Premierul a arătat, în plenul Parlamentului, că aceste noi condiţii înseamnă reducerea nivelului de cofinanţare a proiectelor UE de la bugetul comunitar de la 85% la 75% (ceea ce ar impune costuri suplimentare în bugetul României de 6 miliarde euro), trecerea taxei pe valoarea adăugată în categoria cheltuielilor neeligibile (ceea ce presupune alte cheltuieli suplimentare din bugetul naţional de 12 miliarde euro) şi reducerea avansurilor plătite din fonduri europene de la 7% la 2%. “Aceste cifre trebuia prezentate şi explicate de Guvern, de preşedinte, de toţi cei care doresc să reprezinte România, explicând efectul asupra fiecărui cetăţean. Nu doar 400 de euro dintr-o împărţire extrem de mecanică a sumei la populaţia României, ci ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea României de a avea o producţie agricolă competitivă, o infrastructură apropiată de standarde europene, capacitatea de dezvoltare în ideea unei convergenţe cu standardele europene”, a spus Ponta.
Tag: ponta
-
Băsescu: Ştiu că am potenţial mult mai mult decât premierul. Ştiu că pot servi interesele României mult mai bine. Ponta: Poziţia unei ţări nu reprezintă apanajul unui singur om
Preşedintele a spus că a decis să meargă la Consiliul European întrucât este un moment dificil din punct de vedere economic. “Este un moment dificil, din punctul nostru de vedere, dar şi din punctul de vedere al celorlalte state, pentru că nimeni nu este mulţumit de cum arată propunerea de buget lansată de preşedintele van Rompuy. Aş fi considerat că nu mi-aş fi făcut atribuţiunile constituţionale dacă aş fi pasat răspunderea către primul-ministru, care nu poate avea decât o responsabilitate delegată. Ştiu ce pot să fac din punct de vedere al capacităţii de negociere în interiorul UE şi ştiu că am potenţial mult mai bun decât Victor Ponta şi pot servi interesele României mult mai bine decât ar putea să o facă premierul, din motive pe care nu insist să le enunţ”, a afirmat şeful statului. Preşedintele a mai spus că niciodată nu va fugi de exercitarea atribuţiunilor constituţionale pentru a-şi proteja pielea.
-
Ponta solicită prezenţa miniştrilor în Parlament, premierul insistând pentru un buget corect din partea UE
“Anul 2014 este un orizont mult peste disputele actuale de campanie electorală, dar cred că ce se întâmplă după 2014 şi până în 2020, atât cu fondurile pe care le vom primi pentru politica agricolă comună, cât şi cele pentru coeziune influenţează viaţa fiecărui cetăţean român (…) Vreau să amintiţi de fiecare dată că România a cerut mai mult chiar decât a fost trecut în propunerea Comisiei Europene, dar propunerea, susţinută şi de Parlamentul European, este una corectă”, a spus Ponta miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului. El a reluat ideea că, în 2014, dată de la care este calculat bugetul din partea UE, preşedintele Traian Băsescu se va afla la pensie. Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni seară, convocarea şedinţei de plen reunit, marţi, la ora 13 pentru mesajul adresat de prim-ministrul Victor Ponta pe tema poziţiei României în privinţa bugetului UE 2014-2020, iar deputaţii vor dezbate în plen cazul Trăşculescu la ora 12.
-
Ponta: Gradul de absorbţie a fondurilor europene de coeziune a ajuns la 20%
El a cerut miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului, să prezinte public “aceste cifre reale”, arătând că în dezbaterile televizate ar fi prezentate date inexacte, cu un grad de absorbţie de numai 10%. “La politica de coeziune, din cele 19 miliarde afectate României pentru perioada 2007-2013, plus regula n+2, au intrat – şi mi-a confirmat-o chiar domnul Gherghina (secretar de stat în Ministerul Finanţelor-n.r.) – au intrat 4 miliarde. Patru din nouăsprezece nu ies 10% pe nicio matematică, patru din nouăsprezece înseamnă 20%. E puţin, e foarte puţin, dar vă rog să comunicaţi corect şi să nu lăsaţi minciunile repetate, cum că România are sub 10% şi atunci nu mai trebuie să primească nimic. Nu, are 20%! La momentul preluării guvernării, avea într-adevăr sub 10%, însă pe baza a ceea ce am reuşit în această toamnă, şi anume acceptarea corecţiilor financiare şi îndreptarea acelor neregularităţi constatate în perioada 2009-2011, la sfîrşitul acestui an putem reîncepe trimiterea de cereri de decontare pentru POSDRU, pentru Dezvoltare Regională şi pentru Mediu”, a afirmat Ponta.
