Tag: cifra de afaceri

  • Afacerile grupului de construcţii Menatwork au crescut cu 15% anul trecut, la 44 milioane euro

     “Rezultatele sunt în linie cu obiectivele stabilite la începutul lui 2013, când ne-am propus ca fiecare din cele 11 firme ale grupului să termine anul cu afaceri pe plus, iar la nivel de grup cu o creştere de minim 10 procente”, se arată într-un comunicat al Menatwork.

    Reprezentanţii grupului precizează că investiţiile derulate de Menatwork în cei 20 de ani de activitate pe piaţa locală au depăşit 35 milioane euro, sumele fiind direcţionate în principal în producţie, pentru achiziţia de utilaje industriale şi linii tehnologice automatizate, dar şi către mărirea suprafeţei depozitelor, creşterea parcului auto şi dezvoltarea produse şi servicii.

    În condiţiile în care piaţa nu a dat semne de revenire în ultimii ani, grupul s-a adaptat cerinţelor actuale prin identificarea unor noi arii de business, care au contribuit la consolidarea activităţii pe plan local, dar şi la export, arată sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile grupului de construcţii Menatwork au crescut cu 15% anul trecut, la 44 milioane euro

     “Rezultatele sunt în linie cu obiectivele stabilite la începutul lui 2013, când ne-am propus ca fiecare din cele 11 firme ale grupului să termine anul cu afaceri pe plus, iar la nivel de grup cu o creştere de minim 10 procente”, se arată într-un comunicat al Menatwork.

    Reprezentanţii grupului precizează că investiţiile derulate de Menatwork în cei 20 de ani de activitate pe piaţa locală au depăşit 35 milioane euro, sumele fiind direcţionate în principal în producţie, pentru achiziţia de utilaje industriale şi linii tehnologice automatizate, dar şi către mărirea suprafeţei depozitelor, creşterea parcului auto şi dezvoltarea produse şi servicii.

    În condiţiile în care piaţa nu a dat semne de revenire în ultimii ani, grupul s-a adaptat cerinţelor actuale prin identificarea unor noi arii de business, care au contribuit la consolidarea activităţii pe plan local, dar şi la export, arată sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei tineri români au reinventat Solitaire şi asta le aduce venituri cu şapte cifre

    Povestea Mavenhut a început în urmă cu doi ani, când Bobby Voicu, un nume din peisajul online, cunoscut drept blogger, antreprenor în jocuri şi, pentru o vreme, şeful Yahoo în România, decidea să îşi ia un an sabatic după ce vânduse sau renunţase la toate afacerile în care fusese implicat până atunci. Cristian Badea şi Elvis Apostol, primul absolvent de ASE, al doilea aproape absolvent de Politehnică (după ce a decis în anul cinci de studii că diploma nu-i va folosi la nimic şi a renunţat), ambii foşti colegi la jocul online eRepublik, deveniseră deja de ceva vreme antreprenori. Au făcut credite la bancă şi au deschis propriul studio de jocuri, Farender Games, unde dezvoltau jocuri la cerere pentru diverşi clienţi, unul dintre ei chiar bloggerul antreprenor, pentru care au creat proiectul Racing Kingdom.

    După ce Bobby Voicu l-a cunoscut pe Eoghan Jenning, managerul acceleratorului de business Startup Bootcamp din Dublin, planurile celor trei au luat o turnură diferită. Dezvoltatul de jocuri pentru Facebook  Mavenhut s-a conturat din aproape în aproape, în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business al lui Jennings, unde românii au fost aleşi între primii zece din peste 200 de proiecte intrate în competiţie.

    Iniţial Bobby Voicu se ocupa de partea de marketing (acum se ocupă de partea ce ţine de mobile), Elvis Apostol este responsabil de partea tehnică, iar Cristi Badea se ocupă de dezvoltarea produselor şi de echipă în totalitate. Faptul că cei trei au stat trei luni în Irlanda a fost relevant pentru că, în acea perioadă, nu existau opţiunile unor acceleratoare de business în România, iar în plus „era foarte important să fim toţi trei, să stăm în aceeaşi casă, să respirăm acelaşi start-up, să creştem la fel cu el şi cred că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat„, explică Cristi Badea.

