BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Băncile din zona euro fac mai dificilă creditarea de frica pandemiei

    Un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană arată că băncile au devenit mai prudente în ceea ce priveşte creditarea pentru firmele şi gospodăriile europene în timp ce se pregătesc pentru o creştere a creditelor neperformante sub impactului economic al pandemiei.

    Sondajul trimestrial al BCE a constatat „o înăsprire a condiţiilor împrumuturilor acordate firmelor în al treilea trimestru al anului 2020, indicând considerente privind riscurile de credit din cauza pandemiei“.

    Băncile au indicat că se aşteaptă ca „standardele de creditare pentru întreprinderi să se întărească în continuare, reflectând preocupările legate de redresare deoarece unele sectoare rămân vulnerabile, precum şi incertitudinile legate de prelungirea măsurilor de sprijin fiscal“.

    În consecinţă, companiile şi consumatorii din zona euro şi-ar putea găsi accesul la creditul bancar restricţionat în timp ce sunt afectaţi de înăsprirea restricţiilor guvernamentale ca răspuns la revenirea în forţă a pandemiei.

    Băncile spaniole au raportat cea mai drastică înăsprire a condiţiilor de creditare şi cele mai mari scăderi ale cererii de împrumuturi din rândul celor mai mari patru economii din zona euro, urmate de băncile franceze şi de cele italiene.

     

  • În aşteptarea neperformantelor: Băncile din zona euro încetinesc creditarea către businessuri şi populaţie

    Băncile din zona euro încetinesc ritmul în care acordă credite în Europa către businessuri şi populaţie, în contextul în care acestea se aşteaptă la o creştere a creditelor neperformante, generată de pandemia de Covid-19, aşa cum arată un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană (BCE), citat de FT.

    Mutarea arată că numărul de consumatori şi de businessuri care vor putea accesa un credit este în scădere, în contextul în care clienţii băncilor sunt afectaţi de restricţiile impuse de guvernele lumii pentru a lupta cu al doilea val al pandemiei de Covid-19.

    Sondajul trimestrial realizat de BCE a descoperit „o înăsprire a criteriilor de creditare în ceea ce priveşte creditarea către companii în al treilea trimestru din 2020, ceea ce indică motive asociate riscului de credit, pe fondul pandemiei de Covid-19”.

    Băncile au declarat pentru banca centrală că se aşteaptă ca „criteriile de creditare pentru firme să se înăsprească în continuare, ceea ce reflectă temerile legate de ritmul potenţialei revenire, în contextul în care anumite sectoare sunt încă vulnerabile, iar anumite măsuri de sprijin fiscal ar putea să nu mai fie menţinute în Europa”.

    Rezultatele sondajului conturează un tablou îngrijorător pentru BCE, a cărui consiliu se va întâlni săptămâna aceasta pentru a discuta despre politica monetară. Una dintre temerile aflate pe masa BCE ar putea fi potenţiala deteriorare a situaţiei din piaţa muncii în cazul în care băncile continuă să încetinească creditarea către businessuri şi populaţie.

    Guvernele europene au lansat programe cu credite garantate de stat în valoare totală de sute de miliarde de euro pentru a ajuta businessurile aflate în dificultate, iar băncile centrale au inundat sistemul bancar cu credite foarte ieftine, astfel încât companiile să poată primi credite.

    Cu toate acestea, cererea pentru credite generată de businessurile din zona euro a scăzut în al treilea trimestru, ceea ce arată o scădere a nevoilor de lichiditate, în comparaţie cu trimestrul anterior.

  • Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de aproape 10 ori în ultimul an: Ţările membre estimează că nivelul vă ajunge în 2021 la 700 mld. euro, adică 6% din produsul intern brut al regiunii

    Deficitul bugetar al ţărilor din zona euro se apropie de un trilion de euro pe măsură ce autorităţile continuă să contraatace criza provocată de coronavirus.

    Planurile publicate de ţările membre pe site-ul Comisiei Europene indică faptul că zona euro, din care fac parte 19 state ale Uniunii Europene, va ajunge până la sfârşitul anului la un deficit fiscal de 976 de miliarde de euro, echivalentul a 8,9% din produsul intern brut (PIB), potrivit calculelor efectuate de Financial Times.

    Astfel, deficitul bugetar de anul acesta va fi de aproape 10 ori mai mare decât nivelul înregistrat în 2019. Guvernele estimează că deficitul regiunii va rămâne ridicat până în 2021, moment în care totalul va ajunge la aproape 700 de miliarde de euro, sau 6% din PIB.

