BusinessMagazin

Tag: ZF IT GENERATION

  • Inteligenţă artificială cu abonament

    Utilizarea unei soluţii automatizate bazate pe inteligenţa artificială (AI) va fi în anii următori un factor cheie în competitivitatea unei companii şi abilitatea ei de a rămâne în piaţă. Însă, cum accesul la specialişti în tehnologie este limitat, multe companii ar putea rămâne pur şi simplu pe dinafară, incapabile să acceseze beneficiile acestei tehnologii. Un start-up local încearcă să dezvolte o platformă care să ajute tocmai start-up-urile şi firmele mici să aibă acces la beneficiile inteligenţei artificiale la un cost imbatabil.

     

    Citiţi în continuare mai multe detalii despre proiectul care a fost desemnat marele câştigător al ediţiei din acest an a programului de preaccelerare pentru start-up-uri tech Innovation Labs.

    „Toată lumea vorbeşte în ziua de azi de inteligenţa artificială şi despre impactul pe care poate să îl creeze, doar că skillurile de AI sunt destul de greu de învăţat. Un data scientist poate să coste considerabil de mult dacă decizi să angajezi unul, iar noi încercăm să aducem inteligenţa artificială într-un stadiu în care să poată fi folosită de dezvoltatori care nu au cunoştinţe în zona respectivă, de start-up-uri care îşi doresc să integreze AI, dar nu au resurse să angajeze pe cineva şi nici cunoştinţe practice. Ne adresăm totodată şi oamenilor nontehnici, deci nu trebuie să ai neaparat cunoştinţe tehnice pentru a folosi soluţia, important este să ai date şi să îţi doreşti să aplici machine learning pe ele”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Anton, cofondator al Anon. Ideea dezvoltării platformei s-a desprins din lucrarea de licenţă a lui Mihai Anton.

    „Ideea a început undeva în anul III de facultate, a fost proiectul meu de licenţă. Am început să fiu pasionat de inteligenţă artificială şi de partea de machine learning în anul întâi de facultate, deci acum 4-5 ani, iar în anul III m-am gândit că ar fi util să agreg toate cunoştinţele pe care le-am acumulat într-un tool automat pentru a-i ajuta şi pe alţi oameni să treacă prin acest proces de folosire a inteligenţei artificiale cât mai fluid. Am trecut licenţa cu acest proiect, am publicat un articol ca să dovedesc partea ştiinţifică din spate, iar la începutul anului m-am gândit, împreună cu Geo, cofondatorul, să transformăm acest proiect într-un produs pentru că noi considerăm că are potenţial.”

    Ce face însă platforma dezvoltată de Anon? Soluţia le oferă atât persoanelor tehnice, cât şi nontehnice posibilitatea de a-şi crea modele de machine learning pentru diferite baze de date, astfel încât să îşi automatizeze procese de business.

    Mai exact, un client poate introduce în platforma Anon baza sa de date şi obiectivul vizat, iar soluţia va găsi în mod automat un model de machine learning şi îl va antrena astfel încât să răspundă nevoilor acestuia.

    „Trecem datele printr-un flow destul de complex. Curăţăm datele, creăm fişierul nou şi încercăm să scoatem cât mai multe informaţii din datele respective. Găsim un model optim, îl antrenăm şi îl livrăm clientului sub forma unui API. Persoanele tehnice îşi pot integra codul de predicţie în aplicaţia lor, iar persoanele non- tehnice au o interfaţă uşor de folosit în care încarcă datele noi, iar noi le dăm înapoi predicţia”, a explicat Mihai Anon. El a adăugat că produsul se adresează în principal companiilor mici şi medii, precum şi dezvoltatorilor software.

    În prezent, start-up-ul se află în discuţii pentru obţinerea unei finanţări de 100.000 dolari care să ajute echipa să realizeze versiunea finală a soluţiei şi să atragă şi primii clienţi plătitori. Acum, platforma Anon se află în stadiul MVP, echipa având practic un un prototip funcţional pe care îl poate testa cu potenţialii utilizatori.

    Flavia Hasar, director de comunicare şi brand în cadrul Innovation Labs: „Dorim să ajungem la zece oraşe, Aici ne ajută şi formatul acesta hibrid în care putem livra programul în orice oraş din ţară, dar vrem oficial să fim în zece oraşe şi vrem să mergem către 20 de universităţi, ceea ce înseamnă o creştere destul de mare. Vrem să ne îndreptăm atenţia nu doar către medicină, dar şi către alte domenii conexe, alte universităţi din ţară.”

    „Avem nevoie de o investiţie de 100.000 de dolari ce ne va acoperi costurile de marketing, doi dezvoltatori, costurile pentru infrastructură şi alte costuri care pot apărea pe parcurs. Şi cu aceşti 100.000 de dolari ne vom putea susţine în primul an până la apariţia unor clienţi care să plătească.”

    În următoarele nouă luni, echipa Anon va lucra în continuare la dezvoltarea aplicaţiei, astfel încât să ajungă la o versiune finală şi la cât mai mulţi utilizatori, iar în câţiva ani să aibă un portfofoliu de câteva sute de clienţi.

    „În următorii 2-3 ani ne propunem să avem cel puţin 400 de utilizatori pe care să-i ajutăm să integreze AI în produsul lor şi să începem să creştem organic”, a punctat Mihai Anton.

    Start-up-ul Anon este câştigătorul marelui premiu al programului de preaccelerare pentru start-up-uri tech Innovation Labs de anul acesta. Ediţia din 2021 a început cu 177 de echipe, mai multe decât în anul anterior.

    „Pe partea de echipe unde am văzut o creştere destul de mare este pe trackul nostru de spin-off. Acolo am văzut un interes mai mare din partea cercetătorilor universitari, din partea doctoranzilor şi vedem mai multe echipe senioare, deoarece Innovation Labs susţine echipe atât echipe early stage, dar şi echipe puţin mai dezvoltate. Şi aici am avut şi printre câştigători nişte exemple de echipe care sunt din mediul universitar cum este Recycllux. Şi am văzut, chiar dacă nu au fost printre câştigători, multe platforme din domeniile de sănătate – aici vedem echipe precum MediQ, care tocmai a luat o investiţie. Ne bucurăm că acest domeniu creşte deoarece şi noi vrem să creştem colaborările cu universităţile de medicină din ţară tocmai pentru a forma mai multe echipe interdisciplinare ce vor ajuta la creşterea numărului de soluţii şi a calităţii lor de pe diferitele industrii mai specifice cum este domeniul sănătăţii”, a spus Flavia Husar, director de comunicare şi brand în cadrul Innovation Labs.

    Anul viitor, Innovation Labs va ajunge la a zecea ediţie, iar echipa vrea să marcheze acest moment cu o extindere a programului în cinci noi oraşe şi nouă noi universităţi din ţară.

    „Dorim să ajungem la zece oraşe deci să fim prezenţi în zece oraşe. Aici ne ajută şi formatul acesta hibrid în care putem livra programul în orice oraş din ţară, dar vrem oficial să fim în zece oraşe şi vrem să mergem către 20 de universităţi, ceea ce înseamnă o creştere destul de mare. Vrem să ne îndreptăm atenţia nu doar către medicină, dar şi către alte domenii conexe, alte universităţi din ţară”, a punctat ea.

    Până în prezent, prin programul Innovation Labs au trecut în cei nouă ani de existenţă, 450 de start-up-uri în total, dintre care 250 au ajuns în finale.

    „Ei nu sunt doar aceste numere pentru noi. Credem că cei care au fost în program, chiar dacă nu au ajuns în finală, sunt exemple de echipe care chiar dacă nu au ajuns în finală, ulterior s-au întors în program, au făcut alt start-up. Sunt oameni care încă vin la toate evenimentele noastre, fie ei angajaţi în mediul corporate, vin ca şi parte din juriu sau ajută ca şi mentori echipele, ceea ce nouă ni se pare excepţional, ni se pare că este un exemplu de cum putem da înapoi comunităţii prin faptul că ai fost o dată în program şi ai văzut cât de valoros a fost pentru tine aportul mentorilor, nu doar pentru start-up-ul tău, dar şi pentru dezvoltarea ta profesională, şi te întorci în program să dai înapoi ce ţi s-a oferit.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    Invitaţi:  Mihai Anton, cofondator al Anon, şi Flavia Hasar, director de comunicare şi brand în cadrul Innovation Labs.

    Ce face Anon? Dezvoltă o platformă de automatizare a proceselor de învăţare inteligentă.

    Mihai Anton: „Avem nevoie de o investiţie de 100.000 de dolari ce ne va acoperi costurile de marketing, doi dezvoltatori, costurile pentru infrastructură şi alte costuri care pot apărea pe parcurs. Şi cu aceşti 100.000 de dolari ne vom putea susţine în primul an până la apariţia unor clienţi care să plătească.”

    Start-up-ul Anon este câştigătorul marelui premiu al programului de pre-accelerare pentru start-up-uri tech Innovation Labs de anul acesta. Ediţia din 2021 a început cu 177 de echipe, mai multe decât în anul anterior.

    Flavia Hasar: „Pe partea de echipe unde am văzut o creştere destul de mare este pe track-ul nostru de spin-off. Acolo am văzut un interes mai mare din partea cercetătorilor universitari, din partea doctoranzilor şi vedem mai multe echipe senioare, deoarece Innovation Labs susţine echipe atât echipe early-stage, dar şi echipe puţin mai dezvoltate. Şi aici am avut şi printre câştigători nişte exemple de echipe care sunt din mediul universitar cum este Recycllux. Şi am văzut, chiar dacă nu au fost printre câştigători, multe platforme din domeniile de sănătate – aici vedem echipe precum MediQ, care tocmai a luat o investiţie.”

    Invitat:  Sorin Iacob, cofondator al Carfix.

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie de mobil care digitalizează procesul de constatare a daunelor auto şi oferă în acelaşi timp un one-stop-shop pentru proprietarii de maşini, fie că este vorba de poliţe de asigurare auto, revizia sau reparaţia maşinii, ITP-ul sau rovinieta.

    „Practic, în momentul de faţă poţi să faci în aplicaţie tot ce ţine de partea de alerte şi stocarea documentelor şi a informaţiilor despre maşină. Poţi să faci o avizare de daună, o constatare de daună sau o inspecţie de risc sau orice alt proces de tip check-in/check-out sau inspecţie pe care compania cu care lucrezi l-ar putea imagina în relaţia cu utilizatorul. În cursul acestei săptămâni vom lansa vânzarea de poliţe auto RCA, propunându-ne ca până la finalul anului să adăugăm şi poliţele opţionale CASCO. De asemenea, tot în cursul acestei săptămâni vom lansa inclusiv funcţionalitatea automată de capturare a informaţiilor din fotografii – cum ar fi seria de şasiu, numărul de înmatriculare sau alte informaţii specifice, urmând ca până la 15 noiembrie să lansăm şi programarea în service.”

    Invitaţi: Tomer Mozafi, CEO şi fondator al AiSA, şi Sergiu Craioveanu, CTO în cadrul AiSA.

    Ce fac? Dezvoltă o suită de soluţii bazate pe inteligenţă artificială pentru industriile de retail şi logistică.