    Solitaire Arena a început ca o modalitate de a testa o nouă piaţă, cea din America Latină. Deşi neşlefuit şi cu mici probleme tehnice, acesta a început să aducă din ce în ce mai mulţi utilizatori, dintre care o proporţie de 75% femei de peste 45 de ani din SUA: „Dacă alegeam o altă categorie de public, spre exemplu, bărbaţi de 26 de ani, nu am fi avut succes„.

    Miza pe un segment mai nostalgic i-a ajutat însă să adune 17.000 de clienţi în primele câteva săptămâni, dintre care 4.500 de jucători activi zilnic. S-au întors în ţară în vara lui 2012 şi au continuat să lucreze la proiect, adăugând funcţionalităţi şi primele forme de monetizare. A urmat contactarea de către fondul de investiţii SOS Ventures, care a investit 800.000 de dolari în Mavenhut, intând în acţionariat alături de cei de la Bootcamp, care investiseră 12.000 de euro pentru 8% din afacere, cei trei fiind acţionari minoritari.

    În prezent, Mavenhut are 25 de angajaţi, toţi în România şi va ajunge la 35 până la sfârşitul anului, potrivit lui Badea. El consideră că, deşi pe piaţa autohtonă există acum foarte mult talent în materie de jocuri, concretizat în jurul a 4.000-5.000 de oameni care lucrează în gaming, majoritatea nu fac creaţie, ci sunt pe partea de testare şi de outsourcing. 

    „Vrem să luăm cât mai mult din talentul ăsta care a lucrat în gaming trei-patru ani de zile şi vrem ca ei să creeze, să facă jocuri care să fie jucate de milioane de vizitatori„, spune Badea. În viitor, Mavenhut intenţionează să îşi consolideze prezenţa în zona de gaming prin lansarea altor jocuri care să egaleze Solitaire Arena. „Lucrăm la şapte prototipuri, iar în funcţie de rezultatele la care ajung acele prototipuri şi în funcţie de pragurile de performanţă ne decidem dacă să le aducem în piaţă sau nu.„ Dar nu pe piaţa autohtonă: în prezent, aceasta nu se află în top zece, doar aproximativ 200.000 de utilizatori dintre cei 8 milioane fiind din România. 

    Dacă ar fi să înceapă din nou o afacere în IT, Badea mărturiseşte că ar alege tot zona de gaming. „Nu aş face hardware pentru că e fun, sau wearables, doar pentru că e o piaţă mare; gamingul îţi oferă şansa să creşti exagerat de mult, într-un timp foarte scurt, indiferent unde eşti pe planetă. Chiar dacă eşti într-un apartament din Rahova poţi să te baţi liniştit cu investitorii majori fără să ai un buget mare în spate; depinzi doar de idei şi de execuţia impecabilă a acestora.„ 

  • Producătorul sucevean de pantofi Denis a vândut 150.000 de pantofi şi a ajuns la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro în 2013

    Anul trecut, Denis a inaugurat patru magazine, dintre care două au fost deschise în Bucureşti (Why DENIS Man – AfiPalace Cotroceni Mall şi Anna Cori &AllShoes– Promenada Mall). La nivelul lui 2013, valoarea investiţiilor companiei s-a situat la 5 milioane de euro,  banii fiind direcţionaţi către zona de producţie şi retail. “Alegem cu mare atenţie amplasamentelepentru magazinele noastre, acordăm atenţie maximă amenajării unităţilor, investiţia pentru un magazin fiind, în medie, de 150.000 de euro, dacă includem şi stocurile de marfă. Sumele diferă, însă, în funcţie de suprafaţă”, spune Ana Cornea, manager şi acţionar al Denis România. „Cel mai mare buget l-a avut magazinul DENIS din Kiev în care am investit 250.000 euro. Acesta are o suprafaţă de 150 de metri pătraţi, cuprinde atât colecţia de damă, cât şi cea pentru bărbaţi, precum şi accesoriile aferente(genţi, poşete,curele)” completează Ana Cornea. 

