BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Ce produse au cele mai bune preţuri pe net?

    MALLUL TREBUIE SĂ FIE UN SPAŢIU CU ACCENT PE ENTERTAINMENT, pentru că aceleaşi lucruri pe care le găsim în magazine le putem cumpăra stând în faţa calculatorului„, argumenta recent Tatian Diaconu, director general al Immochan România, accentul pe care îl pune dezvoltatorul pe zone de petrecere a timpului liber din proiectul Coresi, pe care îl dezvoltă la Braşov.

    Dintr-un anumit punct de vedere, enunţul lui Tatian Diaconu nu pare justificat, pentru că, procentual, comerţul electronic reprezintă un firav 1,3% din totalul retailului românesc. Dar valoric, cele 600 de milioane de euro care reprezintă comerţul electronic din 2012 schimbă prespectiva. Pentru comparaţie, comerţul electronic are o cotă de 4% în Polonia, de 12% în Marea Britanie şi de 7% în SUA.

    Mai mult decât atât, în ultimii trei ani rata de creştere din domeniu s-a plasat la 33%, de invidiat pentru aproape orice alt domeniu de pe piaţa autohtonă. Menţinând o pantă similară pentru anul în curs, valoarea vânzărilor ar putea ajunge anul acesta la 800 de milioane de euro.

    Nu e de mirare că şi vânzătorii şi producătorii caută soluţii pentru a-şi atrage cumpărători în magazinele virtuale. „În România sunt înregistrate circa 600.000 de domenii .ro din care în jur de 350.000 sunt active„, spune Radu Vâlceanu, care la 34 de ani este director general al ContentSpeed, firmă care se ocupă cu dezvoltarea de  magazine online. Vâlceanu estimează că aproximativ 200.000 de firme au cel puţin un domeniu activ, cu un site funcţional. De aici şi până la vânzarea online mai e însă un pas, care se poate dovedi mare, mic sau în direcţia greşită.

    VARIANTA BETA . Marii retaileri de pe piaţa românească au ezitat ani în şir să dezvolte şi platformele de vânzare online, la fel ca în alte ţări. Reţeaua Carrefour, de pildă, a lansat abia în 2013 acest sistem de cumpărături. În primăvara acestui an, retailerul francez a lansat varianta beta a hipermarketului online, de unde clienţii pot face cumpărături, cu livrare la domiciliu, serviciu disponibil pentru Bucureşti şi zona limitrofă. Comanda minimă pentru livrarea la domiciliu este de 150 lei, iar taxa de transport este de 15 lei indiferent de adresa de livrare. Reţeaua Metro Cash & Carry România a lansat deja din 2011 magazinul online; dar pe această platformă nu sunt disponibile la vânzare toate produsele din portofoliu.

    Ivatherm, afacerea construită de Rucsandra Hurezeanu în domeniul dermatocosmeticelor, şi-a lansat propriul magazin online în luna martie a acestui an, iar vânzările au ajuns la 4% în acest moment. Anterior, vreme de un an, vizitatorii site-ului puteau lansa comenzi online, iar ponderea acestora reprezenta 1,5% din cifra de afaceri.

    DIN BUZUNAR SAU DE PE CARD. „În România metoda de plată preferată este plata la livrare, în timp ce în Polonia, Cehia sau Ungaria plata cu cardul a început să crească în ultimii ani, pe fondul creşterii încrederii în e-commerce„, adaugă Vâlceanu.
    El estimează că la nivel naţional, rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de 0,6%. Altfel spus, din 1.000 de vizitatori, doar şase cumpără efectiv. Ponderea creşte spre 1-2% în cadrul magazinelor care investesc în marketing online. „Din experienţă, un magazin online cu vechime şi clienţi fideli poate obţine o rată de conversie între 4 şi 12% după măcar 4-5 ani de operare„, completează Vâlceanu.

    Ponderea cea mai mare a cumpărătorilor din totalul vizitatorilor se înregistrează la magazinele cu poziţionare de hard discount, iar un exemplu în acest sens este chiar fenomenul Black Friday, când într-o singură zi vânzările unei reţele pot ajunge să le egaleze pe cele dintr-o lună întreagă. În noiembrie 2012, ContentSpeed a lansat 13 site-uri, iar vânzările acestora au depăşit 1,7 milioane de lei de Black Friday. Toţi clienţii firmei au venituri cumulate de 37 de milioane de euro anual.
     

