Soldul creditelor ipotecare în lei s-a majorat cu 20% anul trecut şi a ajuns la 1,82 mld. lei (echivalentul a 400 mil. euro) la sfârşitul lunii decembrie, avansul fiind de 2,5 ori peste cel înregistrat de împrumuturile în valută, conform datelor BNR. Ca valoare nominală, creditele în valută continuă totuşi să reprezinte grosul vânzărilor de ipotecare datorită dobânzilor mai atractive. Creditele în lei pentru achiziţia de locuinţe au fost ocolite mult timp de către clienţi din cauza dobânzilor foarte mari, devenind abia recent o alternativă de finanţare, ca urmare a scăderii costurilor percepute de bănci şi a volatilităţii accentuate a cursului de schimb. Determinantă pentru accelerarea vânzărilor de credite imobiliare în lei a fost însă lipsa resurselor în valută ale băncilor. “Accesul la resurse în valută nu mai este cel din perioadele de «boom». Acestea sunt mai dificil de procurat şi poate sunt şi mai scumpe, fiecare bancă având strategia proprie în privinţa gestionării profitabilităţii finanţărilor în valută. Este adevărat că pentru moment creditul în valută pare mai accesibil din punctul de vedere al efortului lunar de plată, fără a lua în calcul eventuale modificări viitoare ale unor variablie, precum dobânda de referinţă Euribor şi cursul valutar”, afirmă Adrian Jantea, director de promovare şi distribuţie persoane fizice BRD.
Tag: evolutie
-
Ikea raportează vânzări în creştere cu 10% în 2012
La nivel de grup, vânzările Ikea au crescut cu 9,5 % în anul fiscal 2012, până la 27 de miliarde de euro. Pentru magazinele deja deschise, vânzările s-au majorat cu 4,6%, iar profitul net a crescut cu 8% ajungând la 3,2 miliarde de euro.
” În 2012 am reuşit să creştem în majoritatea pieţelor. Cele în care am crescut cel mai mult au fost China, Rusia şi Polonia, urmate îndeaproape de SUA şi Germania. Am deschis 11 magazine noi şi am întâmpinat 8.000 de colegi noi”, spune Mikael Ohlsson, Preşedinte şi CEO al IKEA Group.
Profiturile au fost reinvestite atât în dezvoltarea a peste 2.000 de produse noi, servicii îmbunătăţite şi în comerţul online. Investiţii considerabile au fost făcute şi în energia regenerabilă.
Printre realizările Ikea în anul 2012 se numără investirea a 1,5 miliarde de euro în energie regenerabilă care reprezintă, în prezent, 34% din energia totală utilizată în clădirile din Ikea Group; un număr de 139.000 de angajaţi; o sumă totală de 82 de milioane de euro donată copiiilor din ţările aflate în curs de dezvoltare; 1,8 milioane de euro donate prin Ikea Foundation proiectului “Şanse egale pentru toţi copiii, într-o societate fără discriminare”, desfăşurat de Salvaţi Copiii România.
Totodată, în timpul anului fiscal 2012, IKEA Group a lansat o nouă strategie de sustenabilitate, “Oamenii şi Planeta împreună”. Strategia este o parte integrată a business-ului companiei IKEA şi descrie noile obiective şi actiuni până în anul 2020.
-
O lună de creşteri a dus bursa la maximul ultimului an şi jumătate
Brokerii şi analiştii spun că dispariţia incertitudinilor legate de alegerile care au avut loc la finele anului trecut atât pe plan local, cât şi în Statele Unite a readus optimismul investitorilor. “Peste tot în lume au crescut bursele după alegeri. În ultima perioadă au fost intrări de bani pe aproape toate pieţele, dar mai ales pe cele emergente plus că acţiunile au fost şi încă sunt în mare majoritate foarte ieftine”, spune Ovidiu Fer, analist la casa de brokeraj cehă Wood & Co. -
Leul a pierdut 2,5% în 2012. Referinţa BNR s-a plasat la 4,4287 lei/euro în ultima zi a anului
Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro. Cotaţiile monedei naţionale au înregistrat variaţii semnificative în acest an, având în vedere că peste tensiunile politice interne s-au suprapus atât criza din zona euro, câr şi reducerea expunerilor băncilor străine pe piaţa locală. În acest an a fost atins recordul istoric pentru cursul leu/euro, în data de 3 august, când referinţa BNR s-a plasat la 4,6481 lei/euro. Raportat la acest nivel, deprecierea leului a fost de 7,6% de la începului anului.