     

    Conform vânzarilor efectuate în decursul anului trecut, cele mai vândute produse au fost pantofii, numărul total de perechi achiziţionate de către clienţi fiind de 150.000. “Un pas fundamental în maturizarea brandului a fost făcut prin înfiinţarea unei noi linii de marochinărie şi accesorii”, spune Ana Cornea. “Investim foarte mult în creaţie şi tehnologie de ultimă oră. Vorbim de aproximativ 15% din cifra de afaceri. Colaborăm cu designerul italian Davide Vaccari de mai bine de 5 ani, el fiind cel care şi-a pus amprenta pe colecţiile celor trei branduri ale companiei, DENIS, Why DENIS şi Anna Cori & All Shoes”, completează Ana Cornea.

     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 martie

    10.03
    INSSE anunţă indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi din industrie în luna ianuarie

    10.03
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    12.03
    INSSE prezintă cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă prestate în principal populaţiei în ianuarie şi februarie

    12.03
    Eurostat publică datele producţiei industriale în ianuarie pentru UE şi zona euro

    13-14.03
    Seminarul european “Politica de coeziune a UE în sprijinul IMM” (Barcelona)

    13-15.03
    IMM Forum: Soluţii pentru IMM-uri (Romexpo Bucureşti)

    13-16.03
    Târgul de turism al României (Romexpo Bucureşti)

    14.03
    Eurostat prezintă situaţia şomajului în T4 2013 pentru UE şi zona euro

    14.03
    Spectacol de dans: Lord of the Dance (Sala Palatului, Bucureşti)

    14.03
    INSSE anunţă numărul de pensionari şi pensia medie lunară în T4 2013

    13-30.03
    Expoziţia de primăvară (MŢR, Bucureşti)

  • Managerul care a salvat compania găsită în pragul falimentului şi sufocată de datorii

    CONTEXTUL: Producătorul de cărămizi Cemacon s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul supraîndatorării, din cauza creditului contractat pentru dezvoltarea afacerii de fostul acţionariat şi management. Datoria pe care o avea compania depăşea de 5 ori cifra de afaceri, explică Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. În aceste condiţii, se impunea restructurarea companiei, menită să readucă pe profit compania.

    DECIZIA: În 2010 a fost luată decizia restructurării companiei, care a presupus o abordare aplicată pentru prima dată în România, restructurarea out of court. Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei.

    EFECTELE: Pachetul de credite n valoare de peste 26 de milioane de euro a fost restructurat, iar compania a intrat pe un trend crescător al rezultatelor financiare. Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu 38% a cifrei de afaceri, cu vânzări mai mari cu 35% în volum, faţă de 2012. În acelaşi interval pierderile totale au fost diminuate cu 67% faţă de 2013.



    NEVOIA RESTRUCTURĂRII CREDITULUI BCR A DEVENIT EVIDENTĂ LA SCURT TIMP DUPĂ EVALUAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A COMPANIEI ÎN 2010. „Negocierea propriu-zisă a început însă în prima parte a anului 2011. Restructurarea creditului BCR a reprezentat unul dintre elementele esenţiale pentru restructurarea Cemacon”, spune Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al Cemacon.

    Procesul de restructurare a început practic în urmă cu patru ani, unul dintre paşi fiind schimbarea echipei de management, iar Stoleru a preluat conducerea companiei. El îşi aminteşte că în 2010 producătorul de cărămizi avea un credit de patru ori mai mare decât cifra de afaceri, care trebuia rambursat în cinci ani şi pentru că nu putea fi acoperit în condiţiile de atunci era un exemplu clar de supraîndatorare. Totodată, vânzările erau în scădere, portofoliul de produse era învechit, iar capacitatea de producţie nu era optimizată pentru cererea din acel moment şi pentru volumul vânzărilor.

    „Reorganizarea operaţională a implicat o întoarcere la 180 de grade a companiei”, afirmă Stoleru. Tot el adaugă că schimbarea radicală a cursului companiei se vede cu ochiul liber în rezultatele companiei, care a avut cea mai mare creştere din industrie în ultimii trei ani. Noua echipă de management a abordat noi pieţe, a lansat un nou portofoliu de produse, a dezvoltat şi consolidat reţeaua de distribuitori şi a finalizat un proces amplu de rebranding.