-
Ponta: POSDRU va fi deblocat în această săptămână
“Am informat colegii din USL, alături de miniştrii de resort, despre faptul că Guvernul actual, în cele şase luni de activitate, a reuşit să îndrepte foarte multe din deficienţele produse de vechile guvernări în perioada 2009-2011, astfel încât Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial pe Mediu au fost deblocate prin aplicarea unor corecţii financiare mai mici decât se solicitase iniţial. De asemenea, POSDRU în această săptămână va fi deblocat, vor reîncepe transmiterile de cereri de decontare către Comisia Europeană”, a anunţat Ponta. El a precizat că vor rămâne în suspensie, pentru sfârşitul anului şi începutul anului viitor, deblocarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii şi Programului Operaţional Sectorial de Transporturi.
-
Atenţiune, pericol de prefraudare!
Către el au mers toate avertizările, estimările de fraudă cu procente precise cu tot, reclamaţiile la Bruxelles ori Washington (anterioare referendumului) şi apoi investigaţiile asupra legalităţii votului (după referendum); către el au mers acum şi declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, care a ieşit la rampă în această săptămână, prima din campania electorală, cu avertismentul că România “nu e un stat de drept” şi “este suspectată că nu poate organiza alegeri libere, ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea de suportat ruşinea de a avea observatori OSCE” (ruşine inexistentă, altminteri, pentru SUA, Franţa sau Olanda, ţări cu alegeri monitorizate de OSCE, ca şi România în 2009).
Ca să fie şi mai clar, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a profeţit că dacă preşedintele Traian Băsescu ar fi suspendat încă o dată după alegeri, pe motiv că nu numeşte premierul dorit de prezumtivii câştigători (USL), UE va suspenda dreptul de vot al României, iar SUA va suspenda parteneriatul strategic. De toate aceste ameninţări pe ton ridicat profită PDL (ARD), care are astfel ocazia să nu mai pară o tabără dinainte înfrântă în alegeri şi chiar să se laude, prin şeful de campanie Adriean Videanu, că “PDL are marea şansă ca în viitorul Parlament să fie partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”.
În ce priveşte riscul suspendării, premierul Victor Ponta s-a arătat total împăciuitor într-un interviu pentru Le Figaro, unde a spus că o nouă tentativă de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu nu intră în calculele USL. Acasă, la Bucureşti, Ponta a făcut un nou pas spre coabitarea paşnică între palate, acceptând ca preşedintele să nu-l delege la Consiliul European din 22-23 noiembrie unde se va decide bugetul UE pentru următorii şapte ani, în ciuda faptului că de buget, în teorie, se ocupă Guvernul şi nu Preşedinţia. Nu că Ponta ar fi jertfit ceva acceptând să meargă Băsescu la Bruxelles, dacă ne gândim la experienţa şi abilitatea de care e nevoie la negocieri pentru ca România să-şi asigure viitoarele alocări de fonduri, în contextul actualei crize fiscale a UE, unde tăierile de fonduri agricole şi de coeziune preconizate acum dezavantajează ţările nemembre ale zonei euro.
-
Ca Hitler în buncăr şi ca Macovei la Cotroceni. Perlele politice ale săptămânii
“Cei de la PDL se comportă ca Hitler în buncăr, în 1945. şi Hitler, atunci, spunea că o să se certe americanii cu ruşii, englezii” – Victor Ponta, liderul PSD, despre speranţa ARD ca USL să se rupă
“Evident, nu. Nu participă la anumite zile de naştere. (…) Loviturile vin de unde nu te aştepţi” – Mihai-Răzvan Ungureanu, candidat ARD, despre şansele lui Victor Ponta de a mai fi premier după alegeri
“Am avut o zi proastă că eşti tu un dobitoc şi eşti un prost” – Gh. Becali, liderul PNG, către senatorul PSD Miron Mitrea, căruia i-a reproşat că îi datorează 30.000 de dolari pentru un teren
“Traian Băsescu este atât de fricos încât şi dacă i se va spune să-l pună pe Papa Pius prim-ministru o va face” – Eugen Nicolăescu, liderul PNL Bucureşti
“Având puţine abilităţi tehnice în materie de sonorizare, de pus melodii, nu sunt cooptat niciodată în comitetul de organizare” – Crin Antonescu, liderul PNL, comentând omiterea versului cu “Traian” din imnul naţional la o lansare de candidaţi USL
“PDL are marea şansă ca în viitorul Parlament să fie partidul cu cel mai mare număr de parlamentari” – fruntaşul PDL Adriean Videanu
“Credeţi că un flagrant se poate face când vrea DNA sau când se întrunesc elementele constitutive?” – fruntaşul PSD Marian Oprişan despre faptul că flagrantul în cazul Trăşculescu s-a făcut la începutul campaniei electorale
-
Întâlnire Băsescu – Ponta: Unul dintre subiecte ar putea fi reprezentarea României la Consiliul European
Presa nu are acces la eveniment. Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, la Târgu Jiu, că merge “cu gânduri bune”, joi, la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, continuând: “În general mă duc peste tot cu gânduri bune”. Guvernul a informat, miercuri, că preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta se vor întâlni, joi, la ora 16.00, la Palatul Cotroceni. Marţi seară, preşedintele Traian Băsescu declara că va avea o întâlnire cu premierul Victor Ponta, precizând că nu ştie dacă aceasta va avea loc miercuri sau joi şi că discuţiile vor fi stabilite în funcţie de programele fiecăruia.