    Tomer Mozafi (foto stânga): „Spaţiul fizic este foarte abstract şi noi încercăm să aducem elementul digital în lumea fizică, care este mult mai lipsită de date şi de transparenţă comparativ cu lumea digitală. De aceea, se ridică destule probleme mai ales la nivelul afacerilor care întâmpină dificultăţi în mediul fizic pentru că acestea vor să îşi optimizeze procesele ca să reuşească să răspundă mai bine clienţilor şi ca să reuşească îşi gestioneze şi angajaţii mult mai bine. Ca atare, noi ne-am propus să creăm o platformă al cărui scop este, de fapt, să ajute afacerile care se confruntă cu probleme la nivel de retail şi distribuţie în spaţiile fizice, să-şi optimizeze procesele astfel încât să salveze timp şi bani.“

    Sergiu Craioveanu: „În principiu ne folosim de multe tehnologii web pentru a lega o bază de date, unde vom stoca datele, şi acel dashboard, acea platforma AiSA, care va fi cea cu care vor interacţiona clienţii, iar asta cumva este o parte a produsului. Partea de inteligenţă artificială de multe ori este invizibilă pentru client, deci aş spune că pe de-o parte ne folosim de tehnologii web pentru a livra un produs cu care clienţii să interacţioneze, dar ne folosim şi de această parte de inteligenţă artificială pentru a furniza servicii cât mai bune clienţilor.”

    Start-up Update

    Invitat:  Alexandru Filip, fondator al Pickatrip.ro – platformă de oferte turistice pentru angajaţi

    Ce e nou? Compania a schimbat recent modelul de business, adresându-se acum exclusiv segmentului B2B, mai exact companiilor care vor să le ofere angajaţilor lor acces la oferte turistice la tarife reduse ca beneficiu extrasalarial.„În clipa de faţă, ne concentrăm pe optimizarea platformei din punct de vedere tehnic şi mai ales pe îmbunătăţirea ofertei turistice. Avem în prezent
    20 de locaţii partenere cu implicit 20 de oferte active şi lucrăm foarte mult să ajungem cât putem de repede la 50-60 de parteneri şi oferte. Aceasta este ţinta noastră până la finalul anului. Aşadar, ne axăm mai puţin pe vânzări şi mai mult pe tehnic şi pe parteneri, însă în mod surprinzător am primit patru cereri de ofertă în doar o săptămână, fără reclamă platită, fără să ne promovăm intens. Două dintre cereri au potenţial real de concretizare. Nu avem răspunsurile finale, dar din discuţiile pe care le-am avut prin telefon şi prin e-mail pare că se duc într-o zonă favorabilă, ceea ce vine ca o validare fantastică a pivotării şi a repoziţionarii ca business.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Feedback în era www

    Discuţiile pe WhatsApp, Facebook Messenger sau chiar şi pe bătrânul e-mail reprezintă încă de multe ori modul standard în care echipele din agenţiile de creaţie discută cu clienţii lor în legătură cu dezvoltarea unor website-uri. Această colaborare dintre echipe poate şi trebuie să fie una mai bună şi mai eficientă, adaptată la progresele pe care tehnologia le-a înregistrat în ultimii ani. Acesta este pariul pe care îl face un start-up local care a dezvoltat o platformă ce aduce întreaga conversaţie despre un website chiar în jurul acestuia, accelerând şi simplificând în acelaşi timp efortul creativ.

    Am început anul trecut cumva ca proiect al agenţiei mele (B2B – stoica.co) şi l-am construit treptat. Anul acesta s-a alăturat ca partener Mihai Ivaşcu (Modex, Ulpia Ventures – n. red.), care ne-a dat o perspectivă internaţională şi ne-a transmis ideea că am putea creşte mai repede şi mai mult. Anul acesta am tot iterat pe produs şi încercăm să îl creştem în continuare“, a relatat în în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Andrei Stoica, CEO şi cofondator al Brunch. În prezent, echipa Brunch se află în etapa în care vrea să obţină cât mai mult feedback pentru a ajunge la o versiune finală a produsului. Proiectul Brunch a pornit cu o investiţie iniţială de circa 30.000 euro, iar apoi prin asocierea cu Ulpia Ventures, vehiculul de investiţii al antreprenorului în serie Mihai Ivaşcu, start-up-ul a primit o finanţare de 250.000 euro. Cel mai cunoscut proiect actual al lui Mihai Ivaşcu este Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain.

    Ce face însă mai exact soluţia Brunch? „Produsul în sine este un instrument de colaborare online construit pentru agenţii care lucrează cu clienţii lor atât pe partea de review, în momentul când construiesc un website sau o pagină activă online şi au nevoie sa feedback –, cât şi pe partea de optimizare.” În prezent, soluţia Brunch este folosită de circa 20 de utilizatori în mod activ, însă în următoarele două luni, start-up-ul vrea să crească de cinci ori acest număr.

    „Credem că este realizabil. Construim pe produs şi îl optimizăm. Avem şi o ţintă financiară şi de performanţă şi încercăm să ajungem acolo cât mai repede, dar cât mai sustenabil“, a precizat Andrei Stoica.

    În prezent, start-up-ul se află în plină campanie de finanţare pe platforma de equity crowdfunding SeedBlink.com prin intermediul căreia vrea să atragă o investiţie de 200.000 euro. Campania de strângere de fonduri de pe SeedBlink.com face parte practic din a doua rundă de finanţare a start-up-ului, care în total se ridică la 285.000 euro, suma de
    85.000 euro provenind tot de la Mihai Ivaşcu.

    „În momentul de faţă avem primii utilizatori, primii doi plătitori chiar, şi 20 de utilizatori activi. Încercăm să vedem cum ar trebui să arate produsul final ca să poată scala internaţional. Ca atare, în perioada aceasta ne concentrăm în primul rând pe a discuta foarte mult cu utilizatorii actuali şi să facem onboarding, să adăugăm utilizatori noi.” Odată cu dezvoltarea produsului, accesul la finanţare este o prioritate. „Punem accent pe detalii astfel încât să avem o variantă finală cât mai bună. În acelaşi timp, cu ajutorul SeedBlink încercăm să strângem finanţare, să le explicăm partenerilor paşii următori şi cum vedem noi că o să se întâmple lucrurile mai departe“, a punctat cofondatorul Brunch.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    Invitat: Ionuţ Munteanu, Reefkig Solutions

    Ce face? A lansat o soluţie de tip SaaS, numită Reefkig Budgets, care ajută magazinele online, specialiştii în marketing şi agenţiile digitale să monitorizeze bugetele pentru promovarea în mediul digital.

    „Per total cred că până acum am investit circa 250.000 de euro în tot ceea ce înseamnă aplicaţiile Reefkig Solutions – adică Reefkig Budgets, Reefkig Tasks şi Reefkig CRM, şi cam atât căutăm să luăm ca finanţare în etapa aceasta. Dar,
    într-adevăr mai trebuie să ne facem temele – adică modelul de business -, business-ul trebuie să îl clădim, nu produsul, produsul este perfect, produsul funcţionează. Acum suntem în etapa în care clădim businessul.”

     

    Invitaţi:Inesa Schmidt şi Marius Trifu, cofondatori 2Space

    Ce fac? Dezvoltă rachete dedicate exclusiv nanosateliţilor – sateliţi până în
    10 kilograme.

    Inesa Schmidt: „Scopul nostru este să oferim lansări rapide, precise şi la un preţ accesibil pentru că în momentul curent singura soluţie de pe piaţă este ridesharingul, rachete care transportă doar cantităţi foarte mari în spaţiu şi asta vine cu mai multe impedimente, iar noi încercăm să găsim o altă alternativă pentru oamenii care trebuie să transporte cantităţi mai mici în spaţiu şi mai mult mai precis.”

    Marius Trifu: „Suma de care noi estimăm că avem nevoie este undeva la 2 milioane de euro. Avem deja discuţii pentru o rundă de finanţare.”

    Invitat: Andrei Stoica, CEO şi cofondator, Brunch

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie de colaborare şi gestionare a feedbackului pe website-uri live.

    „Planul este să ajungem la
    100 de utilizatori plătitori până la finalul anului. Credem că este realizabil. Construim pe produs şi îl optimizăm. Avem şi o ţintă financiară şi de performanţă şi încercăm să ajungem acolo cât mai repede, dar cât mai sustenabil.“

    Start-up Boost

    Invitat:  Vladimir Oane, antreprenor cu experienţă în domeniul tech şi membru în board-ul Innovation Labs

    Principalul sfat pentru fondatorii de start-up-uri tech:

    „Tehnologia este o unealtă. Trebuie să te uiţi la tehnologie ca la o unealtă şi este de datoria ta să dai scopul acestei tehnologii, iar pentru acest lucru trebuie să înţelegi cine sunt potenţialii utilizatori, care este problema pe care vrei să o rezolvi sau oportunitatea pe care vrei să o urmăreşti, iar după aceea tehnologia va ajuta în găsirea unei soluţii şi implementarea unei soluţii. Acest lucru este greu de înţeles, mai ales pentru studenţi care vin la o facultate tehnică să înveţe un limbaj de programare, o bază de date sau să dezvolte senzori. Innovation Labs te provoacă în a găsi o utilitate acestor tehnologii, în a spune «ok şi dacă avem aceşti senzori, ce putem să facem cu ei ca să ajutăm, pe cine mai exact şi care este oportunitatea financiară acolo, care este beneficiul şi pentru cine».”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Care este una dintre „victimele” pandemiei de COVID-19 despre care nu se vorbeşte foarte mult, dar care a suferit piederi considerabile

    Restricţiile impuse odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19 au bulversat întreaga economie, punând sub presiune în special segmentele care presupun interacţiunea umană. Una dintre „victime”, despre care nu se vorbeşte foarte mult, este şi promovarea noilor produse prin împărţirea de mostre gratuite, de regulă în incinta centrelor comerciale. Samplingul a devenit astfel o nouă provocare pentru care tehnologia a găsit o soluţie, o aplicaţie pe smartphone şi un automat smart. Cum funcţionează şi cum a primit piaţa soluţia, citiţi în cele ce urmează.

    Aplicaţia mobilă Samplia este disponibilă atât în Google Play cât şi Apple Store şi este gratuită. Aceasta este conectată la o reţea de automate care se găsesc în centre comerciale cu trafic intens din Bucureşti”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Astrid Georgescu, managing partner în cadrul Samplia România. Alături de Victor Pantea, ea a adus conceptul de digitalizare al procesului de sampling de produse din Spania, acolo unde îşi are originea soluţia Samplia.

    Practic, cei care îşi descarcă aplicaţia şi se găsesc în centrele respective în faţa automatelor au ocazia să urmeze trei paşi simpli prin care introduc codul de bare de pe aparat şi în câteva secunde primesc mostra – produsul care se găseşte în campania în curs. Pe scurt, Samplia este un serviciu care digitalizează distribuirea de mostre care până acum se făcea prin intermediul promotorilor şi care aducea cu sine anumite dezavantaje. Prin această automatizare, cu ajutorul tehnologiei, procesul devine foarte simplu, rapid şi respectă de asemenea normele de prevenţie şi restricţiile impuse de pandemie, deoarece este complet contactless, spun reprezentanţii Samplia.

    „Ideea ne-a venit din 2018 – 2019, când Astrid trăia în Spania şi văzuse acest produs pe piaţa de acolo. Ulterior, anul 2020 a adus nişte schimbări la nivel mondial, după cum probabil ştie toată lumea, lucru care ne-a făcut să ne transformăm. Eu din 2008 activez în industria de publicitate, având mai multe companii care oferă diferite servicii pe această zonă de sampling, inclusiv sampling tradiţional care venea la pachet cu o serie de limitări. Văzând că lucrurile încep să se schimbe, am decis şi noi să facem o schimbare în România şi să găsim o soluţie prin care să continuăm activităţile de sampling“, a menţionat Victor Pantea, managing partner în cadrul Samplia România.

    Astrid Georgescu, managing partner Samplia România: „În momentul de faţă, noi ne acoperim costurile din veniturile pe care le generăm astfel încât nu a fost nevoie să mai suplimentăm investiţia de 70.000 euro cu care am demarat. Ne dorim să încheiem anul cu cifra de afaceri undeva în jur de 150.000 de euro şi pe viitor să creştem ca şi până acum.”