    Dovadă şi rezultatele companiei, care din 2010 a înregistrat plusuri anuale ale vânzărilor, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a bifat un plus de 38% faţă de 2012, depăşind 48 de milioane de lei. Tot anul trecut, pierderile totale au scăzut cu 67% faţă de 2012, iar la sfârşitul anului 2013 cota de piaţă estimată de reprezentanţii companiei depăşea 16%, faţă de 6% cât era în 2010. Raportat la 2009, cifra de afaceri a Cemacon a crescut cu 107%. În acelaşi interval, piaţa de cărămidă a scăzut cu 34%.

    REZULTATELE DE ANUL TRECUT, AFIRMĂ REPREZENTANŢII COMPANIEI, S-AU BAZAT PE CONSOLIDAREA POZIŢIEI PE PIAŢA DIN TRANSILVANIA, EXTINDEREA ARIEI DE DISTRIBUŢIE, NOUA GAMĂ DE PRODUSE EVOCERAMIC ŞI CONTRIBUŢIA CENTRELOR PROPRII DE VÂNZARE. Fabrica de la Recea, din judeţul Zalău, a funcţionat 11 luni din întreg anul 2013, un record de la momentul în care a fost dată în funcţiune; capacitatea de producţie a fost utilizată în proporţie de 88%. Pentru că volumele de vânzări au depăşit producţia, stocurile companiei s-au redus, iar veniturile operaţionale au permis autofinanţarea, explică Stoleru.

    În contextul diminuării stocurilor, profitul operaţional, EBITDA, se situează la 9,3 milioane lei, cu o rată de 19%. Rezultatul financiar din 2013 rămâne însă negativ, sub influenţa costurilor cu dobânzile aferente pachetului de credite de peste 26 de milioane euro contractat de companie înainte de 2010, completate de diferenţele negative de curs valutar.

    DRUMUL N-A FOST ÎNSĂ DELOC UŞOR. „Împreună cu divizia de restructurare a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), am reuşit să evităm un traseu care ar fi putut genera într-un timp scurt starea de insolvenţă a companiei”, spune Stoleru.

    Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei. Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, spune că procesul de restructurare a presupus o strategie de schimbare a managementului combinată cu multe alte iniţiative comerciale, menite să restabilizeze compania. Restructurarea creditului, prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, reprezintă un mecanism de rezolvare a supraîndatorării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare.

    „Dacă unul dintre aceste trei elemente ar fi lipsit, restructurarea nu ar fi fost posibilă”, punctează Vizental. Concret, creditul a fost restructurat prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, un mecanism de rezolvare a supraînda-torării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare. Practic, BCR a transferat 12 milioane de euro din datoria companiei către fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA, care o poate converti într-un număr de acţiuni cel mult egal cu 33% din capitalul social al companiei, cât deţine cel mai mare acţionar actual, KJK Fund II.”. Situaţia Cemacon a reprezentat o procedură aplicată pentru prima dată în România: restructurarea out of court combinată cu o conversie a creanţelor, explică reprezentantul CITR, care a gestionat 750 de proceduri de insolvenţă în ultimii 11 ani. „Aplicăm şi în cazul acesteia aproximativ aceiaşi paşi ca şi în cazul reorganizării în insolvenţă, doar că la un alt nivel şi fără a avea în spate prevederile unei legi care, uneori, facilitează procesul de negociere”, declară Vizental.

    ÎN URMA ACESTOR MĂSURI, „CEMACON RĂMÂNE CU O EXPUNERE SUSTENABILĂ, EŞALONATĂ PE 10 ANI, CARE POATE FI ACOPERITĂ DIN ACTIVITATEA CURENTĂ A COMPANIEI”, SPUNE STOLERU. El povesteşte că negocierea cu BCR a început în 2011 şi ar putea să se încheie spre jumătatea anului 2014. Însă semnarea acordului cu banca a fost punctul cheie, spune Stoleru.