  • In vizită la cea mai mare fabrică de produse cosmetice din Europa care se intinde pe echivalentul a 400 de terenuri de fotbal

    IN MOMENTUL CÂND DRUMUL COTEŞTE CĂTRE DREAPTA CUM VII PE AUTOSTRADĂ DINSPRE VARŞOVIA VEZI UN PARC INDUSTRIAL PE CARE TRONEAZĂ SIGLA ROZ CU ALB A CELOR DE LA AVON. În curte e linişte. Înăuntru însă, în interiorul zonelor de producţie, se aude constant zumzetul aparatelor care mixează, transportă, finisează, etichetează şi ambalează parfumurile, produsele cosmetice şi de îngrijire. La prima vedere fabrica nu impresionează, însă odată ce treci de poartă se deschide ca o carte; nu orice carte, ci una stufoasă şi SF.

    Istoria fabricii începe în 1997 când proiectul a fost lansat ca un joint venture între Avon şi Cosmint. Un an mai târziu Avon a preluat în întregime fabrica, care a fost dezvoltată până la nivelul actual, când se întinde pe 200 de hectare, echivalentul a 400 de terenuri de fotbal. Suprafaţa construită este de 50 de hectare. “Când a pornit această fabrică avea 100 de angajaţi. Astăzi numără circa 2.500”, spun reprezentanţii companiei.

    Avon deţine în Europa doar două fabrici, în Polonia şi în Rusia, cu care alimentează bătrânul continent şi câteva pieţe apropiate. “Este cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa, pe porţile căreia ies anual 500 de milioane de produse”, spune despre unitatea de producţie din Polonia Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Centrală, care are în subordine 19 pieţe, printre care şi România. Americanii şi-au concentrat atenţia pe Polonia, cel mai dezvoltat stat din Europa Centrală şi de Est, unde au investit masiv şi unde au relocat treptat producţia din statele occidentale cum este cazul Germaniei sau al Marii Britanii.

    “Anterior deschideam o fabrică în fiecare ţară însă acum, în contextul globalizării nu mai avem nevoie”. Produsele “made in Polonia” ajung în România spre exemplu în doar 24 de ore, fabrica fiind amplasată strategic din punct de vedere logistic. “Costurile de producţie au jucat şi ele un rol important în procesul de decizie al amplasării fabricii”, mai explică Hristo Manov. Polonia are salarii medii mai mari decât cele din România însă mult sub nivelul din Europa de Vest, situaţie care a atras investitorii străini care au pompat miliarde de euro în deschiderea de unităţi de producţie.

    Astfel, salariul mediu net în Polonia este de circa 580 de euro, cu 65% mai mare decât în România însă de aproape patru ori mai mic decât în Germania. “Salariile din fabrică sunt peste salariile medii plătite în România”, spun reprezentanţii Avon, fără a da valori exacte.

    Chiar şi în ultimii patru ani marcaţi de criză Polonia a reuşit să atragă noi investitori şi noi bani, doar Avon investind la Garwolin, lângă Varşovia, circa 50 de milioane de euro în extinderea fabricii. Mai mult, într-o perioadă în care consumul a scăzut şi criza s-a adâncit în Europa, economia Poloniei a continuat să crească, statul central european devenind copilul minune al bătrânului continent. La polul opus, în România investiţiile străine scad an de an – de la circa 10 mld. euro în 2008 la sub două miliarde de euro anul trecut -, iar fabricile se închid, sunt scoase la vânzare sau intră în insolvenţă.

     

  • Polonia vrea să renunţe la disciplina bugetară, din cauza încetinirii creşterii economice

     Deficitul bugetar ar creşte astfel cu 16 miliarde de zloţi (aproape 5 miliarde de dolari), la 51,6 miliarde de zloţi (15,8 miliarde de dolari).

    Economia ploneză este singura din UE care a rezistat crizei fără să intre în recesiune, în timp ce guvernul de la Varşovia a fost apreciat pentru controlul strict al cheltuielilor şi îndatorării. Această politică a devenit greu de susţinut, după ce economia aproape a intrat în recesiune la îneputul anului, potrivit New York Times.

    Guvernul are nevoie de un deficit bugetar mai mare, întrucât proiecţiile autorităţilor arată că veniturile statului vor fi în acest an mai mici cu 24 miliarde de zloţi faţă de nivelul estimat anterior, a declarat premierul polonez, Donald Tusk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intrarea Poloniei în zona euro va fi probabil blocată până la sfârşitul deceniului

     “Nu vom intra în zona euro fără să schimbăm constituţia. Nu avem majoritatea necesară în prezent, iar intuiţia îmi spune că nu o vom avea nici în mandatul următor”, a spus Tusk.