    Cum funcţionează mai exact soluţia Samplia? Pentru utilizatorii finali, aplicaţia mobilă Samplia este foarte uşor de folosit. Odată ce ţi-ai instalat aplicaţia, îţi completezi datele personale, iar apoi apar în aplicaţie campaniile active. „Având şase automate, noi putem rula simultan două campanii – trei într-o locaţie, trei în cealaltă locaţie. În cadrul aplicaţiei, apar aceste campanii, selectezi campania din centru comercial în care te afli şi soliciţi mostra – trebuie să introduci un cod care este trecut pe automat pentru ca serverul să ştie şi să elibereze mostra în locaţia în care eşti.” Ulterior iei mostra, completezi un chestionar la finalul experienţei de consum, adică după ce ai consumat produsul. Deci, pe scurt sunt câţiva paşi: selectezi campania, introduci codul de pe automat, iei – mostra şi completezi un chestionar – completarea chestionarului este obligatorie pentru a putea participa la următoarele, mai spune Pantea. Pentru branduri, realizarea acţiunilor de sampling de produse prin intermediul Samplia este de asemenea un proces cu mult simplicat faţă de cel tradiţional, fiind nevoie de mult mai puţine resurse atât financiare, cât şi umane. „Automatizând tot acest proces se reduc atât costurile, cât şi durata de pregătire a unei campanii. Înainte un brand manager lucra cel puţin o lună pentru a da startul unei astfel de campanii de sampling, pentru că trebuia să aleagă foarte multe locaţii şi trebuia de asemenea să se producă materialele necesare – măsuţele de sampling, uniformele promoterilor, ş.a.m.d., deci era o bătaie mare de cap cu o astfel de campanie. În momentul de faţă însă, singurele lucruri de care trebuie să ocupe brand managerul este să asigure numărul de mostre şi să dea OK-ul pe grafica care se foloseşte pe automate”, a punctat Victor Pantea. Costurile pentru implementarea soluţiei Samplia în România s-au ridicat la aproximativ 70.000 de euro în primul an de funcţionare, iar în prezent compania se autosusţine din veniturile generate prin campaniile de sampling derulate.

    „În momentul de faţă noi ne acoperim costurile din veniturile pe care le generăm astfel încât nu a fost nevoie să mai suplimentăm investiţia cu care am demarat.”

    Ne dorim să încheiem anul cu cifra de afaceri undeva în jur de 150.000 de euro şi pe viitor să creştem ca şi până acum”, a menţionat Astrid Georgescu. Momentan, soluţia Samplia este disponibilă doar în Bucureşti, însă compania are în plan să se extindă treptat astfel încât să aibă acoperire la nivel naţional. În prezent, aplicaţia Samplia are circa 75.000 de utilizatori activi, care au completat peste 300.000 de chestionare. Campaniile derulate prin intermediul Samplia până acum au fost realizate pentru clienţi în principal din industria FMCG. „Practic orice produs care intră în aparatul acesta poate să fie distribuit, inclusiv produse care necesită refrigerare fiindcă automatele au şi această funcţionalitate. Până acum, am avut în principal clienţi din domeniul FMCG – producători şi distribuitori de produse alimentare, de produse pentru casă, pentru igienă – detergenţi, balsam de rufe etc.”, a precizat Astrid Georgescu, adăugând că de asemenea prin Samplia s-au realizat şi campanii de sampling pentru mâncare pentru animale, sucuri şi băuturi non-alcoolice şi produse de cosmetice. „În general avem clienţi mari lideri de piaţă care reprezintă branduri internaţionale, dar ne dorim să atragem şi branduri locale şi aici vedem un potenţial mare de creştere.” Până acum soluţia fiind utilizată de mai multe branduri mari pentru realizarea a 30 de campanii de sampling în Bucureşti prin intermediul cărora s-au distribuit în total peste 500.000 de mostre.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

     

    Invitat: Robert Fenichiu, CEO al platformei BursaV2

    Ce face? Dezvoltă o platformă de licitaţii pentru transport care îşi propune să faciliteze transporturile de mărfuri şi interacţiunea dintre expeditori şi firmele care au nevoie de aceste servicii.

    „În primul rând, vrem să intrăm pe pieţele din Polonia şi Cehia anul următor. Sunt două ţări în dezvoltare şi am observat că transportul devine din ce în ce mai profitabil în aceste ţări. Iar apoi ne vom orienta spre piaţa din Rusia. Căutăm un investitor pentru că avem nevoie de 200.000 de euro pentru a pune în aplicare planurile de dezvoltare.“

    Invitat: Astrid Georgescu şi Victor Pantea, managing partners în cadrul Samplia România.

    Ce fac? Au adus pe piaţa locală soluţia Samplia care digitalizează întregul proces de sampling de produse în magazine.

    „Cei care îşi descarcă aplicaţia şi se găsesc în centrele respective în faţa automatelor au ocazia să urmeze trei paşi simpli prin care introduc codul de bare de pe aparat şi în câteva secunde primesc mostra – produsul care se găseşte în campania în curs. Pe scurt, Samplia este un serviciu care digitalizează distribuirea de mostre care până acum se făcea prin intermediul promotorilor şi care aducea cu sine anumite dezavantaje.”

    Investor Watch

    Invitat: Vlad Sarca, partener, Sparking Capital – fond privat de investiţii de pe plan local.

    Investiţii în creştere: fondul local a realizat deja şi investiţii de tip follow-on, unde tichetul este mai mare decât cel din primele runde de finanţare.

    „În momentul de faţă avem 11 companii în portofoliu, plus Sypher, care este o companie în care vom investi în scurt timp şi este publică această informaţie. Deci vom ajunge la 12 companii odată ce investiţia în Sypher se va materializa. Până acum, anul acesta am investit în patru start-up-uri noi pe lângă rundele de follow on pe care le-am făcut deja. Suntem în negocieri şi cu alte câteva start-up-uri şi sperăm să investim şi în acestea în următoarele luni.”

    Start-up Update

    Invitat: Evelina Necula, cofondator al Kinderpedia – soluţie digitală de comunicare şi management pentru şcoli şi grădiniţe.

    Ce e nou? Compania a luat o nouă finanţare de 1,8 mil. euro, rundă condusă de fondul Early Game Ventures, şi estimează că anul viitor îşi va dubla veniturile lunare recurente faţă de nivelul actual, pe fondul expansiunii pe plan internaţional şi dezvoltării platformei.

    „Pentru un business de tip software as a service, chiar şi din zona educaţiei – unde, evident că şi impactul social este foarte important – un indicator important rămân veniturile lunare recurente iar în ceea ce ne priveşte o cifră care cred că a demonstrat creşterea sustenabilă din ultimul an a fost faptul că am ajuns la venituri lunare recurente de
    50.000 de euro pe lună. A contat că le-am arătat investitorilor şi perspectivele de creştere şi faptul că printr-o scalare internaţională accelerată putem cu uşurinţă să dublăm aceste venituri în următorul an. Astfel că asta e perspectiva de business, de creştere a businessului pentru că de aceea suntem un antreprenoriat social şi nu pur şi simplu o iniţiativă socială.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Cu acceleraţia la podea

    La doi ani de la înfiinţare, vehiculul investiţional pentru start-up-uri ROCA X, fondat de nouă antreprenori locali, este mai ocupat ca niciodată. Anul acesta tranzacţiile sunt la un nivel record, iar perspectivele indică un nou boom al investiţiilor. Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X explică de ce a crescut numărul de investiţii şi de ce echipa sa este atât de optimistă în ceea ce priveşte perioada următoare.

    Până acum, 2021 a fost un an foarte activ în care am avut foarte multe tranzacţii şi foarte multe start-up-uri pe care le-am evaluat – cumva am regăsit şi în programul nostru efervescenţa din întregul ecosistem şi deşi poate nu am fost atât de mult în lumina reflectoarelor, tranzacţiile s-au desfăşurat”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X.

    Potrivit acestuia, rezultatele acestei efervescenţe vor fi în curând anunţate. „Suntem fix înaintea unui moment în care probabil va veni un val foarte mare de informaţii din partea noastră pentru că acum aceste multiple tranzacţii s-au copt şi pot fi date publicului.”

    Până acum, anul acesta ROCA X a avansat demersurile pentru 12 tranzacţii, dintre care opt încă nu sunt finalizate, dar foarte multe dintre acestea sunt investiţii de tip follow-on, în start-up-uri aflate deja în portofoliul său. „Practic, noi, în acest moment, suntem activ implicaţi în opt tranzacţii aflate în varii stadii de semnare ale actelor şi vestea extraordinară este că cinci dintre ele sunt de tip follow-on. Astfel, anul acesta 7 dintre companiile pe care le susţine ROCA X au beneficiat de noi runde de finanţare. Este o veste excelentă”, a precizat el.

    Totodată, pe lângă investiţiile de tip follow-on, ROCA X a realizat de la începutul anului şi trei investiţii noi. „Avem şi investiţii noi care vor fi anunţate în perioada imediat următoare şi ar fi practic anul în care am fost cei mai activi din punct de vedere al numărului de tranzacţii, ajungând la circa 12 tranzacţii de la începutul anului”, a punctat Alexandru Bogdan.

    În ceea ce priveşte sumele investite anul acesta, CEO-ul ROCA X a precizat că tranzacţiile aflate acum în negocieri se situează cumulat la circa 1,3 – 1,4 mil. euro, iar valoarea investiţiilor va creşte cu încă circa 2 mil. euro până la finalul acestui an.

    Per total, echipa ROCA X estimează că va ajunge la finalul acestui an la un portofoliu de circa 27-30 de companii, investiţiile totale urmând să ajungă la circa 6 milioane euro.

    „Ne uităm la investiţii în zona de recycle economy, social media şi advertising şi avem în plan diversificarea portofoliului – vrem să intrăm în noi industrii şi noi nişe pe care în mod tradiţional, investitorii în tip start-up-uri tech nu prea le-au atins.”

    Zona de biotech este de mare interes, dar cum oferta locală lipseşeşte deocamdată, ROCA X se va orienta peste graniţe.

    ”Ne uităm de asemenea la robotică, în zona de hardware, în aşa fel încât să putem să susţinem nu doar industria software, această nişă a start-up-urilor care deja s-au consacrat exclusiv pe zona de software şi sunt uşor accesibile, ci şi domeniile care necesită o cercetare mai aprofundată, o investiţie de timp şi de construcţie pe termen mai lung”, a subliniat Alexandru Bogdan.

    ROCA X investeşte şi în start-up-uri din afara României, acum având în portofoliu un  proiect în zona de energie regenerabilă din Israel, ţară unde ecosistemul de start-up-uri tech este extrem de avansat, fiind considerat Silicon Valley din Orientul Mijlociu. „Experienţa câştigată în metodele de finanţare, în ceea ce presupune administrarea unui business, este foarte importantă. Aici aş putea spune că este un lucru foarte îmbucurător în perioada recentă în România, şi anume faptul că există din ce în ce mai multă implicare în partea de educaţie, inclusiv a antreprenorilor. Noi ca echipă şi eu în mod personal, suntem implicaţi în coaching şi mentorare în majoritatea acceleratoarelor din ţară şi ajutăm pro bono fiecare dintre start-up-urile care au nevoie de un suport din partea noastră”, a menţionat Alexandru Bogdan cu privire la stadiul şi nevoile actuale ale ecosistemului local de start-up-uri tech.

    O altă veste bună în opinia sa este faptul că şi acceleratoare şi-au extins activitatea – au început să deschidă noi frontiere, să înceapă programe de parteneriat cu universităţile, astfel încât practic, fondatorii de mâine să aibă deja o experienţă de pe băncile facultăţii legată de ce înseamnă să deschizi un nou business. „În acest moment, chiar dacă numărul start-up-urilor este din ce în ce mai mare, sunt foarte mulţi fondatori care încă nu au o experienţă de business, nu au experienţa vizavi de ce presupune să construieşti o companie, să o dezvolţi şi cum să relaţionezi cu echipele pe care le administrezi”, a completat el.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Cosmin Ivan, cofondator şi CEO al BookTes

    Ce face? A construit o soluţie completă de organizare, administrare şi comercializare în mediul online a tuturor activităţilor din domeniul cultural-turistic.

     „Sunt trei fonduri în prezent care se uită la noi, iar cu două dintre ele suntem în discuţii avansate – la a treia întâlnire, la a doua întâlnire, mare parte din sumă fiind acoperită. Deja discutăm cu unul dintre fonduri să fie lead investor şi până la sfârşitul lunii septembrie ne-am propus să tragem linie şi să încheiem acest proces.”

    2. Invitat:  Christian Wilhelm Roth, cofondator şi CEO al StageMe.Live.

     Ce face? Dezvoltă o soluţie de video live streaming pentru e-commerce.

     „Anul acesta în primul rând vrem să închidem runda de pre-seed şi să intrăm pe pieţele din zona DACH. Până la finalul anului vrem să avem câteva zeci de clienţi. Interesant va fi însă anul viitor, când o să intrăm în forţă şi cu mare putere – vrem să avem, realistic vorbind, circa
    200 de clienţi plătitori la finalul anului 2022. Acest lucru va însemna un venit recurent lunar de 20.000 de euro, iar cifra de afaceri o să ajungă la finalul anului viitor la  aproximativ 50.000 de euro. În 2023 o să accelerăm şi mai mult dezvoltarea şi o să ajungem la peste 1.000 de clienţi.”

    Investor Watch

     1. Invitat:  Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X

     Boom de investiţii: Până acum, anul acesta ROCA X a avansat demersurile pentru 12 tranzacţii, dintre care opt încă nu sunt finalizate, dar foarte multe dintre acestea sunt investiţii de tip follow-on, în start-up-uri aflate deja în portofoliul său.

     „Suntem fix înaintea unui moment în care probabil va veni un val foarte mare de informaţii din partea noastră pentru că acum aceste multiple tranzacţii s-au copt şi pot fi date publicului.”

    2. Invitat:  lorin Pop, fondator al Primainvest Capital Management şi membru în cadrul grupului de business angels Transylvania Angels Network.

     Trecerea la investiţii în start-up-uri tech: Axat în principal pe investiţii la Bursă, în ultimii ani el şi-a diversificat plasamentele, alocând până în prezent un buget de circa 200.000-250.000 euro pentru finanţarea de proiecte tech.

     „Se spune că odată cu trecerea timpului sau cu avansarea în vârstă, profilul de risc al unui investitor scade. În cazul meu s-a întâmplat invers, pentru că am crescut profilul meu de risc. Practic, la nivelul portofoliului meu global, am luat din zone cu risc mai scăzut şi am dus către angel investing şi către zona aceasta de start-up-uri, unde profilul de risc este mult mai ridicat. Este vorba şi de o dorinţă a mea legată de a face parte din proiecte importante, din echipe care pot să inoveze, care pot să scaleze produse şi acest lucru mă atrage foarte mult şi mă duce şi în zona asta de investiţii cu profil de risc mai ridicat.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Cine sunt românii care oferă o soluţie pentru una dintre cele mai mari probleme create de pandemia de COVID

    Educaţia este probabil unul dintre cele mai încercate domenii de la izbucnirea pandemiei în primăvara anului trecut. Elevi, studenţi şi profesori s-au trezit într-o situaţie fără precedent, în faţa unei provocări pentru care niciun manual nu avea un răspuns clar. O echipă de români a lansat în toamna anului 2020 o platformă prin care încearcă să ofere soluţii uriaşelor provocări din educaţie, oferind abordări noi, adaptate situaţiei complexe pe care o trăim.

    Board îi permite profesorului să dea un exerciţiu în clasă sau un set de exerciţii, iar apoi să apese un buton, moment în care fiecare elev primeşte practic foaia lui sau foile lui şi le completează, iar profesorul vede în timp real ce face fiecare dintre elevi, chiar mai bine ca în clasă.

    Este ca şi când ai vedea instant caietele tuturor elevilor şi poţi să urmăreşti orice, profesorul poate intra pe tablele respective să le vadă şi să completeze, să marcheze ce nu e bine sau ce este bine rezolvat/completat”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Mazilu, fondator al VBoard (Virtual Board). Cu o experienţă de peste 20 de ani în industria IT, el a început să lucreze la proiectul VBoard în plină pandemie, când a primit un telefon de la o bună prietenă, profesor.

    “M-a sunat o bună prietenă şi mi-a spus că a intrat în panică pentru că şcoala a fost mutată în mediul online. Nu ştia ce să facă, era pusă brusc în faţa acesui fapt şi am zis să încerc să ajut, să fac ceva rapid cu care să ajut profesorii să treacă peste situaţia de la momentul respectiv. Pe parcurs s-a alăturat proiectului şi colegul meu Lucian, care a început să se ocupe şi de partea de business, deoarece la momentul acela era totul gratuit şi mare parte din efortul financiar şi costurile le suportam noi. După care a mai apărut un coleg şi vrem să continuăm să ne extindem cercul de colaboratori.”

    Principalul obiectiv al dezvoltării platformei educaţionale VBoard este îmbunătăţirea procesului de predare cu ajutorul tehnologiei. „Faptul că digitalizarea s-a accelerat în zona de educaţie a făcut ca graniţele dintre profesori şi elevi să dispară. Nu mai depindem de distanţă. Un elev din Timişoara poate să facă meditaţii cu profesorii din Bucureşti. De asemenea, dacă sunt elevi în zonele rurale care nu au acces la transport şi trebuie să parcurgă distanţe foarte mari până la profesorul de meditaţii, poate face meditaţii online”, a punctat Marius Mazilu. În prezent, pe platforma educaţională VBoard sunt înregistraţi peste 24.000 de elevi şi profesori care desfăşoară ore online.

    „În primele opt luni de la lansare am înregistrat aproximativ 21.000 de utilizatori – elevi şi profesori – pe platformă. Apoi a fost o pauză, evident, cu vacanţa. În momentul de faţă a început să crească numărul de utilizatori cu o medie de 100 de elevi şi profesori noi pe săptămână care ţin ore zilnic pe platformă“, a precizat el, adăugând că pe platformă se regăsesc şi profesorii activi în mediul privat, o parte dintre utilizatori desfăşurând ore de meditaţii prin intermediul VBoard. „Avem şi profesori din mediul privat. Am observat o creştere a pieţei de meditaţii pentru elevi şi am discutat cu un profesor pentru a vedea dacă platforma îl ajută sau dacă are nevoie de alte funcţii pentru a desfăşura orele de meditaţii pe platformă. Feedbackul lui a fost scurt, a spus că el face bani cu platforma asta şi am continuat să îi ascultăm pe cei care o folosesc pentru a o îmbunătăţi.“

    De asemenea, platforma VBoard este utilizată şi de profesori din alte ţări – în special de cei din Republica Moldova, putând fi accesată în limba română şi în limba engleză, astfel că fondatorul acesteia are în plan lansarea la nivel internaţional.

    „Planul este să ne extindem la nivel global, iar pentru acest lucru lucrăm la o strategie de marketing. În primă fază am vrut să vedem reacţia profesorilor din România, să creăm un produs care să fie util şi folosit cu încredere de profesori şi având în vedere cât de încurajator a fost feedbackul primit vrem să mergem mai departe şi vizăm ţările vorbitoare de limbă engleză în prima fază.“ Pe parcursul dezvoltării platformei, echipa VBoard a primit feedback constant din partea profesorilor. „Treptat, s-au mai alăturat şi alţi profesori care ne-au ajutat şi au contribuit cu informaţii, cu propuneri de dezvoltare de funcţionalităţi, practic ne spuneau ce era mai necesar pentru ei şi implementam“, a menţionat fondatorul VBoard. El a spus că principala problemă cu care se confruntau profesorii la începutul anului şcolar anterior era legată de partea de interacţiune cu elevii.

    „Astfel, am implementat transmiterea în timp real în momentul în care elevii scriu. Profesorul vede în timp real cum elevii formează literele. Acest lucru ajută în special în cazul claselor primare, pe partea de caligrafie sau în anumite situaţii, cum ar fi spre exemplu, predarea de limbi străine, precum japoneza sau chineza. O altă nevoie pe care a trebuit să o rezolvăm a fost lucrul individual şi am introdus şi partea de audio-video.“

    Platforma VBoard include şi o bibliotecă digitală în care profesorii pot salva cursurile pregătite de ei, iar în continuare antreprenorul român vrea să ofere acces liber la materialele didactice salvate în biblioteca virtuală, pentru ca profesorii să poată împărtăşi între ei cursurile. Până în prezent VBoard nu a ridicat nicio rundă de finanţare, însă, a participat în cadrul programului de accelerare şi mentorat pentru start-up-uri Innovation Labs.

    Cunoşteam partea de product development, dar partea de business şi cerinţele din acest mediu de afaceri au fost mai vizibile cu ajutorul Innovation Labs.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    Invitat:  Teodora Nemeş, fondator, CyclinGO

    Ce face? Dezvoltă o soluţie ce îşi propune să crească siguranţa în trafic a bicicliştilor printr-un sistem de semnalizare inteligent.

    „Avem nevoie de o nouă rundă de finanţare pentru a automatiza procesul de producţie şi a reuşi să creştem în masă produsele pe care reuşim să le dezvoltăm şi pe care le vindem. Am avea nevoie de câteva sute de mii de euro. Momentan, calculele sunt în curs.”

    Invitat: Andrei Ababei, cofondator al proiectului SchoolModeOn (SMO)

    Ce face? Dezvoltă o platformă educaţională pentru învăţământul preuniversitar.

    „Urmărim obţinerea unei investiţii de aproximativ 50.000 de euro pentru a dezvolta ceea ce am creat până în prezent, pentru implementarea mai multor servicii şi funcţii – catalog online, tablă virtuală –, pentru implementarea unui plan de marketing şi dezvoltarea unei aplicaţii de mobil SchoolModeOn, pentru că statisticile arată că în prezent 60% dintre utilizatorii noştri accesează platforma prin intermediul dispozitivelor mobile. De asemenea, urmărim integrarea pe platformă a mai multor discipline şi materii.”

    Invitat:  Marius Mazilu, fondator al VBoard

    Ce face? Dezvoltă o platforma educaţională care îşi propune să îmbunătăţească procesul de predare online.

    „În primele opt luni de la lansare am înregistrat aproximativ 21.000 de utilizatori – elevi şi profesori – pe platformă. Apoi a fost o pauză, evident, cu vacanţa. În momentul de faţă a început să crească numărul de utilizatori cu o medie de 100 de elevi şi profesori noi pe săptămână care ţin ore zilnic pe platformă.“

    Sfatul expertului

    Invitat:  Adelina Oprea, fondator al agenţiei Champaigns

    Ce bugete să aloce start-up-urile pentru campaniile de marketing digital?

    „Cred că este o greşeală să ai un buget foarte mare de start, pentru că în momentul în care ai un buget foarte mare, faci un împrumut uriaş şi te apuci de treabă, există şanse foarte mari să te întinzi mai mult decât îţi este pătura. Dacă există un buget de start, ar trebui să fie limitat.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • În plină expansiune europeană. Cum a reuşit o echipă de români să atragă finanţări de 25 de milioane de euro pentru zeci de proiecte din ţară şi străinătate

    Pentru echipa de români care şi-a propus să democratizeze accesul la investiţiile în cele mai promiţătoare start-up-uri de tehnologie, rezultatele sunt spectaculoase după nici doi ani de funcţionare: finanţări de 25 milioane euro atrase pentru câteva zeci de proiecte, nu doar din România, ci şi din alte ţări europene. Ambiţiile platformei de equity crowdfunding SeedBlink sunt însă mai mari decât atât.

    Astfel, start-up-ul îşi doreşte să se extindă accelerat la nivel european încât „oferta” de proiecte care îşi doresc să schimbe lumea să vină de pe întregul continent şi la fel şi în cazul investitorilor. Carmen Sebe, unul dintre cei mai titraţi manageri români din IT, cu o experienţă relevantă în dezvoltarea internaţională a unor companii de tehnologie, a detaliat planurile planurile SeedBlink pentru perioada următoare, la scurt timp după preluarea funcţiei de CEO.

    „Scopul mandatului meu de acum încolo este de a construi o echipă şi o companie stabilă, obiectivul final fiind acela de scalare europeană a SeedBlink. Adică să putem aduce pe platforma noastră companii, start-up-uri din Europa, iar numărul de investitori sau plaja de investitori pe care îi avem în acest moment să o lărgim şi spre Europa”, a declarat Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch. Compania a fost fondată de foştii bancheri Andrei Dudoiu şi Ionuţ Pătrăhău alături de antreprenorul Iulian Pădurariu, în proiect intrând ulterior, la începutul anului 2020, şi Carmen Sebe şi Radu Georgescu.

    „Vom fi ajutaţi evident şi de regulamentul european care va intra în vigoare din noiembrie anul acesta. Acesta este obiectivul şi am început cu toate deodată, ca de obicei: crearea echipei, «pipeline» de start-up-uri din străinătate, investitori.”

    În vara acestui an, SeedBlink a atras finanţarea de serie A în valoare de 3 mil. euro de la fondul Catalyst România II şi alţi investitori ca parte a unui plan de creştere şi expansiune a businessului la nivel internaţional. După această rundă, Carmen Sebe a fost promovată CEO al SeedBlink, în timp ce Andrei Dudoiu, cofondatorul şi fostul CEO al companiei, a devenit managing partner şi preşedinte al Consiliului de Admnistraţie, în timp ce Ionuţ Pătrăhău este, de asemenea, managing partner şi responsabil pentru corporate development. Radu Georgescu îşi continuă activitatea în calitate de chairman of the board of advisors.

    „Avem de construit pentru a arăta efectiv cine suntem pe plan internaţional. În România ne ştie lumea, şi ne ştie ca oameni pe fiecare dintre noi, dar pe piaţa internaţională te duci şi cu alte tooluri”, a punctat ea.

    Carmen Sebe este cea mai puternică femeie din IT-ul românesc, ea având rolul de manager-cheie în mai multe tranzacţii importante de pe piaţa locală de tehnologie – vânzarea RAV, ePayment şi Avangate.

    Actualul business pe care îl conduce, platforma de investiţii SeedBlink, le permite utilizatorilor înregistraţi să investească sume pornind de la 2.500 de euro în start-up-urile tech care organizează campanii de finanţare prin intermediul său. În prezent, SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate şi 25 milioane de euro – bani strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară“, a precizat ea, adăugând că expansiunea puternică a platformei a fost posibilă şi pentru că piaţa avea nevoie de o asemenea soluţie.

    „Lucrurile într-adevăr au evoluat foarte frumos din motive care au ţinut şi de mediul exterior, dar şi de SeedBlink ca platformă. Spun de mediul exterior pentru că în România până acum investitorul căruia ne adresăm noi nu avea posibilitatea de a investi într-un start-up de tehnologie decât din postura de angel investor – unde însă sumele de pornire sunt mari, de peste 50.000 de euro, fie prin intermediul unui fond de investiţii, ceea ce este şi mai complicat.”

    Atunci, explică Sebe, această oportunitate oferită de SeedBlink de a investi într-un start-up de tehnologie, care poate să aibă succes sau nu – riscurile trebuie subliniate încă o dată – cu o sumă minimă pornind de la 2.500 de euro a prins foarte bine în această zonă.

    ”Pe de altă parte, am avut şi probabil încă ne confruntăm cu o lipsă de finanţare, de access la finanţare în ţară pentru start-up-urile de tehnologie. În acest context, s-a întâlnit cererea cu oferta şi am reuşit să aducem în platformă, pentru investitori, companii care nouă ni s-au părut interesante, iar fiecare dintre investitori îşi alege ce e interesant, fiecare are propria lui teză de investiţie“.

    De câteva luni, membrii SeedBlink au început să facă demersuri pentru a capta interesul investitorilor din străinătate, care pe de-o parte reprezintă şi un proces de educare în sine pentru echipă, cât şi pentru investitori.

    „Recunoaştem cinstit că o parte din investitorii din afară vin cu întrebări foarte pertinente despre aceste investiţii. Probabil că am atins exact acel segment care este mai educat în zona asta. Iar în ceea ce priveşte proiectele, în acest moment o jumătate sunt locale. Este clară tendinţa de a pune la dispoziţia investitorului european, pentru că nu vom mai face această distincţie între investitorul din România şi cel din alte ţări, companii din diferite ţări, din diferite verticale”, a menţionat Carmen Sebe.

    „Poate că ţara nici nu este relevantă până la urmă, vorbim de tehnologie, iar tehnologia este internaţională. Majoritatea proiectelor pe care le avem noi sunt relativ legate de software, deci nu e neapărat legat de una dintre ţări”, a completat ea.

    În continuare, echipa SeedBlink are în plan să dezvolte platforma cu noi funcţionalităţi utile pentru investitori. Printre cele mai importante se numără crearea unei pieţe secundare prin intermediul căreia investitorii care vor să îşi vândă acţiunile din start-up-urile care au strâns bani pe platformă să poată găsi cumpărători.

    „Avem planuri ambiţioase. Sunt planuri din punct de vedere tehnologic să spunem şi cu impact destul de mare – din această categorie ar fi pe de o parte crearea unei pieţe secundare, operaţiune pe care ne-o permite regulamentul european. Sperăm ca anul viitor această piaţă secundară să fie disponibilă în platformă. Această piaţă secundară oferă posibilitatea de a-ţi arăta intenţia de a vinde unele acţiuni şi altcineva să spună da, vreau să le cumpăr. SeedBlink nu va intermedia tranzacţia pentru că noi nu suntem bursă, dar putem să dăm posibilitatea oamenilor să vândă sau să fie în contact cu cei care vor să cumpere. Este un lucru care cred că va fi foarte de folos pentru că atunci lichiditatea acestor active va fi mult mai mare”, a punctat CEO-ul SeedBlink.

    Totodată, echipa SeedBlink lucrează şi la automatizarea a cât mai multor procese interne, precum şi la funcţionalităţi care să ajute investitorii să îşi gestioneze mai bine portofoliile.

    „Intenţionăm să automatizăm cât mai multe dintre procesele pe care acum le facem un pic mai greoi. Învăţăm şi noi cum să facem aceste lucruri: de la plata cu cardul, automatizarea de generare de contracte şi tot felul de lucruri care uşurează investiţia. Ne propunem să fim cât mai transparenţi, cum am fost şi până acum, către investitori”, a menţionat ea, adăugând că în acelaşi timp, SeedBlink îşi doreşte să fie activă în zona de educare a investitorilor.

    „Şi mai multe decât atât, ne dorim să fim activi în zona de educare pentru că scopul nostru este oarecum să fim o platformă care se adresează într-adevăr omului cu venituri medii spre înalte, dar ne dorim să educăm acest investitor să îşi facă nişte portofolii de companii.” Crearea unui portofoliu înseamnă că ai o teză de investiţii – eu investesc în healthtech, de exemplu, sau în fintech-uri, sau în energia verde. Dar investitorii trebuie să ştie să se uite la aceste start-up-uri, explică Sebe.

    „Deci încercăm să aducem unelte pentru investitori pentru că suntem, totuşi, o platformă care se adresează investitorilor în primul rând, deci să aducem aceste unelte de tip venture capital la îndemâna investitorului, care poate să vadă raportările de la companiile în care a investit, evoluţia acestor companii, care sunt drepturile lui pe care SeedBlink le-a negociat, pentru că noi facem o mulţime de acţiuni în favoarea investitorilor, acţiuni de care investitorul va beneficia la următoarele runde de investiţii sau la exit. Şi toate aceste lucruri le va putea vedea în acest segment, MyPortofolio, pe care noi îl vom dezvolta foarte mult. Deci ca să sumarizez: planul nostru este să facem unelte cât mai uşoare pentru investitori, prin care să poată să şi ia nişte decizii bune şi în cunoştinţă de cauză şi să poată să-şi urmărească investiţiile de la noi din platformă.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Boost

    1. Invitat: Cristina Ţoncu, cofondator al Techcelerator – cel mare program de accelerare din România pentru start-up-uri de tehnologie.

    Bilanţ la 3 ani: Techcelerator a lucrat până acum cu şapte serii de start-up-uri, mai exact cu 110 companii care au reuşit să ia în total finanţări de peste 8 milioane euro.

    „Noi până acum am derulat şapte batch-uri, iar între timp am început să facem şi programe dedicate pe diferite teme – pe produse de advancing AI, produse din industria fintech ş.a.m.d. Dar, în general am derulat şapte batch-uri pe termen mediu – trei luni. Am lucrat cu aproape 110 companii pentru care ne-am străduit să facilităm investiţii de peste 8 milioane de euro – este o sumă relevantă pentru ecosistemul nostru având în vedere că o rundă medie de investiţii se situează între 150.000-200.000 euro.“

    2. Invitat:  Matei Dumitrescu, fondator, Commons Accel – program de accelerare pentru start-up-uri fondat în 2019.

    Doi ani în cifre: La cele patru ediţii organizate până acum de Commons Accel au partipat în total peste 150 de antreprenori, dintre care o parte au reuşit să atragă şi investiţii pentru proiectele lor.

    „În ultimii doi ani, am ajuns la circa 15 investiţii pentru start-up-urile accelerate de noi. Nevoie este însă şi mai mare. Pentru ediţia de anul acesta am încercat să folosim vara ca să ne regrupăm şi să învăţăm din toate greşelile şi din tot feedbackul din trecut ca să ne îmbunătăţim şi să facem un program şi mai bun.“

    Start-up Update

    Invitat: Alina Mitrică, director comercial în cadrul Retargeting Biz – soluţie de marketing automatizat all-in-one dedicată magazinelor online.

    Ce e nou? Compania locală mizează anul acesta pe o creştere de circa 30% a businessului, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al numărului de clienţi, în condiţiile în care platforma are o nouă versiune în care s-au investit peste 3 mil. euro. În prezent, Retargeting are aproape 1.000 de clienţi activi, iar în primele zile de la lansarea noii versiuni a reuşit să atragă câţiva zeci de clienţi noi.

    „Odată cu lansarea platformei noi, a crescut foarte mult şi valoarea medie a unui client în platformă, tocmai pentru că avem servicii mai multe, sunt clienţi mai mari care au intrat în platformă şi atunci nu doar numărul clienţilor din portofoliu a crescut, cât şi valoarea medie a clientului. Pentru noi este foarte important care va fi valoarea clienţilor la finalul anului. Este un mix între cele două – între cantitativ şi valoric.”

    Investor Watch

    Invitat:  Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink – platformă de equity crowdfunding.

    Boom de investitori: Platforma de investiţii SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate, douăzeci şi cinci de milioane de euro strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.


     

  • Românii care au creat o nouă companie în telecom. Vin cu o ofertă total diferită faţă de ce există acum în piaţă

    Într-un moment în care giganţii din telecom au trecut în epoca în care totul este oferit nelimitat – minute de apeluri, internet 4G şi chiar 5G, un start-up local condus de veterani din piaţa de profil vine cu o abordare diferită: tarif fix pe fiecare minut de apel sau MB de date transferat.

    Oferta are mai mult sens decât pare la prima vedere, o dată pentru că este din start ţintită doar către o anumită categorie de clienţi – şi anume cei care nu stau nonstop pe TikTok sau Facebook dar şi, mai ales, pentru că este o ofertă care ar putea ajunge să nu coste nimic, pentru că tot creditul necesar consumului ar putea fi obţinut ca bonus pentru cumpărăturile făcute de la alte companii, parteneri ai operatorului. Care e planul Benefito Mobile şi unde ar putea ajunge proiectul în câţiva ani, ne explică Marian Velicu, cofondator şi preşedinte al operatorului virtual de telefonie mobilă.

    „Eu cred că în acest moment piaţa de telefonie din România este oarecum saturată şi practic a ajuns un fel de bun de larg consum. În ultimii ani, operatorii mobili nu mai au putut să vină cu ceva inovativ, cu ceva nou care să atragă clienţii, iar aceştia nu mai aleg să meargă la un operator doar ca să cumpere un telefon mobil cu reducere. Practic, clienţii caută mai degrabă să plătească pentru ceea ce folosesc“, susţine Velicu. El este unul dintre oamenii care au participat la scrierea caietului de sarcini pentru vânzarea primelor licenţe de telefonie mobilă GSM din România de la jumătatea anilor ’90 cât şi pentru poziţia deţinută ulterior în cadrul Connex – Vodafone. El încearcă din 2012, de când a părăsit corporaţia britanică, să aducă pe piaţă mai mulţi operatori mobili virtuali, dar lucrurile au prins contur abia acum, odată cu interesul unei companii italiene, care este şi acţionar majoritar în cadrul Benefito Mobile, operatorul fiind administrat de compania Goil Services România.

    „Actualmente mecanismele pe care operatorii mobili le oferă nu fac altceva decât să te oblige să achiziţionezi credit şi să reîncarci nişte extraopţiuni care de multe ori îţi oferă foarte mult trafic, foarte multe minute. De multe ori nu-ţi oferă acces în roaming, dar cu toate acestea tu poate consumi mult mai puţin decât îţi oferă ei. Şi atunci noi am venit cu ceva care să schimbe un pic acest mecanism în care noi venim şi spunem: de ce să plăteşti pentru ceea ce practic nu ajungi să foloseşti?”

    Benefito Mobile vine cu un mecanism în care îi spune clientului: uite, eu îţi ofer posibilitatea să încarci cartela ta cu cât credit vrei. Adevărul este că valabilitatea acestui credit este de trei ori mai mare decât cea oferită de către ceilalţi operatori mobili de piaţă. Ca exemplu, pentru 10 lei credit, cartela este funcţională 30 de zile, pentru 20 de lei 60 de zile şi aşa mai departe. ”Îi oferim clientului posibilitatea să plătească puţin pe lună şi să aibă o cartelă cu valabilitate foarte lungă tocmai pentru a-i da posibilitatea ca datorită cumpărăturilor pe care le va face de la parteneri să îşi completeze necesarul de credit prin aceste cumpărături“, a explicat Marian Velicu.

    Benefito Mobile a lansat recent prima cartelă preplătită din România pentru care clienţii primesc credit bonus atunci când fac cumpărături. Managementul companiei vizează aproximativ 300.000 de utilizatori şi un business de 75 milioane de lei în 2025, principala sa ţintă fiind reprezentată de clienţii care au o utilizare sporadică a telefoanelor mobile, şi care folosesc în principal servicii de voce şi mai puţin de date.

    „În acest moment cartela este disponibilă pe site-ul Benefito şi bineînţeles că ea va fi disponibilă şi de la partenerii noştri care vor putea să intermedieze vânzarea acestor cartele sau vor face vânzarea în mod direct, de la caz la caz. Nu ne limităm numai la asta, sunt şi alţi parteneri importanţi din zona de furnizori de cartele preplătite şi de reîncărcare care sunt pe piaţa din România cu care deja avem semnate contracte”, a precizat Velicu.

    Benefito Mobile a „închiriat“ practic reţeaua Telekom Mobile pentru a oferi serviciile de comunicaţii (de aici şi denumirea de operator virtual), diferenţiatorul său pe piaţă fiind faptul că utilizatorii săi pot câştiga credit dacă folosesc produse/servicii ale partenerilor operatorului. Din punct de vedere al ofertei comerciale, cartela preplătită nu poate fi utilizată prin achiziţia de extraopţiuni cu diferite volume de minute şi internet, ci prin achiziţia de credit, din care se scade contravaloarea serviciilor utilizate. Tarifele sunt: 0,2 lei pe minut, 0,2 lei pe SMS şi 0,04 lei pe MB de date transferat, iar cartela poate fi utilizată şi în roaming. Printre primii parteneri ai operatorului se numără Banca Transilvania, Benefit, Edenred, Up România, dar şi Bonusway şi MyWorld, două platforme de cashback care colaborează cu sute de retaileri printre care FashionDays.ro, Elefant.ro sau AliExpress.

    „Partea frumoasă a lucrurilor este că este foarte posibil ca mulţi utilizatori care cumpără frecvent din reţeaua noastră de parteneri să ajungă să nu mai fie nevoiţi să încarce cu propriii lor bani acest credit şi să folosească un telefon mobil pe baza creditului bonus primit de la parteneri.”

    Sunt foarte mulţi utilizatori în România care nu au o utilizare intensă a telefoniei mobile, este un segment semnificativ de câteva milioane de utilizatori care practic folosesc sporadic internetul, poate mai mult traficul de voce.

    ”Şi atunci noi tocmai acest segment îl ţintim, pe cei care practic nu au de ce să opteze pentru acele extraopţiuni cu zeci de giga de trafic în plus care practic lor nu le sunt de folos, nu au de ce să opteze pentru o astfel de variantă. Suntem o alternativă, zicem noi, la un preţ rezonabil”, a punctat antreprenorul, adăugând că echipa Benefito Mobile discută în prezent cu toţi retailerii importanţi din piaţa din România.

    „Eu sunt convins că într-un timp relativ scurt vom mai aduce şi alte nume importante în lista noastră de parteneri.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    Invitat: Ioana Surdu-Bob, cofondator şi CEO al Konvi

    Ce face? Dezvoltă o platformă ce permite deţinerea parţială a bunurilor de lux.

    „Acum strângem prima rundă de finanţare pentru a pune la punct un model scalabil de securizare a activelor, care poate ajunge până la 100 de milioane de euro în active în administrare, suficient încât să ajungem la profitabilitate. Am adunat deja 400.000 de euro în angajamente, iar acum căutăm parteneri la fel de entuziasmaţi ca şi noi pentru a închide această rundă de investiţie”

    Start-up Update

    1. Invitat:  Adrian Ispas, fondator şi CEO al Vatis Tech – tehnologie de recunoaştere vocală.

    Ce e nou? Start-up-ul a fost evaluat la peste 1,5 milioane euro după ce reuşit să atragă o rundă de investiţii în valoare de 200.000 euro de la fondurile Early Game Ventures şi Sparking Capital şi de la Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele Asociaţiei TechAngels.

    „Vom folosi banii în prima fază pentru a dezvolta în continuare tehnologia şi pentru a o comercializa pentru limba română în următorul an. După un an vrem să ridicăm o nouă rundă de finanţare, al cărei scop va fi intrarea într-o piaţă nouă şi dezvoltarea tehnologiei pentru limba vorbită în acea piaţă.”

     

    2. Invitat:  Marian Velicu, cofondator şi preşedinte al Benefito Mobile – operatorul virtual de telefonie mobilă.

    Ce e nou? Start-up-ul a lansat recent prima cartelă preplătită din România pentru care clienţii primesc credit bonus atunci când fac cumpărături.

    „Noi venim cu un mecanism în care îi spunem clientului: uite, eu îţi ofer posibilitatea să încarci cartela ta cu cât credit vrei. Adevărul este că valabilitatea acestui credit este de trei ori mai mare decât cea oferită de către ceilalţi operatori mobili de piaţă. Ca exemplu, pentru
    10 lei credit, cartela este funcţională 30 de zile, pentru 20 de lei, 60 de zile şi aşa mai departe. Îi oferim clientului posibilitatea să plătească puţin pe lună şi să aibă o cartelă cu valabilitate foarte lungă tocmai pentru a-i da posibilitatea ca datorită cumpărăturilor pe care le va face de la parteneri să îşi completeze necesarul de credit prin aceste cumpărături.“

    Sfatul expertului

    Invitat:  Sabina Amăricăi, fondatoarea Qualinest – companie specializată în furnizarea de servicii de testare al software.

    Cât de importante sunt testarea şi automatizarea de aplicaţii pentru un start-up de tehnologie?

    „Testarea şi automatizarea sunt esenţiale atât pentru start-up-uri, cât şi pentru companii deja fondate şi cu software pe piaţă de multă vreme. În cazul start-up-urilor, consider că sunt şi mai relevante pentru că ele abia îşi fac un nume pe piaţă. Automatizarea ne ajută să executăm aceleaşi task-uri repetitive fără să avem un om implicat şi fără să petrecem timp care nu este necesar. De ce este importantă automatizarea? Când vrei să lansezi un produs, vrei să te asiguri că funcţionează aşa cum se aşteaptă clienţii. Când ai lansat produsul şi vrei să lansezi o nouă funcţionalitate, cum ar fi să adaugi un buton sau orice nouă funcţionalitate, vrei să te asiguri că ce funcţiona înainte şi vrei în continuare să rămână funcţional, încă este funcţional şi aici automatizarea are un rol esenţial.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • SMS-ul care te convinge să cumperi, soluţia lansată de un start-up din Oradea. Ce aduce nou faţă de alte concepte similare

    Aliatul magazinelor online în cea mai complicată luptă pe care o duc pe piaţă – aceea de a-şi convinge clienţii să dea click pe butonul „cumpără”, poate fi vechiul SMS care are însă acum în spate tehnologii complet noi. Acesta este pariul unui start-up din Oradea care a dezvoltat o soluţie proprie bazată pe conceptul de marketing conversaţional folosită acum deja de sute de magazine online din SUA, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Am ajuns deja la peste 500 de clienţi, iar ce este cel mai interesant însă, este faptul că am mărit volumul de tranzacţii pe care un anumit client le face prin intermediul Cartloop. Faţă de anul trecut, acum un client plăteşte cam de trei ori mai mult, asta pentru că am reuşit să aducem funcţionalităţi noi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop.

    Proiectul Cartloop a pornit de la ideea de a ajuta magazinele online să recupereze coşurile de cumpărături abandonate de clienţi, însă în prezent platforma este mult mai complexă, axându-se pe conceptul de marketing conversaţional.

    „Am reuşit să trecem de la o platformă nişată pe «cart recovery» la o platformă dedicată de marketing conversaţional, iar acest lucru înseamnă că am introdus funcţionalitaţi precum campanii de SMS, metode de a creşte numărul de abonaţi, pentru că SMS marketing este o metodă de marketing puţin aparte. Adică e nevoie să fii foarte conştient de faptul că pentru a putea trimite un mesaj SMS, persoana trebuie să îşi fi dat acceptul să primească mesaje, iar ce am făcut în ultimele luni a fost să dezvoltăm produse şi funcţionalităţi care să permită clienţilor noştri, magazinelor online, să colecteze numere de telefon în mod conform, astfel încât să poată să îşi creeze lista de abonaţi şi să trimită mesaje în conformitate cu legislaţia”, a explicat el.

    „În plus, lucrăm în paralel la platforma conversaţională, care pe lângă partea de marketing – adică faptul că putem trimite mesaje proactive către clienţi – include şi partea de management de conversaţii la noi în platformă; avem o interfaţă în care clienţii noştri pot să discute cu clienţii lor şi să facă diverse acţiuni într-un singur dashboard, fără să folosească un alt tool pentru conversation management. Ca atare, obiectivul nostru pentru următoarea perioadă este să înglobăm atât partea de marketing, cât şi partea de customer experience, într-o singură platformă, iar deocamdată suntem singurii care facem acest lucru”, a completat Andrei Negrău.

    Modelul de business al Cartloop se bazează atât pe perceperea unui comision din vânzările generate cu ajutorul platformei, precum şi pe un abonament lunar.

    „Noi spunem că este un comision de succes pentru vânzările pe care într-adevăr platforma noastră reuşeşte să le genereze extra pentru magazinele online. Comisionul este de sub 5%”, a spus cofondatorul Cartloop.

    Anul acesta, start-up-ul a reuşit să îşi crească veniturile de zece ori faţă de 2020, iar la finalul lui 2021 echipa Cartloop şi-a propus să majoreze cifra de afaceri cu 30%, mai exact să ajungă la un venit anual recurent de un milion de euro.

    Totodată, echipa Cartloop pregăteşte lansarea unei noi versiuni a platformei, precum şi lansarea unei noi identităţi vizuale a brandului propriu. Practic, acestea au fost cele două direcţii în care start-up-ul a investit banii obţinuţi ca finanţare anul trecut – dezvoltare de produs şi strategie de go-to-market.

    Anul trecut, Cartloop a reuşit să atragă în total finanţări de circa 525.000 de euro, din care 300.000 euro au provenit de la fondul local GapMinder, iar diferenţa a fost obţinută din premiul câştigat în cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web. Acum, start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât voiam iniţial. Acesta a rămas în continuare planul nostru. Noi discutăm cu investitori în fiecare lună, iar rolul meu acum ca şi CEO este să mă ocup de finanţare. În acelaşi timp, vrem să fim foarte atenţi cu cine lucrăm mai departe, adică vrem să alegem un investitor care să înţeleagă produsul, care să înţeleagă piaţa, şi de aceea nu ne-am grăbit până acum. Am primit oferte, dar nu ne-am grăbit să le acceptăm pentru că nu s-au aliniat aşa cum am vrut pe partea de viziune şi pe partea de înţelegere a pieţei”, a precizat Andrei Negrău.

    Legat de participarea în cadrul competiţiei Start-up Spotlight, el a precizat că pe lângă finanţarea propriu-zisă primită, al doilea cel mai important lucru a fost partea de networking, faptul că echipa a fost pusă în legătură cu potenţiali investitori.

    Din cei 225.000 euro obţinuţi ca premiu, circa 50.000 euro au provenit de la asociaţia locală de investitori privaţi TechAngels, care participă an de an la programele How to Web.

    „În ultimii ani, calitatea start-up-urilor a crescut, numărul de mentori a crescut şi la fel s-a întâmplat şi cu numărul de oameni care participă la premiu. Categoric pot să spun că anul trecut chiar au fost discuţii destul de multe referitoare la alegerea câştigătorului. Adică criteriile obişnuite de genul validări, tracţiune, scalabilitate, echipă, deja nu mai sunt suficiente; a devenit destul de complicat să alegi start-up-ul câştigător la Startup Spotlight”, a punctat Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels. El a adăugat faptul că departajarea Cartloop ca şi câştigător nu a fost uşoară.

    „Au fost mai multe criterii care au contat, iar cele obişnuite legate de scalabilitate, echipă, de produs etc., ajung să nu mai fie suficiente. Au fost multe start-up-uri care respectau criteriile acestea. Alegerea nu a fost uşoară, au fost discuţii multe legate de cine trebuia să câştige, iar noi, cei din juriu, eram destul de mulţi şi cu păreri diferite câteodată. A contat însă ce făcuseră ei până atunci, faptul că se mişcaseră foarte bine, crescuseră repede şi că existau premise să continue creşterea. Totodată a contat şi faptul că am putut auzi şi lucruri bune despre fondatori.”

    Start-up Boost

    Invitat: Giorgiana Vlăsceanu, program manager în cadrul StepFWD – program de preaccelerare

    Pregătiri pentru ediţia 2021: „Primele săptămâni sunt axate pe un proces de educare. Trecem prin 8 subiecte fundamentale pentru start-up-uri la început de drum. Încercăm să vedem ce se întâmplă în zona juridică, apoi, treptat, cum anume putem să validăm ideea prin customer development, iar apoi ajungem inclusiv la partea de marketing, strategie de growth, go to market şi partea de vânzări. Punem foarte mult accent pe zona de pregătire pentru pitch, exersăm foarte mult aici pentru că până la urmă oriunde te-ai duce ai posibilitatea de a prezenta start-up-ul tău printr-un pitch.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Andrei Perianu, cofondator şi chief operational officer (COO) al Bankata.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală de agregare completă a produselor financiare.

    „Am semnat cu cinci bănci şi continuăm procesul acesta de integrare a instituţiilor financiare şi a tuturor produselor financiare pe platforma
    Bankata.ro. Suntem mulţumiţi de felul în care decurge procesul de integrare a băncilor şi estimăm că
    într-un an de activitate o să acoperim majoritatea băncilor din România, majoritatea brokerilor de pe piaţa naţională şi parţial şi pe cei activi la nivel internaţional.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi:  Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop – platformă de marketing conversaţional şi Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels

    Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro. Până acum, Cartloop a atras în total finanţări de circa 525.000 de euro de la fondul local GapMinder şi din cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât vroiam iniţial.”

    2. Invitaţi: Mihai Ghiţă şi Cristian Badea, fondatori ai Sypher –  asistent virtual GDPR.

    Ce e nou? Start-up-ul mizează pe triplarea numărului de clienţi şi a veniturilor recurente în decurs de circa un an, în condiţiile în care vrea să accelereze extinderea pe pieţele din vestul Europei cu ajutorul unei noi runde de finanţare în valoare totală de 550.000 euro.

    „Folosind această rundă, care este axată în principal pentru componenta de marketing şi vânzări şi extinderea pe noi pieţe, ne aşteptăm ca în următoarele 12-15 luni să triplăm numărul de companii care se află în platformă şi să creştem veniturile recurente probabil cam tot cu 300% sau poate mai mult.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink, Cognizant Softvision şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • La vânătoare de unicorni

    În urmă cu cinci ani, pe piaţa locală se făceau foarte puţine investiţii în start-up-uri de tehnologie şi doar din când în când apăreau câteva nume mai răsunătoare care obţineau finanţări din străinătate sau erau cumpărate de un jucător străin. În prezent însă, avem mai multe fonduri de investiţii pe plan local, iar Early Game Ventures (EGV), unul dintre cele mari, va ajunge deja la finalul acestui an la un portofoliu de aproape 30 de start-up-uri.

    Doar suma alocată pentru anul acesta investiţiilor în start-up-uri, noi sau care se află deja în portofoliul EGV se va ridica în total la în jur de 10 milioane de euro. Ecosistemul de start-up-uri tech din România este în plin boom, aproape săptămână de săptămână se anunţă o nouă investiţie. Sume relativ mici ce-i drept, însă ecosistemul local se mişcă şi se dezvoltă rapid. Putem spune că am ajuns să recuperăm şi decalajul pe care îl aveam faţă de Bulgaria, ţara vecină, unde primele fonduri de investiţii s-au înfiinţat cu câţiva ani înainte faţă de România.

    „2021 a început poate ceva mai lent, dar ritmul investiţiilor s-a accelerat extrem de mult, iar în perioada de vară am avut nu mai puţin de nouă start-up-uri pe care le-am analizat, nouă deal-uri potenţiale pe care le-am luat în calcul. Anul acesta am finalizat deja trei investiţii, deci avem trei companii care au intrat în portofoliul fondului nostru în 2021 şi mai avem cel puţin încă 5-6 deal-uri în pregătire până la final de an.

    Aş spune că din perspectiva numărului de investiţii, anul 2021 este un an tipic – fondul nostru investeşte în 9-10 start-up-uri pe an şi cred că şi anul acesta ne vom face norma. Cu alte cuvinte, vom încheia anul cu un portofoliu solid, bine echilibrat, de 27 sau poate chiar 30 de companii din diferite industrii”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures.

    Fondul local de investiţii se află acum în al treilea an de activitate, începând să investească deja şi în runde de tip follow-up. „În primii doi ani sunt foarte puţine runde de tip follow-up din cauza faptului că start-up-urile sunt încă prea tinere, nu au atins maturitatea necesară pentru a ridica runda următoare de investiţii. Dar deja anul acesta am început să facem şi runde de tip follow-up. Avem patru start-up-uri din portofoliul nostru care au ridicat deja runde succesive, primul dintre ele a fost Druid care în decembrie anul trecut a ridicat o rundă de câteva milioane de euro ca serie A, dar în aceeaşi situaţie sunt şi Questo, Bunnyshell, Milluu şi mai avem şi alte companii din portofoliu care se pregătesc în iarna aceasta să ridice seria A”, a punctat el.

    Până acum, în primele opt luni ale anului, echipa Early Game Ventures a finalizat patru investiţii, în start-up-urile Meetgeek.ai, Licenseware, FameUp şi Vatis Tech. FameUp, start-up-ul care a dezvoltat aplicaţia mobilă cu acelaşi nume ce le permite utilizatorilor de Instagram cu minimum 500 de urmăritori să promoveze branduri ca influenceri, este chiar una dintre cele mai mari investiţii de până acum ale Early Game Ventures. Runda de finanţare obţinută de FameUp, situată la 2,5 milioane de euro, a fost condusă de Early Game Ventures, căruia i s-au alăturat şi Daniel Dines (UiPath) şi alţi business angels de pe plan local.

    „Cred că este cea mai mare investiţie pe care am făcut-o până în momentul de faţă, aş spune că pe locul 2-3, foarte aproape una de alta, ar fi Druid, Questo şi Bunnyshell. Cred că acum mai bine de un an, făceam eu o analiză şi spuneam că start-up-urile în care am investit noi au ridicat în medie 550.000 de euro. Faptul că portofoliul nostru se maturizează se vede inclusiv în aceste medii pe care le calculăm, iar acum tichetul mediu se apropie de 750.000 de euro”, a precizat Cristian Munteanu.

    El nu a oferit detalii despre suma totală investită de Early Game Ventures în cei aproape trei ani de existenţă pe piaţă, însă a menţionat faptul că se află în grafic, conform planului pe care îl are echipa EGV pentru primii cinci ani.

    „Ne îndeplinim planul cu stricteţe. Intenţia noastră este să investim în primii cinci ani aproape 80% din cele 26 de milioane de euro pe care le avem drept capital disponibil. Şi suntem exact unde trebuie să fim. Nu pot să dau procente sau cifre exacte, dar pot să spun că suntem cu toţii foarte mulţumiţi de cum a decurs campania noastră de investiţii.

    Totodată, suntem plăcut surprinşi de calitatea start-up-urilor din piaţă, fiindcă suntem extrem de selectivi – investim în medie cam 4,5 la sută din start-up-urile pe care le vedem, deci dintr-o sută de proiecte facem 4-5 investiţii, ceea ce înseamnă că am văzut nişte sute de start-up-uri potenţiale până în momentul de faţă ca să construim acest portofoliu de 21 de companii pe care le avem în momentul de faţă, şi 27-30 până la final de an.”

    În perioada următoare, Early Game Ventures va anunţa investiţii noi în start-up-uri care activează în diferite industrii precum educaţie, inteligenţă artificială sau economie circulară.

    „Nu pot să dau nume până nu avem documentele semnate, însă pot spune că sunt start-up-uri din industrii diferite, spre exemplu din domeniul educaţiei, AI, speech recognition sau economie circulară. Deci sunt start-up-uri care ating diferite arii de interes ale fondului nostru, diferite teze de investiţii, dar cam toate sunt subsumate aceleiaşi teze majore care este infrastructura pentru inovaţie.

    La modul ideal, într-o ţară precum România, cu gradul nostru de dezvoltare tehnologică, destul de redus comparat cu alte state, noi ne dorim să investim în acele start-up-uri care construiesc o infrastructură de care se vor folosi mai târziu alte companii sau alte start-up-uri. Ne dorim să investim în start-up-uri care construiesc API-uri, start-up-uri de tip platformă sau din zona de marketplace-uri. Deci ne uitam la astfel de start-up-uri care au o miză strategică cumva pentru industriile în care care acţionează ele”, a spus Cristian Munteanu.

    Anul acesta, echipa Early Game Ventures a analizat până acum între 120 şi 150 de start-up-uri din care a ales până acum trei pentru investiţii, iar alte 5-6 sunt la rândul lor în pregătire pentru obţinerea finanţării.

    „Cele mai multe start-up-uri le-am văzut în primul nostru an de activitate, fiindcă exista o masă mare de start-up-uri care aştepta – neexistând fonduri de capital înainte nu prea aveau unde să se ducă să încerce să ridice bani. În primul an am văzut între 350 şi 400 de start-up-uri, a fost o nebunie pur şi simplu. Aveam zile în care vedeam 10 start-up-uri”, a subliniat el.

    În ultimul an, calitatea start-up-urilor din România a crescut, fondatorii au un nivel de educaţie mai ridicat şi cunosc deja mult mai bine terminologia de specialitate în ceea ce priveşte zona de investiţii. Totodată, pe piaţă se observă şi o majorare a capitalului disponibil pentru investiţii în proiecte de tehnologie, foarte mulţi bani venind din zona imobiliară şi de criptomonede.

    „Văd o evoluţie în ceea ce priveşte evaluarea companiilor şi din perspectiva aceasta cred că ne aflăm undeva într-o zonă de bulă economică. Sunt foarte mulţi bani care vin din zona de real estate, care vin din zona de criptomonede, deci ies din cripto, iar acest capital disponibil este investit în start-up-uri de tehnologie. Acest lucru duce automat la o umflare a preţurilor, la o creştere a evaluărilor pe care o văd în piaţă.

    De asemenea, mă uit la faţa cealaltă a monedei, mă uit la investitori, nu neapărat la investitori instituţionali de tip fonduri cum suntem noi, ci la angel investors şi constat că numărul investitorilor de tip angel a crescut foarte mult în România, văd foarte multe figuri noi, mulţi oameni care încep să investească astăzi ca angels în start-up-uri de tehnologie”, a observat Cristian Munteanu.

    În ceea ce priveşte realizarea investiţiilor de tip serie A şi B pe plan local în perioada următoare, pentru care este nevoie de mai mult capital, Cristian Munteanu a precizat faptul că în acea etapă, start-up-urile nu au nevoie doar de bani, ci şi de acces la pieţe externe şi la cunoştinţe, lucruri de care pot beneficia mult mai uşor dacă atrag o finanţare din străinătate.

    „Eu sunt convins că numărul şi dimensiunea investiţiilor vor creşte în viitor în România. În acelaşi timp, ştiu că este nevoie de investitori externi. Dacă vorbim de seria A, serii B, deci cu cât gradul de maturitate al companiei creşte şi dimensiunea rundei creşte, cu atât mai mult este nevoie de capital extern şi de cunoştinţe externe. Bani s-ar putea găsi şi exclusiv în România, dar companii care ridică 10-20-30 de milioane de euro au nevoie şi de altceva în afară de bani. De obicei, astfel de companii sunt într-o etapă în care se extind pe alte pieţe, într-o etapă de creştere agresivă şi atunci este dificil să funcţioneze doar cu investitori din România, în contextul în care ei  se adresează pieţei din Europa de Vest, Statele Unite sau poate Asia. Deci, aş zice că nevoile unui start-up aflat la serie A sau serie B nu vor putea fi satisfăcute 100% doar de către investitorii locali nici în viitor.

    Cu siguranţă însă, vom vedea runde de investiţii din ce în ce mai mari pe plan local, vom vedea companii din ce în ce mai de succes fiindcă avem deja o istorie, scurtă, de câţiva ani, dar câţiva ani sunt de ajuns ca start-up-urile bune să se maturizeze, să crească, să arate că pot.

    Eu cred că tehnologia în România este abia la început. Industria de venture capital este abia la început, iar în următorii
    10 ani va exploda. Eu cred cu tărie în industria de tech, cred cu tărie în industria cea mai non-tech, în agricultură, şi cred că o strategie naţională care ar fi axată pe aceste două direcţii ar fi de mare succes pentru România, ne-ar pune pe hartă la capetele spectrului ca să zic aşa high-tech şi no tech.”

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andrei Muscalu, cofondator, Skulptor

    Ce face? Vrea să revoluţioneze domeniul construcţiilor cu ajutorul tehnologiei, echipa de ingineri fondatori lucrând în prezent la o soluţie care va permite imprimarea 3D a materialului folosit pentru cofrajele necesare la turnarea betonului şi pentru pereţii interiori ai unei construcţii.

    „Avantajele pe care le aduce tehnologia de printare 3D comparativ cu modul convenţional de a se construi sunt viteza de execuţie, acurateţea procesului şi costurile reduse. Costurile se reduc cu până la 30%, iar viteza de execuţie creşte, astfel că suntem capabili să construim o casă la jumătate din timp faţă de modul convenţional. Avem control asupra timpului şi asupra materialelor – nu se mai irosesc materiale, pentru că în piaţa de construcţii circa 9% din materialele totale se aruncă sau sunt resturi care poluează apoi.“

    2. Invitat:  Bogdan Pană, profesor în cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi fondator al Alprevia

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie care ajută utilizatorii să rămână sănătoşi prin identificarea factorilor de risc pentru principalele afecţiuni medicale grave.

    „Am pornit de la ideea de a promova dovezile medicale, şi împreună cu partenerul meu Dan, care este IT-ist şi care a pus la punct partea de programare, am reuşit să facem acest algoritm. Este un soft cu inteligenţă artificială care reuşeşte să îţi identifice, pe baza datelor tale, riscurile pe care le ai şi să-ţi emită recomandări de consultaţii, analize şi explorări pentru bolile care reprezintă în România peste 80% din mortalitate. Am pornit acum trei ani, ne-a luat ceva timp ca să trecem prin toate şi să citim toate ghidurile de prevenţie din Europa şi toată literatura şi am reuşit să le punem cap la cap în acest software numit Alprevia.”

    Investor Watch

    Invitat: Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures

    Planuri de investiţii pentru 2021: EGV va investi anul acesta per total circa
    10 milioane de euro, atât în start-up-uri noi, cât şi în proiecte pe care le-a finanţat deja în runde anterioare, portofoliul său total urmând să ajungă la circa 27-30 de companii la finalul lui 2021.

    „2021 a început poate ceva mai lent, dar ritmul investiţiilor s-a accelerat extrem de mult, iar în perioada de vară am avut nu mai puţin de nouă start-up-uri pe care le-am analizat, nouă deal-uri potenţiale pe care le-am luat în calcul. Anul acesta am finalizat deja trei investiţii, deci avem trei companii care au intrat în portofoliul fondului nostru în 2021 şi mai avem cel puţin încă 5-6 deal-uri în pregătire până la final de an. Aş spune că din perspectiva numărului de investiţii, anul 2021 este un an tipic – fondul nostru investeşte în
    9-10 start-up-uri pe an şi cred că şi anul acesta ne vom face norma. Cu alte cuvinte, vom încheia anul cu un portofoliu solid, bine echilibrat, de 27 sau poate chiar 30 de companii din diferite industrii.”

    Start-up Update

    Invitat:  Mihai Bisnel, managing partner în cadrul PriceFlux – platformă software pentru monitorizarea automată a preţurilor concurenţei

    Ce e nou? Compania şi-a schimbat în ultimul an strategia în ceea ce priveşte clienţii ţintă, acum fiind în discuţii cu cinci companii mari, multinaţionale, cu ajutorul cărora se poate extinde şi pe pieţele din străinătate.

    „Am schimbat puţin strategia, astfel încât în acest moment discutăm cu clienţi mari şi foarte mari cu care procesul de achiziţie şi de semnare este unul laborios şi foarte lung. Vorbim aici de perioade de minimum 6 luni de când începem discuţiile şi până când ajungem să semnăm, dar discuţiile se pot întinde şi până la 15 luni. În decurs de un an, am semnat doi noi clienţi mari, iar în acest moment suntem de câteva luni bune în discuţii cu cinci noi mari clienţi. Sper ca până la finalul acestui an să semnăm cu cel puţin doi dintre ei.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Afacerea cu taxiuri care pune stăpânire pe toată România. Cum a reuşit o companie româneasca de taxi să se bata cu giganţii veniţi din afară

    Piaţa de taximetrie, care i-a făcut milionari pe mai mulţi antreprenori locali din industria tech, părea deja un domeniu acaparat de platformele străine de RIDE-HAILING precum Uber, Bolt sau Free Now – compania deţinută de grupul Daimler şi BMW care a cumpărat aplicaţia locală de taxi Clever Taxi, şi mai nou şi de soluţii de car-sharing cum ar fi Spark, CItyLink sau Teleport. Totuşi, o companie locală atacă această nişă cu o nouă aplicaţie de taxi: GoCab.

    La sfârşitul acestui an vom atinge un număr de cel puţin 15.000-20.000 de şoferi de taxi parteneri – lucrăm exclusiv cu firme şi şoferi de taxi. Ne propunem să ajungem în toate colţurile României şi putem face acest lucru. Anul acesta vom ajunge în cel puţin 60 de oraşe din România. Vom acoperi practic reşedinţele de judeţ şi alte localităţi din eşalonul doi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Sorin Muşat, preşedintele Consiliului de Administraţie al GoCab Software.

    Proiectul GoCab a început în 2019 în cadrul companiei Romlogic Tehnology SA, care a dezvoltat un taximetru inteligent ce încorporează toate instrumentele de care are nevoie un şofer de taxi pentru a-şi desfăşura activitatea – taximetru, dispecer, navigator GPS, sistem de voce walkie-talkie. „Ideea a fost ca un şofer sau companie de taxi să poată să vadă absolut totul transparent folosind un hardware plus un software dedicate pentru această activitate de taximetrie”, a punctat el.

    Aşadar, GoCab a venit cu soluţia software în completarea hardware-ului dezvoltat de Romlogic, proiectul fiind acum operat separat prin intermediul companiei GoCab Software. Practic, platforma software GoCab este împărţită între aplicaţia mobilă pentru utilizatorii finali – clienţii de taxi, aplicaţia mobilă pentru şoferii de taxi şi soluţia web-dispatch pentru dispeceratele de taxi.

    Prin intermediul aplicaţiei GoCab pentru utilizatorii finali, pasagerii pot comanda online, simplu şi rapid un taxi din orice oraş al ţării, iar procesul de utilizare este intuitiv. Aplicaţia oferă transparenţă în ceea ce priveşte preţul călătoriei şi flexibilitate privind modalităţile de plată: cu cardul direct în aplicaţie, cu cardul fizic, cash sau prin voucherele oferite gratuit de dezvoltatorii aplicaţiei. În plus, toţi şoferii sunt verificaţi, iar călătoriile sunt geo-urmărite pentru un plus de siguranţă. Pentru primii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii de 1,5 milioane euro, urmând să acceseze ulterior şi o finanţare care să susţină dezvoltarea accelerată propusă şi atingerea obiectivelor pe termen mediu.

    „Vizăm ca la sfârşitul anului 2021 sau începutul primului semestru din 2022 să ne listăm pe Bursă. Dorim să atragem cât mai mulţi investitori. Avem un plan foarte bine stabilit pentru următorii doi ani şi din estimările noastre, după cum monitorizăm indicatorii de performanţă, estimăm că aplicaţia GoCab va valora cel puţin 10 milioane euro”, a subliniat Sorin Muşat, precizând că acum valoarea proiectului GoCab este estimată la circa 1,5 – 2 milioane euro.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL