tari care fac din Romania a sasea cea mai atractiva tara pentru investitii din Europa pentru urmatorii trei ani, conform studiului lui Ernst & Young 2012 European Attractiveness Survey.

    O sa las la acest punct comentatorii de specialitate sa atraga atentia asupra punctelor slabe ale Romaniei in ceea ce priveste atragerea de investitii. Capat de lista in topul actiunilor necesare pentru a reaprinde apetitul pentru investitii in Romania ramane insa mult asteptata recredibilizare politica de dupa alegerile din decembrie 2012. Recredibilizare care ar fi sprijinita probabil si de numirea unui grup de tehnocrati valorosi care sa lucreze la elaborarea de politici economice sectoriale de atragere de investitii pana in 2020.