    Ultimul vârf a fost atins în 2010, spune Banca Centrală Europeană (BCE), când deficitul ajungea la 6,6% din PIB, creându-se ulterior criza datoriilor suverane.

    Până acum, analiştii şi investitorii nu au oferit prea multe semnale de alarmă în urma cheltuielilor guvernamentale şi nivelurilor ridicate ale datoriilor. Costurile de împrumut ale unor ţări precum Grecia şi Italia au ajuns săptămâna trecută la un minim record, nivelul fiind alimentat de programul BCE de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de 1.350 de miliarde de euro.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţa zilele trecută că, deşi suma pe care au cheltuit-o până acum guvernele de pe întreg teritoriul planetei – 12 trilioane de dolari – va aduce datoriile la 100% din PIB-ul global, ţările au nevoie în continuare de pachete de stimulare a economiei, de vreme ce perioada de iarnă prezintă din ce în ce mai multe incertitudini în contextul pandemiei de COVID-19.

    În prezent, Spania înregistrează cea mai gravă creştere a deficitului bugetar din zona euro şi ajunge la peste 10% din PIB, adică 125 de miliarde de euro.

     

  • Care este singura ţară din zona euro care a raportat creşteri economice solide în luna septembrie, în timp ce restul regiunii continuă să sufere din cauza scăderilor înregistrate de servicii

    Germania este singura ţară din zona euro care a raportat creşteri economice semnificative în luna septembrie, în timp ce restul regiunii suferă în urma declinului înregistrat de servicii, transmite Bloomberg.

    În timp ce creşterile oferite de comerţ la nivel global continuă să susţină Germania, cu o economie concentrată pe exporturi, ţările din sudul continentului se bazează masiv pe turism şi ospitalitate, sectoare lovite din plin de criză, în special în regiunile unde numărul infecţiilor creşte constant.

    De-a lungul continentului, guvernele avertizează împotriva călătoriilor nenecesare şi impun noi restricţii asupra restaurantelor şi barurilor. Indicatorul PMI (Purchasing Managers’ Index) al IHS Markit – care măsoară producţia şi serviciile – a ajuns la 50,1, în condiţiile în care un rezultat sub 50 indică o contracţie economică. Este cel mai slab bilanţ din ultimele trei luni.

    „În mod evident, au crescut şansele unei noi scăderi economice în T4. Vom depinde în mare parte de felul în care va fi controlat al doilea val de infecţii şi de modul în care vor fi ridicate măsurile de distanţare”, spune Chris Williamson, economist în cadrul IHS Markit.

    Serviciile spaniole au suferit cea mai mare scădere din regiune, ajungând astfel la pragul de 42,4, în timp ce Germania este singura ţară care a reuşit să înregistreze creşteri. PIB-ul spaniol a scăzut în T2 cu 17,8%, cel mai grav declin de când au început să fie raportate rezultatele trimestriale, adică din 1970.

    Oficialii Băncii Centrale Europene şi-au exprimat grijile în ultimul timp vis-a-vis de starea actuală a economiilor europene, unii dintre ei sugerând că ar trebui lansate noi serii de stimulente financiare.

     

  • Businessurile din zona euro scad semnificativ în septembrie, în timp ce cazurile cresc rapid. Între timp, Marile economii europene înregistrează cele mai proaste rezultate din ultimele luni

    Activităţile business-urilor din zona euro au suferit o lovitură puternică în septembrie pe măsură ce ţările continentului se confruntă cu al doilea val de infecţii cu coronavirus, potrivit CNBC.

    Indicatorul PMI (Purchasing Managers’ Index) al IHS Market – care măsoară producţia şi serviciile – a ajuns la 50,1, în condiţiile în care un rezultat sub 50 indică o contracţie economică. Este cel mai slab bilanţ din ultimele trei luni.

    Sectorul serviciilor se află într-o situaţie extrem de complicată, activitatea înregistrând luna aceasta cea mai mare scădere din ultimele patru luni. Totuşi, producţia din zona euro a rămas în continuare în teritorii pozitive, atingând maximul ultimelor 31 de luni.

    „Avem de-a face cu o economie în două viteze, fabricile raportând că nivelul ridicat al producţiei a fost încurajat de cererea tot mai mare, fapt alimentat de pieţele de export şi redeschiderea sectorului de retail, însă per total, sectorul serviciilor a înregistrat din nou un declin de vreme ce business-urile face-to-face au fost lovite puternic de incertitudinile cauzate de virus”, spune Chris Williamson – economist-şef în cadrul IHS Markit.