    Schimbarea constituţiei necesită sprijinul a două treimi din parlamentari, majoritate pe care guvernul nu o are, întrucât principalul partid de opoziţie, PiS, se opune adoptării euro.

    Umătoarele alegeri parlamentare au loc în 2015, iar mandatele durează patru ani, astfel că procesul de aderare la euro ar putea rămâne blocat cel puţin până în 2019, a spus Tusk.

    Cele mai recente sondaje de opinie arată că formaţiunea Platforma Civică a premierului Tusk se află la câteva procente în urma PiS, partid eurosceptic, în privinţa intenţiei de vot a populaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea să evite Polonia intrarea în recesiune

    O variantă de reformă prezentată de guvernul condus de premierul Donald Tusk este ca fondurile de pensii private vor deveni opţionale, astfel încât clienţii lor îşi vor putea transfera activele la stat în termen de trei luni, iar cei care nu le transferă vor plăti contribuţii mai mari cu 2% din salariul brut; o altă variantă prevede ca toate investiţiile fondurilor private în obligaţiuni guvernamentale să se transfere la stat, urmând ca datoria publică să scadă astfel cu echivalentul a 11% din PIB.

    Economia poloneză este aşteptată să crească anul acesta doar cu 0,8%, conform previziunilor băncii franceze Crédit Agricole, faţă de 1,9% anul trecut, din cauza recesiunii din zona euro, a consumului intern slab şi a imposibilităţii statului de a stimula economia, atâta vreme cât datoria publică se ridică la 56% din PIB.

    “Totuşi, comparând Polonia cu alte ţări din Europa Centrală, vedem că economia rezistă şi că Polonia rămâne într-o poziţie privilegiată. Cel mai mare risc pe termen scurt ţine de nivelul înalt al insolvenţelor din economia reală, iar 2013 este de aşteptat să fie un an prost din acest punct de vedere, aşa cum a fost şi 2012”, arată analiştii Crédit Agricole.

     

  • Distribuitorul german de bunuri de larg consum Lekkerland a închis firma din România

     La sfârşitul anului 2012, Lekkerland a decis să închidă compania din România în aprilie 2013 şi să separe activităţile din Cehia şi Polonia, se arată într-un comunicat al companiei.

    “În prezent analizăm diferite variante pentru această separare. Scopul nostru este să asigurăm Lekkerland Group o poziţie solidă pentru viitor, prin concentrarea consecventă pe operaţiunile de bază ale grupului. Acest lucru nu este posibil în aceste trei ţări”, a declarat Michael Hoffmann, directorul executiv al Lekkerland AG & Co.

    Lekkerland a intrat în România la începutul anului 2006 prin achiziţia distribuitorului local de profil Macromex Convenience.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALERTĂ ALIMENTARĂ: Fructe cu virusul hepatic A importate din România, Polonia şi Bulgaria, retrase de pe piaţa italiană. Reacţia ANSVSA

     Alerta pe acest subiect, introdusă în Rapid Alert System for Food and Feed (RASFF) la 30 mai, vizează un lot de fructe de pădure congelate care, potrivit informaţiilor actualizate luni, 17 iunie, a fost retras de la comercializare în Italia.

    Măsura a fost dispusă de autorităţile italiene după ce în lotul respectiv a fost descoperit virusul hepatic A.

    Tot Italia a introdus în RASFF alte două alerte privind loturi de fructe de pădure congelate care sunt contaminate cu virusul hepatitei A. Loturile, aduse din Canada, Serbia, Bulgaria şi Polonia, au fost, de asemenea, retrase de pe piaţă.

    Mănăstireanu (ANSVSA): La exportatorul român nu există niciun fel de problemă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proprietarii agenţiei online Vola.ro, cu afaceri de peste 20 mil. euro, vor să vândă 30% din firmă

     “Noi mai avem un business similar în Polonia, unul în Ucraina şi altul în Vietnam. Volumul cifrei de afaceri din Polonia reprezintă cam 75% faţă de vânzările din România. Ucraina se va apropia de 1,5 milioane de euro în acest an, iar activitatea din Vietnam este chiar la început. Eu nu am acţiuni la societăţile din Polonia, Ucraina sau Vietnam, însă avem o înţelegere că la momentul vânzării o să am participaţie de 25% în tot grupul, pentru că intenţionăm să vindem tot grupul, nu doar afacerea din România”, a spus Truică.

    Daniel Truică deţine 33,3% din Vola.ro, firma înregistrată în România, cu afaceri de aproape 21 de milioane de euro anul trecut. Restul de 66,6% este în posesia unui fond de investiţii polonez înregistrat în Cipru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Americanii ne înzecesc rezervele de gaze

    România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate. România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA. În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

    Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale. În Europa, excluzând Rusia şi Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de şist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult faţă de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi.

    După Polonia, Franţa şi România, în topul rezervelor de gaze de şist din Europa urmează Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie şi Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria şi Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) şi Spania (226 miliarde metri cubi). Rusia are, de asemenea, rezerve substanţiale de gaze de şist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de câteva ori mai mic faţă de rezervele convenţionale ale ţării.

    În România, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui şi în Dobrogea. Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

  • Planurile noului şef al Romtelecom şi Cosmote

    Pe o piaţă a telecomunicaţiilor în curs de dezvoltare cum este cea din România, noile tehnologii sau servicii precum MyWallet nu numai că sunt necesare, dar au un potenţial imens de creştere„, spunea săptămâna trecută Nikolai Beckers, în cadrul primei discuţii informale cu presa din România de la preluarea recentă a poziţiei de director executiv al Romtelecom şi Cosmote, ocupată anterior de Stefanos Theocharopoulos. „Utilizatorii sunt deschişi la plăţile mobile, dar ca să aibă succes, este nevoie să fie creat un întreg ecosistem pentru acest tip de plăţi şi trebuie atinsă o masă critică„, este de părere executivul.

    Declaraţia lui a venit în contextul în care Deutsche Telekom, grupul german care controlează pe plan local Romtelecom şi Cosmote prin intermediul OTE, a anunţat şi prezentat recent la Varşovia, în Polonia, soluţia MyWallet. Sunt planuri concrete de lansare şi în România în 2014, potrivit declaraţiei făcute de Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom care răspunde de segmentul de tehnologie şi afacerile companiei din Europa. „În mod clar vom lansa anul viitor aplicaţia MyWallet şi în România, cu toate că o dată exactă nu a fost încă stabilită„, a spus Nemat.

    Aplicaţia MyWallet a fost deja lansată în Polonia de divizia de telefonie mobilă a Deutsche Telecom şi este folosită de 13.000 de utilizatori pentru plăţi cu cardul bancar direct de pe telefonul mobil în peste 100.000 de puncte din întreaga ţară, între care diverse magazine, cafenele sau restaurante şi pe viitor şi în reţeaua de transport public din Varşovia, de pildă, ca parte a unor proiecte-pilot de extindere a sistemului. Pe lista ţărilor unde urmează să mai fie lansat portofelul din telefon mai sunt, pe lângă România, şi Ungaria, Slovacia sau Cehia.

    APLICAŢIA PERMITE PRACTIC CONSUMATORILOR SĂ PLĂTEASCĂ DIVERSE CUMPĂRĂTURI CU CARDUL BANCAR FĂRĂ SĂ AIBĂ NEVOIE DE PLASTICUL ÎN SINE ŞI CHIAR FĂRĂ SĂ MAI SCOATĂ PORTOFELUL DIN BUZUNAR, prin atingerea telefonului timp de câteva secunde de un terminal de plăţi de tip POS compatibil cu tehnologia aflată la baza aplicaţiei. MyWallet, o aplicaţie ce poate fi descărcată prin internet pe telefon, conţine deja datele cardurilor bancare şi, câtă vreme telefonul are baterie, cu toate că nu este neapărat nevoie să fie pornit, plata poate fi realizată în urma acestui contact dintre cele două terminale.

    INTREG PROCESUL FUNCŢIONEAZĂ PRIN TEHNOLOGIA DE COMUNICAŢII FĂRĂ FIR NEAR FIELD COMMUNICATION (NFC), ceea ce presupune implicit o serie de limitări, dincolo de faptul că este necesar să existe parteneriate cu cât mai multe bănci, aşa încât majoritatea cardurilor bancare să poată fi acceptate în sistem. În Polonia, de pildă, compatibile acum sunt doar cardurile MasterCard emise de câteva instituţii bancare, însă există planuri de extindere atât pe partea băncilor, cât şi integrarea în sistem a cardurilor Visa. O limitare evidentă este aceea că pentru plată pot fi folosite doar telefoanele mobile inteligente dotate cu această tehnologie, adică majoritatea smartphone-urilor lansate recent de producători, deţinute însă deocamdată de un număr relativ restrâns de consumatori. Apoi, comercianţii trebuie să facă şi ei investiţii într-un terminal de plăţi compatibil NFC.