-
Ponta l-a demis pe Dan Mihalache din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului.A fost înlocuit cu Dan Mihalache
Întrebat cum comentează declaraţia ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, conform căreia orice iniţiativă de a redeschide subiectul modificării legii ANI ar fi o idee foarte proastă şi ar putea duce la rediscutarea sau chiar anularea parteneriatului strategic româno-american, Dan Mihalache a declarat: “Pe mine personal mă lasă rece această declaraţie. Şi parteneriatul strategic româno-american. Dacă parteneriatul româno-american stă în domnul Horia Georgescu, mai bine fără”. În funcţia de secretar general adjunct al Guvernului a fost numită Andreea Lambru.
-
O campanie electorală cu un singur câştigător: FMI
Pe acest fundal belicos, întâlnirea convocată la Cotroceni pe tema priorităţilor economice şi de politică externă între Băsescu şi Ponta a decurs însă nesperat de normal, în numele stabilităţii şi al interesului naţional. Cei doi nu numai că nu s-au mai certat deloc, dar au şi convenit, sub auspiciile BNR, ca România să încheie un nou acord preventiv cu FMI la anul. Această concordie reflectă de fapt asemănarea de fond de programe economice între actuala şi fosta guvernare şi anunţă o campanie electorală pur formală, în care părţile deja şi-au asigurat locurile dorite în Parlament, atâtea câte au putut să înşface fiecare la împărţirea colegiilor, iar tema “pe cine o să numească Băsescu prim-ministru” rămâne singura oferită electoratului spre înviorare.
Dincolo de acest unic lucru demn de reţinut, începutul de campanie a continuat cu acelaşi contrast de atitudine între Ponta şi Antonescu menit să satisfacă toate gusturile electoratului,, după deja patentatul model “good cop, bad cop”. Premierul Victor Ponta l-a convins pe Raed Arafat să accepte învestirea ca ministru al sănătăţii, funcţie al cărei interimat l-a asigurat Ponta după demisia lui Vasile Cepoi, găsit incompatibil de ANI. Mica lovitură de imagine reuşită de Ponta pentru USL, ţinând cont că preşedintele Traian Băsescu s-a aflat în postura de a accepta numirea celui care a fost la originea căderii guvernului Boc, a fost confiscată în folos propriu de Crin Antonescu, şeful Senatului, care a boicotat ceremonia, pe motiv că nu vrea să fie în aceeaşi sală cu Traian Băsescu, pe care nu-l recunoaşte ca preşedinte.
De partea cealaltă, Alianţa România Dreaptă şi-a lansat candidaţii, într-o reprezentaţie la Operă unde retorica involuntar hazlie (Mihail Neamţu comparând voturile date pentru ARD cu rezistenţa la colectivizările din anii ’50) a tins să fie singura marcă identificabilă a alianţei care se recomandă de dreapta. Dreapta însă nu prea reiese din programul de guvernare al ARD, presărat cu propuneri birocratice ciudate (înfiinţarea unui Minister al Competitivităţii Economice, a unui Consiliu de Programare a Investiţiilor, a unui Consiliu Naţional al Tineretului etc.) şi întocmit într-un dispreţ total faţă de cerinţele de prudenţă fiscală ale FMI pe care toţi liderii ARD pretind că le respectă (cotă unică de 13%, scăderea CAS la angajator cu 5%, creşterea salariului minim etc).