    Franţa a raportat un rezultat îngrijorător, înregistrând primimul bilanţ negativ din ultimele patru luni, spune IHS Markit, indicele scăzând de la 51,6 în august la 48,5 în septembrie.

    Având în vedere restricţiile ce vor fi aplicate în situaţia în care cazurile vor creşte brusc în majoritatea ţărilor din zona euro, există un risc conform căruia „recuperarea economică va începe să meargă în sens invers”, spun analiştii din cadrul Capital Economics.

     

  • Economia Greciei a înregistrat o contracţie record de 15,2% în T2

    Criza generată de COVID-19 a lovit din plin economia Greciei, arată datele oficiale de joi, 3 septembrie, anunţă Rappler.

    Agenţia de statistică a statului spune că produsul intern brut a scăzut în T2 cu 15,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut din cauza restricţiilor de circulaţie lansate pentru a controla numărul de cazuri cu coronavirus. Între timp, exporturile au scăzut cu aproape o treime şi importurile de bunuri şi servicii au înregistrat un declin de peste 17%.

    În medie, economia zonei euro a scăzut în ultimul trimestru cu 10,9%.

    Grecia şi-a deschis graniţele pe 1 iulie pentru a limita şocul suferit de sectorul turismului, vital economiei ţării, însă a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de infecţii în august.

    Peste jumătate din numărul total de cazuri – 10.500 – au fost raportate luna trecută. Oficialii spun că rezultatul vine în urma nerespectării regulilor de distanţare socială din restaurante, baruri şi alte locaţii.

    Între 2009 şi 2018, Grecia a suferit cea mai gravă criză economică din istoria recentă a ţării, începând să recupereze teren înainte să se declanşeze pandemia de coronavirus. Autorităţile estimează o contracţie de 5,8% în 2020, în timp ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) oferă o previziune mult mai pesimistă de 10%. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat că economia ţării îşi va reveni  în 2021.

     

  • Măsurile radicale pregătite de Franţa pentru a lupta cu COVID-19. „Trebuie să venim cu răspunsuri radicale”

    În al doilea trimestru, economia franceză a suferit cea mai gravă contracţie înregistrată vreodată pe măsură ce măsurile de combatere a pandemiei au continuat să afecteze producţia, turismul şi cheltuielile de consum de-a lungul Europei, anunţă Bloomberg.

    Output-ul celei de-a doua economii a zonei euro a scăzut cu 13,8%, înregistrându-se un declin semnificativ în ceea ce priveşte comerţul, investiţiile, cheltuielile de consum şi construcţiile. Chiar dacă ultimele date nu au atins previziunile economiştilor de 15,2%, contracţia reprezintă cel mai prost rezultat din ultimii 70 de ani.

    „Este un bilanţ grav, dar nu atât de grav precum ne aşteptam. Trebuie să venim cu răspunsuri puternice şi radicale pentru a ne reveni cât mai repede cu putinţă”, a declarat ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire.

    În ceea ce priveşte zona euro, cele mai afectate ţări sunt Franţa, Italia şi Spania, care a raportat o contracţie economică de peste 20%. Totuşi, moneda unică europeană a continuat să câştige teren în faţa dolarului american pe fondul numărului tot mai mare de infecţii din SUA şi incertitudinilor privind alegerile prezidenţiale din noiembrie.

    Revenirea zonei euro va fi suportată în mare parte de stimulentele Băncii Centrale Europene şi de fondul comun de recuperare, însă şomajul în masă şi noile focare de coronavirus reprezintă o posibilitate puternică în contextul actual.

    Germania a tras deja un semnal de alarmă privind noile cazuri de COVID-19, iar Regatul Unit a impus o serie de restricţii de circulaţie în nordul Angliei. Între timp, rata de incidenţă din Spania a ajuns să fie de şase ori peste media europeană, cu peste 200 de cazuri confirmate la suta de mii de locuitori.

    Guvernul francez, care a cheltuit deja 136 de miliarde de euro pe măsurile de urgenţă, a dezvăluit astăzi planul de relansare economică în valoare de 100 de miliarde de euro, care implică o serie de investiţii în industrie şi tranziţia către o economie „verde”. Ţelul final este atingerea nivelurilor de dinainte de criză până la începutul lui 2022.

     

  • Mediul de business din zona euro s-a chinuit în luna august: „Recuperarea a pierdut din avânt, subliniind cererea slabă pe care a creat-o pandemia de COVID-19”

    Revenirea economiei zonei euro a pierdut din avânt în luna august, în special în sectorul serviciilor, potrivit CNBC.

    Pentru a controla răspândirea virusului, care a infectat peste 22,5 milioane de oameni la nivel global, guvernele au impus restricţii severe de circulaţie, ducând activitatea economică la un nivel nemaivăzut de ani buni.

    După relaxarea măsurilor de distanţare socială, activitatea din zona euro a crescut luna trecută în cel mai accelerat ritm de la mijlocul lui 2018 încoace. Însă numărul de infecţii a crescut din nou în unele zone ale regiunii, iar autorităţile au reînceput să lanseze o serie de restricţii de-a lungul continentului.

    Indicele IHS Markit pentru încrederea managerilor a scăzut de la 54,9 în iunie la 51,6 în august. Deşi numărul nu a scăzut sub pragul de 50, care separă creşterea de contracţie, nu a reuşit să se încadreze în previziunile economiştilor de luna trecută. De asemenea, indicele care măsură activitatea business-urilor noi a scăzut de la 52,7 la 51,4.

    „Recuperarea zonei euro a pierdut avânt în august, subliniind cererea slabă pe care a creat-o pandemia de COVID-19”, a declarat Andrew Harker, director economic în cadrul IHS Markit.

     

  • Banca Centrală Europeană avertizează: Recuperarea economică riscă să fie întârziată de o creştere bruscă a ratei şomajului

    Zona euro va suferi, cel mai probabil, o creştere masivă a ratei şomajului în toamnă chiar dacă economiile îşi vor reveni în parametri normali, scrie Financial Times.

    Rata şomajului din Europa a fost relativ stabilă comparativ cu datele pe care le-au înregistrat Statele Unite, situaţia fiind datorată în mare parte programelor de susţinere a locurilor de muncă.

    Însă guvernele nu ştiu cât mai pot prelungi schemele de ajutorare a angajaţilor de vreme ce efectele crizei continuă să îşi facă simţită prezenţa de-a lungul pieţei forţei de muncă. Între aprilie şi iunie, numărul angajaţilor din zona euro a scăzut cu 2,8%, cel mai mare declin din 1995, ceea ce înseamnă că şi-au pierdut locul de muncă aproximativ 4,5 milioane de oameni.

    Membrii consiliului BCE şi-a exprimat grijile cu privire la posibilitatea unor „scăderi bruşte” în cazul în care măsurile guvernamentale vor fi ridicate până la sfârşitul anului, decizie ce ar putea declanşa o explozie a ratei şomajului de-a lungul ţărilor europene. De asemenea, BCE spune că mediul de business se confruntă cu o perspectivă sumbră în viitorul apropiat, iar incertitudinile create de pandemie continuă să afecteze investiţiile.

    Economia zonei euro a suferit o contracţie record de 12% în T2, după ce înregistrase o scădere de 3,6% în primele trei luni ale anului. Chiar dacă estimările pentru T3 sunt tot mai optimiste, Philip Lane – principalul economist al BCE – spune că „va fi nevoie de o perioadă extrem de lungă de timp pentru a ne reveni din şocul pandemiei”.

    În iunie, output-ul fabricilor din zona euro au crescut semnificativ pentru a doua lună consecutivă, însă a rămas cu mult sub nivelurile înregistrate înainte de coronacriză. Astfel, producţia industrială a crescut cu 9,1% faţă de luna mai, perioadă care a fost martora celei mai mari creşteri lunare de când au început să fie raportate datele, adică din 1991.

    Totuşi, cererea nu a fost suficientă pentru a acoperi pierderile lunilor martie şi aprilie, nivelul producţiei fiind cu 11% mai mic decât rezultatele lunii februarie.

  • Economia Suediei a înregistrat un declin record la vârful pandemiei, dar mai puţin dramatic decât cel din SUA şi zona euro

    Suedia nu a reuşit să scape de cea mai dramatică scădere din istorie deşi a adoptat una dintre cele mai blânde abordări cu privire la pandemie. PIB-ul acesteia s-a contractat cu 8,2% în T2 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut şi cu 8,6% faţă de T1. Declinul din primăvară a coincis cu vârful pandemiei şi a fost mai puţin pronunţat decât cel din SUA sau zona euro.