-
Piaţa de adezivi pentru construcţii a stagnat în acest an, dar marii jucători au speranţe de creştere pentru 2013
“Vânzarea exprimată în tone pe primele nouă luni din 2012 este sensibil egală cu vânzarea anului 2011 în aceeaşi perioadă. Lipsa proiectelor mari, incertitudinea politică ce s-a răsfrânt în proiectele cu primăriile şi de asemenea criza au dus în cele din urmă la o vânzare liniară, fără salturi spectaculoase, aşa cum era de aşteptat”, spune Marcel Bărbuţ, omul de afaceri care controlează producătorul de materiale de construcţii AdePlast. Compania care produce adezivi, polistiren şi vopsea a consemnat în primele nouă luni ale acestui an o cifră de afaceri de aproximativ 140 de milioane de lei (31,8 milioane de euro), în creştere cu aproape 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, AdePlast a reuşit să-şi dubleze profitul în primele trei trimestre comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, până la 10,9 mil. lei (2,5 mil. euro). “În cadrul segmentului (de adezivi – n. red.) au fost anumite schimbări, unii jucători crescând în dauna celor mici, dar nu a fost nimic spectaculos”, mai spune Bărbuţ.
-
Salariul mediu net a crescut în octombrie faţă de luna anterioară cu 0,9%, la 1.552 lei
Astfel, în transporturi aeriene câştigul mediu a fost de 3.953 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 846 lei. “În luna octombrie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri faţă de luna septembrie 2012 ca urmare a acordării de prime, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), drepturi în natură ori realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al INS.
-
Preţurile producţiei industriale cresc în octombrie cu 0,6% faţă de septembrie şi cu 6,8% anualizat
Preţurile pentru piaţa internă au urcat faţă de septembrie cu 0,6%, iar cele pentru piaţa externă cu 0,4%. “Pe secţiuni (sectoare de activitate) s-au înregistrat creşteri de preţ la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,7%) şi în industria prelucrătoare (+0,6%). În industria extractivă preţurile au scăzut cu 0,5%. La distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, preţurile s-au situat la acelaşi nivel înregistrat în luna anterioară. Pe marile grupe industriale se constată creşteri de preţ în industria bunurilor de capital (+1,0%), industria energetică (+0,8%), industria bunurilor de uz curent (+0,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+0,7%). În industria bunurilor intermediare s-au înregistrat scăderi de preţ (-0,1%)”, se arată într-un comunicat al INS.
-
Apartamentele cu trei camere, minus 3.000 € din ianuarie
În zone precum Titan, Drumul Taberei sau Berceni preţurile medii solicitate pentru apartamentele cu trei camere au ajuns la aproximativ 60.000 de euro, astfel că aceste locuinţe pot fi achiziţionate în prezent şi prin programul Prima casă. Faptul că piaţa imobiliară încă suferă este vizibil şi din livrările de locuinţe noi. Astfel, în primele nouă luni ale acestui an au fost finalizate 26.654 de locuinţe, în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, în regiunea Bucureşti-Ilfov în cel de-al treilea trimestru s-a consemnat o uşoară creştere, semn că unii dezvoltatori au decis să revină pe şantiere din Capitală şi împrejurimi.
Citiţi articolul lintegral pe www.zfcorporate.ro
-
Profesorul Vasile Bozga, despre economia românească de acum 100 de ani: Eram dependenţi de exporturile de marfă brută. La înfiinţarea Academiei Comerciale a fost chiar creată Catedra cereale, lemn, petrol
“Epoca lui Carol I (1866-1914 – n. red.) a fost într-adevăr o epocă luminoasă, dar care s-a suprapus în mod fericit peste evoluţia galopantă spre modernitate a societăţii româneşti. Prezenţa unei personalităţi care să aibă atribuţii cu ajutorul cărora să poată interveni pentru a stopa sau a interzice iregularităţile a fost de mare importanţă în mediul acesta «de la porţile Orientului», unde dacă nu chiar orice, multe lucruri erau posibile”, a explicat Bozga. “Prezenţa lui Carol I pe tron timp de 48 de ani a fost un factor care a favorizat dezvoltarea, pentru că prea desele schimbări şi prea deasa înnoire a câmpului gravitaţional, adică apariţia unor noi profitori ai noii conjuncturi, fiind exclusă pentru vreme îndelungată, lucrurile puteau să evolueze într-un ritm normal.” Esenţială pentru protejarea economiei româneşti a fost câştigarea independenţei în 1877, iar după proclamarea regatului, în 1881, economia României a crescut într-un ritm şi mai alert.