    Iar pentru ca producătorul de cărămizi să nu ducă toată povara datoriei, va fi înfiinţată o nouă societate care va prelua vechea fabrică şi terenul pe care se află unitatea de producţie, explică Vizental. Această firmă va prelua totodată şi expunerea bancară corespunzătoare, preluând o parte din valoarea creditelor.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3-9 martie

    4.03
    INSSE publică cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pentru luna ianuarie

    4.03
    Conferinţă europeană la nivel înalt asupra viitorului industriei de apărare a UE (Bruxelles)

    5.03
    INSSE anunţă datele provizorii privind PIB în ultimul trimestru din 2013, respectiv investiţiile nete şi construcţiile în aceeaşi perioadă

    5.03
    Eurostat anunţă datele privind comerţul cu amănuntul în UE şi zona euro în ianuarie

    6.03
    INSSE publică salariul mediu lunar în luna ianuarie

    6.03
    Concert “Champagne for Gypsies” Goran Bregovic şi Florin Salam (Sala Palatului, Bucureşti)

    6.03
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    7.03
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    7.03
    Eurostat publică balanţa de plăţi în ultimul trimestru din 2013 pentru UE şi zona euro

    7-8.03
    Reuniunea europeană a regiunilor şi oraşelor (Atena)

    până la 8.03
    Târgul de Mărţişor (Muzeul Satului, Bucureşti)

  • Profi a deschis două noi magazine

    Magazinul din Botosani este ultimul din cele cinci preluate de PROFI in toamna anului trecut de la reteaua de magazine locala Pita. Situat pe strada George Enescu nr 4, bl. T94, acesta este cel mai mare dintre cele cinci, avand o suprafata totala de 1002 mp, din care sala de vanzari acopera 690 mp.

    Magazinul care se va deschide maine la Giurgiu vine la numai o saptamana dupa ce PROFI a inaugurat prima sa unitate din localitate. Situat in Piata Comertului nr. 48, magazinul este tot in format standard si are o suprafata totala de 513 mp si o sala de vanzari de 420 mp.

    Cu aproximativ 5000 de angajati care activeaza in magazine in format standard, City si Mall, ProfiI Rom Food eprezent in 107 localitati din 38 de judete. Compania, deţinută de fondul de investiţii Enterprise Investors, a raportat o cifră de afaceri de 1,15 miliarde lei.

  • ASF a amendat în decembrie SSIF Carpatica Invest deoarece Consiliul de Administraţie era incomplet

     “Ţinând cont de faptul că societatea de servicii de investiţii financiare Carpatica Invest nu a răspuns solicitărilor repetate ale ASF de completare a componenţei Consiliului de Administraţie, având în vedere prevederile (…) referitoare la numărul minim de membri ai Consiliului de Administraţie al unei societăţi de servicii de investiţii financiare, precum şi faptul că şi în prezent componenţa Consiliului de Administraţie este formată din doi membri, încălcându-se astfel prevederile legale (…) se sancţionează societatea de servicii de investiţii financiare Carpatica Invest (…) cu amendă în cuantum de 21.639 lei (reprezentând 1% din cifra de afaceri aferentă exerciţiului financiar 2012)”, se arată într-o decizie emisă de ASF în luna decembrie.

    Carpatica Invest a contestat la ASF sancţiunea, iar plângerea a fost respinsă marţi de instituţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile Romgaz au crescut cu 1,5% anul trecut, însă profitul a scăzut cu 17%

     Compania a consemnat în anul 2012 o cifră de afaceri de 3,83 miliarde lei şi un câştig de aproape 1,12 miliarde lei.

    Romgaz precizează, în raportul anual preliminat transmis, joi, Bursei de Valori Bucureşti (BVB), că rezultatele financiare aferente anului trecut sunt neauditate şi întocmite conform standaredelor internaţionale de raportare financiară (IFRS).

    “Deşi preţul gazelor din producţia internă s-a majorat cu 15% faţă de preţul de livrare al anului anterior, cifra de afaceri a societăţii a crescut doar cu 1,5%, datorită diminuării cantităţilor de gaze interne şi din import livrate. Reducerea cantităţilor de gaze livrate din import se datorează atât scăderii cererii de consum pe piaţa de gaze naturale, cât şi prevederilor Ordinului ANRE nr.24/2013 (…) conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligaţia să livreze gaze în amestec intern cu import”, se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro