Tag: razboi

  • O navă de război spaniolă a izgonit navele comerciale din apele Gibraltarului

    O navă spaniolă de război, cu armamentul pregătit, a ordonat navelor comerciale să plece din apele strâmtorii Gibraltar duminică, potrivit unui anunţ guvernamental citat de Bloomberg.

    Echipajul navei de război poate fi auzit în înregistrările radio cum le ordonă navelor din zonă să „părăsească apele teritoriale spaniole”.

     Pe parcursul incidentului, navele comerciale au rămas în port. Incidentul a fost numit „o prostie” de către un purtător de cuvânt al guvernului.

    „Jocurile acestea prosteşti nu au o valoare şi sunt realizate de cei care nu pot accepta suveranitatea britanică asupra apelor din jurul Gibraltarului, aşa cum a fost recunoscută de întraewga lume în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite”, transmite purtătorul de cuvânt.

     

     

  • Papa Francisc, vizită istorică în Emiratele Arabe Unite

    La puţin timp după aterizarea în Abu Dhabi, Papa Francisc a transmis că urmăreşte criza umanitară din Yemen cu multă îngrijorare şi că se foloseşte de slujba sa de la Vatican pentru a solicita părţilor implicate să implementeze un acord de pace şi să vină în ajutorul milioanelor de oameni afectaţi de războiul civil. „Plânsul copiilor şi al părinţilor ajunge la Dumnezeu. Să ne rugăm pentru copiii înfometaţi, însetaţi, care nu au medicamente şi care se află în pericol de moarte”, a transmis Papa Francisc. Emiratele Arabe Unite au salutat mesajul suveranului în ceea ce priveşte războiul din Yemen.

  • Ce teme au dominat discuţiile de la Davos: De la incertitudinea Brexitului la războiul comercial dintre SUA şi China

    Ediţia din acest an a forumului de la Davos a venit într-o perioadă marcată de incertitudine, cu marile puteri angrenate în lupte politice sau economice: Brexitul, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau protestele din Franţa sunt doar câteva teme care au marcat, inevitabil, discuţiile.

    Accesul la Forumul Economic Mondial nu e ieftin: participanţii trebuie să fie membri ai WEF, statut ce se poate dobândi la un tarif anual ce pleacă de la peste 60.000 de dolari şi poate ajunge la 600.000 de dolari. Pentru a lua parte la discuţii, cei interesaţi trebuie să mai achite alţi 27.000 de dolari.

    „Judecând după starea lumii în prezent, la 10 ani de la criza financiară, aş spune că prin toate aceste evenimente anuale s-a obţinut zero“, nota cu ironie Michael Hewson, analistul-şef al CMC Markets UK.

    Paul Sheard, cercetător la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government, este de părere că cei care au mizat pe globalizare au avut suficient timp pentru a-şi face vocea auzită; acum, ceilalţi au început să se exprime prin intermediul votanţilor şi al unei mişcări antisistem tot mai vizibile.

    Unul dintre cele mai importante personaje de la Davos este chiar fondatorul evenimentului, Klaus Schwab. Într-un interviu acordat celor de la Time, el a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări şi a unei viziuni globale care să aibă în centrul omul. Globalizarea a produs milioane de „învingători“ de-a lungul anilor, crede Schwab, dar a şi lăsat multe persoane în urmă. „În era social media, nu îţi permiţi să laşi pe nimeni în urmă“, a punctat el.

    Interesant a fost şi demersul companiei de audit şi consultanţă fiscală PwC, care a realizat un sondaj printre cei mai importanţi CEO ai marilor companii, încercând să afle care sunt cele mai ameninţătoare pericole ale anului 2019. Cei intervievaţi au numit, în ordine, următoarele: suprareglementarea, instabilitatea politică, lipsa deprinderilor fundamentale, războaiele comerciale, atacurile cibernetice, instabilitatea geopolitică, protecţionismul, populismul, viteza transformărilor tehnologice şi volatilitatea ratei de schimb.

    Deşi tema reuniunii de acest an a fost „A patra revoluţie industrială” – o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm – temele pe care liderii mondiali s-au axat au fost aceleaşi care au marcat primele pagini ale ziarelor în ultimele două-trei luni.

    Actori lipsă şi teme curente

    În cadrul unui discurs ţinut la ediţia din 2017 a Forumului Economic Mondial, la Davos, preşedintele chinez, Xi Jinping, susţinea că ţara pe care o conduce are un rol esenţial în dezvoltarea comerţului liber. În ianuarie 2018, preşedintele american, Donald Trump, anunţa că „nu a existat niciodată o perioadă mai bună pentru a construi, investi şi creşte o afacere în Statele Unite“. Niciunul dintre cei doi nu a fost prezent anul acesta la Davos, dar disputa dintre cele două superputeri economice a reprezentat unul dintre principalele subiecte de discuţie de la Davos.

    Pe de altă parte, absenţa unor lideri importanţi de la Davos – pe lângă cei amintiţi mai sus, nici Theresa May sau Emmanuel Macron nu vor fi prezenţi – este văzută de bun augur de comentatori, care consideră că elita mondială va putea dezbate adevăratele teme şi provocări ale viitorului. Viteza cu care lumea se schimbă determină modificări fundamentale şi neimaginate în urmă cu câţiva ani, iar paradigma aptitudinilor de care va avea nevoie un om pentru a obţine o poziţie satisfăcătoare în societate este una dintre cele mai noi şi dificile provocări cu care se confruntă omenirea.

    Războiul comercial dintre China şi Statele Unite a început deja să afecteze economia la nivel global şi să ridice semne de întrebare asupra lanţurilor de aprovizionare sau asupra planurilor pe termen lung. State din toate colţurile lumii sunt afectate, de la Canada la Singapore; chiar şi Fondul Monetar Internaţional a redus previziunile de creştere globală.

    În cadrul discursului său, cancelarul german, Angela Merkel, a susţinut că organizaţiile globale precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) trebuie reformate. Merkel a apreciat că reformarea ar ajuta la restabilirea încrederii în sistemul financiar global, apărând multilateralismul drept garant al conceptului câştig-câştig (win-win). „De mult timp, ţările emergente precum China şi India au influenţat, într-un mod foarte puternic, economia mondială, iar când unui sistem existent îi ia prea mult timp pentru a reacţiona, consecinţele sunt că alţii (alte ţări) se remarcă prin noi instituţii”, a spus Merkel. Cancelarul german a mai susţinut ca lumea vestică trebuie să se împotrivească actualelor tendinţe de fragmentare a arhitecturii internaţionale. „Cred că ar trebuie să înţelegem interesul nostru naţional într-o manieră în care ne gândim la interesul celorlalţi şi din acel punct să creăm situaţiile câştig-câştig care sunt precondiţiile pentru multilateralism.”

    Brexitul – care este din ce în ce mai combătut în Regatul Unit – a fost o altă temă dezbătută pe larg la Davos. Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexitului doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data ieşirii din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a spus şi Sebastian Kurz, cancelarul austriac, în cadrul Forumului Economic Davos. Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data la care sunt programate alegerile din Parlamentul European.

    Un alt punct de discuţie a fost situaţia din Coreea de Nord, dar şi relaţia dintre aceasta şi Statele Unite. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat la Davos că „rămâne multă muncă de făcut“ pentru a ajunge la denuclearizarea Coreei de Nord, dar se aşteaptă ca lucrurile să progreseze până la sfârşitul lunii viitoare. „Rămâne multă muncă de făcut, dar s-au întâmplat deja lucruri pozitive“, a declarat Pompeo. Casa Albă a anunţat săptămâna trecută că preşedintele american, Donald Trump, se va întâlni pentru a doua oară cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, la sfârşitul lunii februarie, dar Statele Unite vor menţine sancţiunile economice impuse Phenianului. Oficialul american a declarat că vede un rol important în susţinerea dezvoltării Coreei de Nord „dacă aceştia vor face un pas substanţial în direcţia denuclearizării şi creează condiţiile potrivie“. Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, declarase pe 1 ianuarie că vrea menţinerea angajamentului denuclearizării, însă a avertizat că şi-ar putea schimba atitudinea dacă administraţia Donald Trump nu anulează sancţiunile.
    Nici tensiunile dintre Rusia şi Statele Unite, deşi cu implicaţii mai mult militare decât economice, nu au ocolit forumul de la Davos. Într-un interviu acordat Politico.eu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianţa nord-atlantică va aplica măsuri defensive „proporţionate“ pentru a contracara acţiunile Rusiei, care încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachete nucleare ce pot fi utilizate contra Europei. „Vom lua decizii proporţionate şi defensive. Dacă vom permite Rusiei să continue încălcarea Tratatului INF, va fi subminată respectarea nu doar a acestui acord, ci a tuturor acordurilor privind controlul armamentului.”

    Ultima zi a Forumului Economic Mondial a inclus discuţii legate de egalitate, migraţie şi schimbări climatice. Winnie Byanyima, director executiv la Oxfam şi fost director în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat că „inegalitatea a scăpat de sub control“, oferind ca argument modul în care taxele aplicate celor cu venituri mari au scăzut în 2018. „Multe ţări au renunţat la aşa-numitele «taxe pe bogăţie». Dacă nu mai colectezi acele taxe, nu ai cum să acorzi mai mulţi bani unor domenii precum sănătate, educaţie sau protecţie socială — prin urmare, serviciile publice se clatină“, a spus ea. „Vrem ca oamenii de afaceri să îşi plătească taxele, nu să le evite. Din acest motiv, vrem ca guvernele să aplice taxe corecte.“

    Davos a început cu un premiu acordat lui David Attenborough pentru contribuţia sa în lupta contra încălzirii globale şi s-a încheiat cu un discurs al Gretei Thunberg, o activistă în acelaşi domeniu de 16 ani, care a transmis celor prezenţi că „e momentul ca lumea să intre în panică”.

  • Maduro avertizează că o intervenţie a SUA ar conduce la repetarea Războiului din Vietnam

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat postului tv CBS că o intervenţie militară în Venezuela rămâne o “opţiune”.

    În replică, Nicolas Maduro a afirmat: “Donald Trump trebuie să se oprească! Face greşeli prin care îşi va păta mâinile de sânge şi va avea mandatul pătat de sânge. Trebuie să ne respectăm unii pe alţii, altfel veţi va repeta Vietnamul în America Latină?”

    Întrebat într-un interviu dacă situaţia de criză din Venezuela poate conduce la război civil, Maduro a precizat: “Nu poate răspunde nimeni cu certitudine la această întrebare. Totul depinde de nivelul de nebunie şi de agresivitate al imperiului nordic şi al aliaţilor occidentali. Noi cerem să nu intervină nimeni în afacerile noastre interne şi ne pregătim să ne apărăm ţara”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Venezuela. Nicolas Maduro ameninţă cu izbucnirea unui război civil şi avertizează SUA

    Într-un interviu televizat, Maduro l-a avertizat pe preşedintele american Donald Trump că va „păta cu sânge” Casa Albă dacă va interveni în criza din Venezuela.

    „Azi, nimeni nu poate răspunde cu certitudine acestei întrebări. Totul depinde de nivelul de agresivitate al imperiului nordic (Statele Unite, n.red.) şi al aliaţilor vestici”, a declarat Maduro, întrebat de posibilitatea izbucnirii unui război civil.
     
    „Îmi doresc ca nimeni să nu mai intervină în afacerile noastre interne… suntem pregătiţi să ne apărăm ţara”, a adăugat Maduro.
     
    Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că trimiterea de forţe militare în Venezuela este “o opţiune” care este luată în calcul, şi a anunţat că a respins propunerea la o întrevedere bilaterală formulată de omologul său venezuelan, Nicolas Maduro.
     
  • BREAKING! La un pas de un nou război. Declaraţii CUTREMURĂTOARE din vârful scenei politice americane

    Senatorul Lindsey Graham a redat, potrivit site-ului de ştiri Axios.com, o conversaţie pe care a avut-o cu preşedintele Donald Trump în urmă cu câteva săptămâni despre criza din Venezuela, subliniiind că au discutat despre posibilitatea unei intervenţii militare.

    Donald Trump “a spus: «ce credeţi despre folosirea forţei militare?». Iar eu am răspuns: «Trebuie să vă gândiţi mult la acest lucru, ar putea fi problematic». Iar preşedintele a continuat: «Ei bine, sunt surprins, vă gândiţi doar să invadaţi pe toată lumea». Iar eu spus: «Nu vreau să invadez pe nimeni. Vreau doar să folosesc armata când ne sunt ameninţate interesele de securitate»”, a afirmat Lindsey Graham.
     
    Referindu-se la criza din Venezuela într-o conferinţă de presă organizată săptămâna trecută, Donald Trump a declarat că sunt menţinute “toate opţiunile”.
     
  • AVERTISMENTUL lui Bill Gates: “Există un pericol mult mai mare decât războiul nuclear”

    Comunitatea internaţională pare a pune pe primul loc problema unui posibil război nuclear, dar ignoră o altă ameninţare mult mai mare: un virus modificat genetic.

    Asta e părerea miliardarului Bill Gates, care s-a adresat publicului în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munich. Gates a transmis liderilor lumii că bioterorismul are potenţialul de a ucide mult mai mulţi oameni decât armele atomice.

    “Următoarea epidemie ar putea să plece de pe ecranul unui calculator”, a spus Gates. “Guvernele trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii la fel cum sunt pregătite şi pentru un eventual război.”

    Declaraţiile lui Gates vin în contextul în care Phenianul a anunţat, duminică, faptul că a testat cu succes o bombă cu hidrogen şi că aceasta poate fi instalată pe o rachetă balistică intercontinentală, reprezentând cel mai mare test nuclear efectuat vreodată de Coreea de Nord.

    Anunţul a fost făcut de către agenţia de ştiri nord-coreeană KCNA, care a confirmat efectuarea cu succes a unei bombe cu hidrogen. Phenianul a precizat că bomba cu hidrogen poate fi încărcată pe o rachetă balistică intercontinentală.

    ”Totodată, testul marchează un pas important în atingerea scopului final de a completa procesul de a deveni o forţă nucleară”, a mai precizat KCNA.

    Este al şaselea test nuclear efectuat de regimul de la Phenian, ultimul având loc în septembrie 2016. Potrivit Phenianului, bomba cu hidrogen este mult mai puternică decât orice bombă atomică.

  • Războiul Palatelor: Radiografia unui scandal fără final şi instituţiile afectate

    – Şeful Statului Major al Armatei- ultimul motiv de scandal între Palate. Klaus Iohannis a refuzat propunea ministrului Apărării, Gabriel Leş, pe motiv că nu respectă rigorile legii, iar preşedintele a decis prelungirea, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă. Până la publicarea decretului în Monitorul Oficial, acuzaţiile au fost legate de faptul că PSD ar încerca blocarea acestuia, instituţia MO fiind în subordinea Camerei Deputaţilor. Decretul a fost publicat sâmbătă, dar este contestat de premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, pe motiv că nu a fost emis în urma unei propuneri. Legea la care apelează ambele părţi este interpretabilă, spun constituţionaliştii, motiv pentru care problema va fi tranşată, cel mai probabil tot la Curtea Constituţională.

    Două ministere – Dezvoltare şi Transporturi- funcţionează cu miniştri demisionari de o lună. Premierul a anunţat, în urmă cu două zile, că preşedintele a informat-o că nu va accepta propunerile Lia Olguţa Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) şi Mihai Drăghici (la Transporturi). “Fără nicio explicaţie, dând dovadă că vrea blocarea activităţii Guvernului”, a spus Dăncilă. Miniştrii care ocupă cele două portofolii- Paul Stănescu (Min. Dezvoltării) şi Lucian Şova (Ministerul Transporturilor) sunt demisionari, iar o decizie a Curţii Constituţionale din 19 decembrie arată că şeful statului este obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă motivat legat de numirile noilor miniştri.

    – Procurorul general al României. Tudorel Toader, ministru al Justiţiei, a declanşat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, în data de 24 octombrie. Momentul anunţului nu a fost lipsit de controverse, după ce ministrul a vorbit despre o rezoluţie de clasare care se afla în dosarul de candidatură a lui Lazăr şi care îl viza pe şeful statului Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul de numire. A rămas neclar de ce era acea rezoluţie în dosar, dar s-a lămurit faptul că procurorul Lazăr care a dat acea decizie nu era Augustin, ci Cristian Lazăr, un alt magistrat din Parchetul General. La o lună de la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ cererii, iar preşedintele a transmis că o va citi, dar “această propunere de revocare mi s-a părut şi mi se pare o eroare”. Pe 27 decembrie, Tudorel Toader a spus că a trimis preşedintelui documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general, dar că Augustin Lazăr trage de timp prin contestaţii în instanţă pentru a ajunge la final de mandat- 19 aprilie 2019. Până la această dată, nu a fost anunţată vreo decizie de la Palatul Cotroceni.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ce acţiuni puteţi cumpăra în piaţa din Asia în 2019 chiar şi în contextul unui război comercial SUA – China

    Probabil cea mai mare durere de cap a investitorilor de anul acesta este China, care în ciuda creşterii economice aproape duble faţă de cea din SUA, a fost una dintre cele mai neperformante pieţe de capital din lume în 2018, anumiţi indici pierzându-şi chiar şi o treime din valoare, potrivit Fortune.

    „China este un joc de risc pentru că sunt chiar în mijlocul furtunii când vine vorba de comerţ”, spune Saira Malik, head of global equities în cadrul Nuveen.

    Aceste îngrijorări l-au făcut pe Tom Hancock, managerul portofoliului de 6,8 miliarde de dolari al fondului GMO Quality Fund, să stea departe momentan.

    Singura companie din Asia pe care o are în portofoliu este Taiwan Semiconductor Manufacturing, pe care o numeşte „dealerul de arme pentru industria semiconductoare” pentru că produce doar chip-uri pentru Nvidia, Apple şi alte companii.

    Astfel, compania se situează într-un loc special atât pentru clienţii americani cât şi pentru cei chinezi dacă războiul comercial escaladează. De asemenea, activitatea companiei este mai diversificată decât a altor producători de chipuri, permiţându-i astfel să beneficieze de toate progresele, de la computing pe bază de inteligenţă artificială, smartphone-uri şi chiar minare de criptomonede.

    Prin urmare, managerii de fonduri de investiţii chestionaţi de Fortune au ales Taiwan Semiconductor Manufacturing, Melco Resorts & Entertainment şi Meituan Dianping, drept recomandări de investiţii pentru 2019 în piaţa din Asia.

     

  • Consecinţele neaşteptate ale războiului comercial SUA-China: americanii mănâncă mai mult porc, renunţă la pui

    Schimbarea în dietă este şi consecinţa creşterii numărului de porcine şi bovine din SUA şi ar putea pune capăt unui şir de 27 de trimestre profitabile la rând pentru producătorii de carne de pui cum sunt Tyson Food sau Sanderson Farms. Bill Roenigk, economist şi consultant pentru National Chicken Council, spune că sectorul creşterii puilor va pierde bani sau sau cel mult va avea câştiguri zero în cel de-al patrulea trimestru al anului.

    Disputa comercială iniţiată de preşedntele Trump a dus şi la scăderea livrărilor de soia şi de sorg către China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro