BusinessMagazin

Tag: zboruri

  • O companie aviatică lansează primele zboruri low cost din Europa spre Abu Dhabi. Cât vor costa biletele şi când vom putea zbura

    Wizz Air, unul dintre cei mai importanţi operatori aeriani low-cost din Europa Centrală şi de Est a anunţat astăzi cinci noi rute de pe Aeroportul Internaţional Abu Dhabi (AUH). Rutele vor conecta capitala Emiratelor Arabe Unite cu Budapesta şi Bucureşti din iunie 2020 şi cu Cluj-Napoca, Katowice şi Sofia din septembrie 2020, cu condiţia reluării activităţilor de aviaţie în ţările respective. Wizz Air devine primul transportator european low cost care lansează zboruri către Abu Dhabi. 

    Anunţul completează acordul din martie care oficializează înfiinţarea Wizz Air Abu Dhabi ca o companie aeriană locală cu sediul în Abu Dhabi, ca parteneriat între ADQ şi Wizz Air. Este prima companie aeriană a Wizz Air fondată în afara Europei şi se estimează că va începe operaţiunile mai târziu anul acesta.

    Se intenţionează ca Wizz Air să se concentreze pe stabilirea rutelor către pieţele unde compania are deja operaţiuni cu o creştere importantă, respectiv Europa Centrală, de Est şi de Vest, dar şi subcontinentul indian, Orientul Mijlociu şi Africa, pe termen lung.

    Din Bucureşti şi Budapesta, începând cu 3 iunie şi până pe 30 septembrie se va zbura în zilele de miercuri, duminică, iar după această dată, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, respectiv luni, miercuri şi vineri. Din Cluj-Napoca se va zbura miercurea şi duminica, începând cu 16 septembrie, din Sofia, marţea şi sâmbăta, începând cu 15 septembrie, iar din Katowice, începând cu 15 septembrie şi până pe 24 octombrie, marţea şi sâmbăta, iar după, lunea şi vinerea. Pentru toate cursele, preţul de pornire al biletelor va fi de 59,99 euro. 

    Abu Dhabi este cea mai nouă destinaţie Wizz Air, atrăgând numeroşi pasageri din cinci oraşe majore din patru ţări importante din Europa Centrală şi de Est. Aceste servicii vor fi primele rute directe între capitala Emiratelor Arabe Unite şi Budapesta, Bucureşti, Cluj-Napoca, Katowice şi Sofia, şi vor adăuga o capacitate de aproape 220.000 de locuri/an la reţeaua companiei aeriene din Abu Dhabi. Zborurile sunt deja în vânzare şi pot fi rezervate pe wizzair.com de la 59,99 EUR**. În cazul interdicţiilor de călătorie, impuse din cauza pandemiei de COVID-19, care afectează data de începere a zborurilor, pasagerii cu rezervări pentru zborurile afectate vor avea posibilitatea să îşi reprogrameze călătoria pentru o dată ulterioară, să primească banii înapoi sau să beneficieze de 120% din valoarea rezervării sub formă de WIZZ Credit care poate fi utilizat pentru achiziţionarea de zboruri şi servicii WIZZ.

    Compania aeriană a anunţat recent mai multe măsuri suplimentare pentru a sprijini distanţarea fizică în timpul îmbarcării şi curăţenia sporită la bord. Măsurile sunt uşor de urmat şi ajută la asigurarea celor mai bune condiţii sanitare. Reprezentanţii Wizz Air roagă pasagerii să îşi administreze rezervările online acolo unde este posibil, inclusiv check-in-ul online, serviciul de predare a bagajelor, precum şi să opteze pentru plata contactless în timpul cumpărăturilor la bord. Purtarea măştilor la bord este obligatorie pentru echipaj şi pasageri, astfel, tuturor le este amintit să călătorească cu măşti. „Aeronava este curăţată complet de mai multe ori pe zi şi este dezinfectată peste noapte. Echipajul va înmâna, de asemenea, şerveţele de igienizare pasagerilor la îmbarcare şi va supraveghea distanţarea locurilor pentru pasageri pe zborurile unde gradul de încărcare permite”, se arată într-un comunicat al companiei.

  • O veste bună: Tarom, compania naţională aeriană, reia zborurile începând cu 2 mai. Care sunt primele destinaţii unde oamenii vor putea călători

    Compania naţională de stat Tarom reia zborurile începând cu 2 mai. Prima destinaţie spre care se va putea zbura este Amsterdam, iar în următoarele zile vor fi zboruri şi spre Atena, Paris şi Frankfurt.

    Dacă în zilele de 2 şi 4 mai compania va opera un zbor spre Amsterdam, respectiv Atena, în data de 6 mai vor putea fi făcute călătorii spre Paris, Frankfurt, Amsterdam.

    Zborurile se înmulţumesc ulterior, pe 8 mai, când pot fi rezervate bilete şi spre Munchen.

    Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi a afirmat că sunt necesare nişte măsuri de distanţare socială pentru a relua zborurile, însă nu au fost încă alcătuite.

    Guvernul a aprobat în şedinţa de Guvern de joi seara, acordarea unui credit de salvare pentru companiile aeriene româneşti Blue Air şi Tarom. Acestea au solicitat anterior o sumă de 130 de milioane de euro pentru a trece cu bine peste criza coronavirusului.

  • Când va decola din nou industria aviaţiei?

    „Aviaţia joacă un rol vital. Criza actuală are un impact dramatic asupra acestei industrii. În plus, statele se bazează acum pe serviciile de aviaţie pentru a transporta dispozitive medicale, medici, pacienţi şi pentru a reuni familii”, spune Jacob Hoekstra, CEO al Kilpatrick, companie globală de executive search specializată în domeniul aviaţiei.
    Potrivit unei analize actualizate a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA), veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-un un comunicat de presă trimis de reprezentanţii asociaţiei. La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, ca urmare a doi factori: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.
    „Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică“, avertizează Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA, în analiză.
    De asemenea, o analiză economică realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. În timp ce industria aeroportuară era de aşteptat să genereze aproximativ 172 de miliarde de dolari, se estimează că ar putea pierde aproximativ 45% sau mai mult de 76 de miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, potrivit estimărilor ACI World. În primul trimetru al acestui an industria aviatică a înregistrat deja pierderi de mai multe miliarde, iar acum se prevede că impactul COVID-19 se va extinde nu numai la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2020, ci şi în a doua jumătate a anului curent, menţionează aceeaşi sursă. „Majoritatea experţilor din industria transportului aerian sunt de acord că recuperarea poate dura între 12 şi 18 luni pentru a atinge nivelurile de trafic pe care le înregistra înainte de criză şi este posibil ca industria să nu înregistreze volumele de trafic pre-COVID-19 înainte de sfârşitul anului 2021”, notează Angela Gittens, director general al ACI World, într-un comunicat.
    Reprezentanţii IATA consideră că guvernele ar trebui să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, deoarece companiile aeriene „sunt nucleul unui lanţ valoric care crează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume, şi fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie”.
    În opinia lui Jacob Hoekstra, pentru a supravieţui în această perioadă, organizaţiile din domeniul aviatic trebuie să construiască o „atitudine reziliantă” care îi va ajuta şi în viitoarele posibile crize. „Organizaţiile rezistente vor trece prin criză şi vor fi «răsplătite» de piaţa post-COVID-19. Clienţii, consumatorii, utilizatorii finali îşi vor aminti cum s-a comportat o organizaţe în timpul pandemiei. Pe plan intern, companiile ar trebui să ţină cont de cine a fost «cel mai performant» într-o perioadă în care rezilienţa este o abilitate importantă.”
    Deşi spune că nu se ştie încă dacă operatorii de linie vor fi mai afectaţi de această criză decât cei low-cost sau invers, executivul spune că, cel puţin în privinţa călătorilor, companiile de linie „par să se descurce mai bine cu serviciul pentru clienţi decât cele low-cost, în cazul cărora mulţi oameni se simt abandonaţi de acestea şi e posibil ca pe viitor să se orienteze spre servicii mai bune şi care oferă o mai mare flexibilitate”. Potrivit lui, este prea devreme pentru a spune dacă există companii aviatice aflate în pericol de faliment. „COVID-19 pune în pericol întreaga industrie şi, cu siguranţă, vor fi reduceri de costuri. Prin urmare, companiile va trebui să introducă noi metode pentru a evalua noile abilităţi de leadership cerute de industrie după ce această criză se va încheia.” Şi despre preţurile postpandemie spune că reprezintă, de asemenea, o loterie, deoarece depind de mulţi factori diferiţi, unul dintre cei mai importanţi fiind preţul carburantului – printre mulţi alţii.

    Criza din biroul de acasă
    În paralel cu problemele survenite la nivel macro în cadrul organizaţiilor, executivul de la Kilpatrick le aminteşte şi pe cele de dimensiuni mai mici, dar foarte importante, cum e cea a lucrului de acasă. Deşi ideea de work from home i-a atras pe mulţi, prin prisma unei flexibilităţi şi a unei autonomii sporite, spune el, acum, pe măsură ce munca în regim remote continuă, lucrurile încep să se schimbe. „În unele cazuri, entuziasmul este acum înlocuit de plictiseală, autonomia se transformă în deconectare, flexibilitatea se transformă în dezorganizare, iar unii chiar au început să sufere în lipsa interacţiunilor umane pe mai multe niveluri.” Din fericire, adaugă Hoekstra, avem tehnologii, tot ce trebuie să facem este să le identificăm pe cele corecte şi să le folosim în mod adecvat. „Realitatea virtuală şi învăţarea la distanţă permit companiilor să aibă aceleaşi experienţe fără contact uman. Imaginaţi-vă că vă puneţi ochelari şi, deodată, vă aflaţi la locul de muncă sau într-un alt cadru de lucru.” La nivelul companiei pe care o conduce, executivul spune că „Kilpatrick a avut întotdeauna o cultură de lucru flexibilă, atât timp cât oamenii oferă cele mai bune rezultate în timp util. Fiind o companie globală, cu birouri în 18 locaţii de pe toate continentele, lucrul inteligent în echipă a fost întotdeauna o parte importantă a culturii noastre. Nici măcar la izbucnirea neaşteptată a COVID-19 nu am intrat în panică şi am pus în practică lucrul inteligent în echipă, astfel încât operaţiunile noastre nu au fost perturbate. Pentru noi, cultivarea unui caracter rezilient înseamnă transformarea eşecului în succes. În plus, am avut imediat o mulţime de întrebări din partea clienţilor cu privire la modul în care organizaţiile lor de resurse umane ar trebui să se adapteze la scenariul actual din Asia până în America, aşa că am avut multe de împărtăşit”.


    Industria va decola din nou
    În ciuda crizei actuale şi a previziunilor sumbre, Jacob Hoekstra spune că sectorul aviatic va continua să crească după ce lucrurile vor reintra în normal. „Cele mai recente estimări sugerează că cererea de transport aerian va creşte cu o medie de 4,3% pe an în următorii 20 de ani.” Industria se extinde, adaugă el, iar viitorul aviaţiei este unul plin de provocări. Importanţa acestui domeniu nu poate fi pusă sub semnul întrebării, iar cifrele o demonstrează: în 2017, potrivit datelor OACI (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile – n. red.), citate de CEO-ul Kilpatrick, companiile aeriene din întreaga lume au transportat aproximativ 4,1 miliarde de pasageri, 56 de milioane de tone de marfă pe durata a 37 de milioane de zboruri comerciale. În fiecare zi, avioanele transportă peste 10 milioane de pasageri şi mărfuri în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari. „Acest lucru indică impactul economic semnificativ al aviaţiei asupra economiei mondiale, lucru demonstrat şi de faptul că aviaţia reprezintă 3,5% din PIB-ul la nivel mondial (2,7 trilioane de dolari americani) şi a creat 65 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Aviaţia oferă singura reţea rapidă de transport la nivel mondial, generând creştere economică, creând locuri de muncă şi facilitând comerţul internaţional şi turismul, fiind acum recunoscută şi de comunitatea internaţională ca fiind un factor esenţial pentru realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă.”
    CEO-ul companiei Kilpatrick spune că provocările nu lipseau nici înainte de actuala criză. „Industria aviatică se caracterizează astăzi prin proiecte mai mari şi mai complexe faţă de anii precedenţi şi prin mai puţine finanţări publice. În întreaga lume, investiţiile venite din sectorul privat îşi extind prezenţa în proiectele aviatice, gata să îşi asume mai multe riscuri, dar în schimbul unui ROI (return of investment – n. red.) mai bun. Noi pieţe şi noile frontiere determină jucătorii din industria aviatică de pe tot globul să redefinească provocările în domeniul resurselor umane. Lipsa de personal calificat necesită o mobilitate internaţională mai ridicată şi o îmbunătăţire a abilităţilor de conducere.”

    Exigenţe la nivel înalt
    Potrivit lui Hoekstra, în medie, un executiv de top din industria aviatică câştigă minimum 150.000 de euro/an, iar durata medie a unui contract este de minimum trei ani. Care sunt însă calităţile pe care le caută oficialii companiilor aeriene la un candidat? „Pe măsură ce dinamica industriei aviatice evoluează, profilul liderilor de succes din acest domeniu trece printr-o schimbare fundamentală – nu numai că ne confruntăm cu o lipsă globală de talente în rolurile strategice – indiferent dacă e nevoie de o persoană care să administreze un aeroport sau să facă faţă provocării de a conduce un nou operator low-cost. Tot ce trebuie să facă este să aibă un set de abilităţi comerciale, strategice şi tehnologice – pentru a gestiona corect ambele părţi interesate: publice şi private. În lupta pentru talente, companiile vor să poată vorbi cu oameni care îşi cunosc afacerile şi piaţa, nu există timp pentru a educa consultanţi.”
    În plus, adaugă el, redefinirea responsabilităţilor este de o importanţă vitală pentru orice organizaţie astăzi, în perioada de criză, pentru a-şi asigura succesul de mâine. „Organizaţiile aviatice doresc să lucreze cu un nou tip de lideri, care nu se mai angajează doar în realizări personale, dar care lucrează pentru un obiectiv al echipei. Avem inteligenţa artificială pentru a ne sprijini când vine vorba de activităţi de rutină – când cantitatea contează mai mult decât calitatea. Dar pe cine doreşti la bordul echipei pe termen lung, când calitatea contează?”, notează executivul.
    Anual, Kilpatrick încheie, la nivel internaţional, sute de contracte de angajare. Un proces de recrutare durează, în medie, 3-4 săptămâni, iar tariful companiei se bazează pe gradul de dificultate şi numărul proceselor de recrutare, dar şi pe locaţie. În plus, adaugă el, „toate propunerile noastre se bazează pe un model în care împărţim riscul cu clienţii noştri”. 

  • COVID-19 taie aripile operatorilor de zbor. Cu cât vor scădea veniturile companiilor aeriene

    Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) a lansat o analiză actualizată care arată că veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor inregistra o scădere cu 314 miliarde de dolari în 2020, ceea ce reprezintă o reducere cu 55% faţă de 2019, în contextul crizei provocate de COVID-19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Pe 24 martie, IATA estima o pierdere a veniturilor de 252 miliarde de dolari (-44% faţă de 2019), într-un scenariu cu restricţii severe de călătorie, care durează trei luni.

    Cifrele actualizate reflectă o adâncire semnificativă a crizei şi reflectă următorii parametri:

    • Restricţii interne severe care durează trei luni

    • Unele restricţii privind călătoriile internaţionale care se extind dincolo de primele trei luni

    • Impact mondial sever, inclusiv în Africa şi America Latină (care au avut o prezenţă redusă a bolii şi se previziona o afectare mai redusă, în analiza din luna martie).

    In 2020, cererea pe segmentul de zboruri comerciale (intern şi internaţional) este de aşteptat să scadă cu 48% faţă de 2019. Cele două elemente principale care conduc la acest aspect sunt:

    • Dezvoltări economice generale: lumea se îndreaptă spre recesiune. Şocul economic al crizei COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever în al doilea trimestru, atunci când se estimează că PIB-ul va scădea cu 6% (comparativ, PIB-ul a scăzut cu 2% la varful crizei financiare globale). Cererea pe zborurile comerciale urmăreşte îndeaproape evoluţia PIB. Impactul reducerii activităţii economice numai în T2 ar conduce la o scădere de 8% a cererii în trimestrul al treilea.

    • Restricţii de călătorie: restricţiile de călătorie vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii de călătorie. Cel mai sever impact este de aşteptat să fie în al doilea trimestru. La începutul lunii aprilie, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului. Pieţele interne ar putea să înregistreze o creştere a cererii începând din trimestrul al treilea, într-o primă etapă de ridicare a restricţiilor de călătorie. Cu toate acestea, pieţele internaţionale vor inregistra o creştere mai lentă, deoarece se pare că guvernele vor păstra aceste restricţii de călătorie mai mult timp.

    „Perspectivele industriei sunt din ce in ce mai sumbre. Amploarea crizei face puţin probabilă o recuperare accentuată în formă de V. În termeni realişti, va fi o recuperare în formă de U, cu călătoriile interne revenindu-şi mai repede decât piaţa internaţională. Am putea asista la o înjumătăţire a veniturilor din zboruri comerciale. Aceasta ar reprezenta o pierdere de 314 miliarde de dolari. Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică “, a declarat Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA.

    Guvernele trebuie să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, cred reprezentanţii asociaţiei. Companiile aeriene sunt nucleul unui lanţ valoric care creează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume. Fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie.

    „Ajutorul financiar pentru companiile aeriene ar trebui să fie o măsură prioritară pentru guverne. Sprijinirea companiilor aeriene va menţine lanţurile vitale de aprovizionare în timpul crizei. Fiecare loc de muncă salvat la o companie aeriană va menţine încă 24 de persoane angajate. Şi aceasta va oferi companiilor aeriene o şansă de luptă, rămânând întreprinderi viabile, care sunt gata să conducă redresarea, conectând economiile atunci când pandemia va fi sub control. În cazul în care companiile aeriene nu sunt gata, efectele economice negative ale COVID-19 vor fi prelungite inutil “, a spus de Juniac.

    IATA propune o serie de opţiuni de ajutor pe care guvernele să le ia în considerare:

     • Sprijin financiar direct transportatorilor de pasageri şi de marfă pentru compensarea veniturilor reduse şi a lichidităţii atribuite restricţiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID-19;

    • Împrumuturi, garanţii de împrumut şi sprijin pentru piaţa obligaţiunilor corporative de către guverne sau bănci centrale. Piaţa obligaţiunilor corporative este o sursă vitală de finanţare pentru companiile aeriene, dar eligibilitatea obligaţiunilor corporative pentru sprijinul băncilor centrale trebuie extinsă şi garantată de guverne pentru a oferi acces unei game mai largi de companii.

    • Scutire de impozite: rambursări la impozitele pe salarizare plătite la zi în 2020 şi /sau o prelungire a condiţiilor de plată pentru restul anului 2020, împreună cu renunţarea temporară la impozitele pe bilete şi alte taxe impuse de guvern.


     

  • Operatorul aerian low-cost care este nevoit să îşi ţină toate aeronavele la sol din cauza pandemiei

    Operatorul aerian low-cost EasyJet a declarat că îşi menţine la sol toate aeronavele şi nu poate să ofere o dată pentru când îşi va reporni activitatea, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Operatorul spune că a decis să procedeze astfel din cauza „restricţiilor de zbor fără precedent” impuse de autorităţile naţionale din toată lumea din cauza pandemiei cauzate de coronavirus.

    Compania a anulat deja majoritatea serviciilor de zbor dar a mai derulat câteva zboruri de salvare pentru a-i repatria pe britanicii rămaşi în afara ţării.

    „Vom continua să lucrăm cu autorităţile pentru a opera mai multe zboruri de salvare”, au declarat reprezentanţii companiei citaţi de BBC.
    EasyJet a avut până acum 650 de zboruri de salvare şi a adus acasă astfel 45.000 de persoane.

    Compania regională Loganair a declarat că este puţin probabil ca operatorii aerieni să supravieţuiască fără un ajutor guvernamental. Jonathan Hinkles, CEO-ul Loganair, a spus pentru BBC că „orice companie care afirmă că poate supravieţui fără ajutor de stat probabil minte”.

     

  • Tarom suspendă zborurile Bucureşti – Istanbul

    Tarom anunţă că suspendă zborurile Bucureşti – Istanbul din 30 martie şi până în 30 aprilie.

    Zborurile pe ruta Bucureşti – Istanbul vor fi suspendate în intervalul 30 martie – 30 aprilie 2020, urmare a restricţiilor impuse de către autorităţi, pentru limitarea pandemiei Covid-19.

    „Vă rugăm să reprogramaţi călătoriile pentru date viitoare, puteţi face acest lucru fără taxe de modificare, sau puteţi solicita rambursarea sumelor plătite, contactând agentul emitent sau orice agenţie Tarom”, este anunţul companiei.

    Regimul Erdogan a suspendat zborurile către aproape 70 de state, a închis şcolile, cafenelele, barurile şi a interzis rugăciunile colective. Potrivit Agenţiei Anadolu, preşedintele turc a anunţat că în ţară sunt 5.698 de persoane infectate cu noul coronavirus şi 92 decedate.

  • KLM îşi regândeşte structura programului de zbor pentru vara anului 2020. Operatorul va continua să zboare în 57 de destinaţii din întreaga lume

    Industria aeriană se confruntă în prezent cu una dintre cele mai dificile perioade a ultimilor ani. Dincolo de criza sanitară indusă de răspândirea COVID-19 în lume, întreaga echipă a companiei KLM lucrează pe de o parte la repatrierea tuturor cetăţenilor olandezi aflaţi în prezent în alte ţări, dar şi la menţinerea unui nucleu critic de zboruri şi destinaţii. În aceste condiţii, KLM confirmă continuarea operării pentru perioada 29 martie 2020 – 3 mai 2020 a 25 de destinaţii intercontinentale şi 32 de destinaţii europene. În această perioadă, KLM va zbura conform unui program ajustat, care reprezintă aproximativ 10% din numărul normal de zboruri, program care va fi supus schimbărilor deciziilor autorităţilor naţionale şi internaţionale.

    Ca urmare a restricţiilor de circulaţie impuse de răspândirea COVID-19 în Europa, începând cu data de 28 martie 2020 şi până pe 3 mai 2020, compania aeriană KLM nu va mai opera zborurile pe ruta Amsterdam – Bucureşti.
    69 de zboruri intercontinentale în fiecare săptămână, operate cu aeronave 777 şi 787
    Reţeaua intercontinentală de zboruri KLM va fi operată cu aeronave Boeing 777 şi 787. Aeronavele nefolosite vor fi parcate în incinta aeroportului Schiphol din Amsterdam, până la schimbarea situaţiei pe plan internaţional. Către Delhi, Dubai, Lima, Nairobi, Beijing şi Taipei KLM va opera iniţial cu aeronave CARGO destinate transportului de marfă, urmând a face trecerea la zborurile de pasageri de îndată ce situaţia internaţională o va permite. Următoarea listă prezintă lista aeroporturilor pe care compania da opera în continuare, precum şi frecvenţa zborurilor pe săptămână, rutele marcate cu asterisc fiind supuse unor restricţii de călătorie foarte stricte, unde KLM va zbura iniţial doar în regim CARGO: Atlanta – 3, Abu Dhabi/Muscat – 2, Bangkok – 2, Curacao – 2, Delhi* – 2, Dubai – 3, Sao Paulo – 2, Hong Kong – 3, Incheon (Seoul) – 3, New York JFK – 7, Johannesburg – 3, Kansai (Osaka) – 2, Los Angeles – 3, Lima* – 3, Mexico City – 3, Nairobi* – 2, Narita (Tokyo) – 2, Chicago O’Hare – 2, Beijing* – 3, Panama City – 2, Shanghai – 3, Singapore – 3, Taipei* – 3, Calgary – 3, Toronto – 3.
    Reţeaua europeană a fost creată astfel încât să asigure o conexiune cât mai bună a zborurilor europene la rutele intercontinentale. Următoarele destinaţii vor fi operate zilnic cu plecare de pe aeroportul Schiphol din Amsterdam, în perioada 28 martie – 3 mai. Lista destinaţiilor va fi actualizată în funcţie de deciziile autorităţilor naţionale şi europene: Geneva, Viena, Zurich, Bruxelles, Paris, Lyon, Dusseldorf, Frankfurt, Hamburg, Munchen, Stuttgart, Berlin, Roma (incepand cu 4 aprilie) **, Stockholm, Billund, Copenhaga, Goteborg, Oslo, Barcelona **, Lisabona, Madrid **, Aberdeen, Birmingham, Bristol, Dublin, Edinburgh, Glasgow, Leeds Bradford, Londra, Londra Heathrow, Manchester, Newcastle. Rutele marcate cu asterisc sunt în prezent supuse unor restricţii de călătorie foarte stricte şi se va lua în considerare într-o etapă ulterioară dacă / când aceste zboruri pot fi operate.

    Pentru toate celelalte rute menţionate mai sus, KLM subliniază că decizia de zbor a companiei poate să fie influenţată de restricţiile de călătorie în vigoare şi că situaţia este încă extrem de volatilă. De aceea, pentru pasagerii cu zboruri programate în următoarea lună, cea mai sigură şi actualizată sursa de informaţii rămâne website-ul companiei, KLM.com şi aplicaţia KLM.

    Deoarece lucrul la bordul unei aeronave într-un spaţiu limitat cu mulţi pasageri ridică în mod evident întrebări cu privire la serviciul de zbor în timpul pandemiei de coronavirus, reprezentanţii KLM au adus mai multe modificări drastice modului în care echipajul lucrează la bord. Toate acestea pentru a se asigura că echipajul îşi poate continua activitatea şi poate contribui la readucerea pasagerilor acasă în siguranţă. La cererea echipajului, dar şi a pasagerilor serviciul de la bord a fost adaptat pentru a reduce contactul fizic. În plus, compania oferă echipament personal de protecţie, iar programul a fost ajustat astfel încât echipajul să nu stea în străinătate sau să rămână în strainatate pentru o perioada cât mai scurtă de timp posibil.
     

  • Blue Air suspendă toate zborurile regulate începând cu 21 martie până se încheie starea de urgenţă. În perioada 17-20 martie, compania va opera zboruri pentru a aduce pasagerii români înapoi în ţară

    Blue Air suspendă toate zborurile regulate începând cu data de 21 martie şi până la încheierea perioadei în care starea de urgenţă este activă, iar în perioada 17-20 martie va opera un număr limitat de zboruri al căror obiectiv esenţial este de a aduce pasagerii români înapoi în ţară.

    Preşedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenţă luni, 16 martie, pentru 30 de zile. 

    Destinaţiile acoperite de programul “Te aducem acasă” includ aeroporturile operate de Blue Air care nu fac obiectul restricţiilor de călătorie impuse de autorităţile locale şi unde a fost înregistrat un număr important de solicitări ale românilor care îşi doresc să revină în ţară.

    După 21 martie, Blue Air va continua să opereze zboruri charter, în cazul în care există cerere suficientă pentru o anumită destinaţie sau la cererea expresă a unor organizaţii sau autorităţi.

     „Cu toţii ne confruntăm cu o situaţie exceptională, iar lupta împotriva coronavirusului este responsabilitatea fiecaruia  dintre noi, toţi dorindu-ne să îi protejăm pe cei dragi şi să contribuim la stoparea acestei crize. Suspendarea zborurilor regulate reprezintă pentru, noi, la Blue Air, o premieră tristă şi o decizie dificilă din punct de vedere uman, economic şi operaţional, însă susţinem pe deplin măsurile luate de Guvernul României şi suntem conştienţi de necesitatea acestora pentru a gestiona eficient lupta în contextul pandemiei. Prioritatea noastră este siguranţa pasagerilor noştri, preocupându-ne totodată de confortul lor emoţional. De aceea, facem toate eforturile pentru a-i aduce acasă pe cetăţenii rămaşi departe de ţară şi de familiile lor, şi întreaga echipă Blue Air este mobilizată pentru a păstra un dialog permanent cu pasagerii noştri ale căror planuri de călătorie sunt afectate în această perioadă. Ne bazăm pe inţelegerea şi înţelepciunea comunităţii Blue Air, pasageri şi echipă deopotrivă, şi credem că optimismul şi responsabilitatea sunt principalele noastre arme şi reprezintă primii paşi către revenirea la normalitate.” , spune Oana Petrescu, CEO Blue Air.

    Pasagerii care au zboruri rezervate cu data de călătoriei până pe 31 mai 2020 (inclusiv) şi doresc să işi reprogrameze călătoria, pot beneficia de rebooking gratuit, pentru zboruri după data de 1 iunie, sau de restituirea sumei sub formă de voucher, ce va putea fi folosit pentru călătoriile viitoare.

    Website: https://www.blueairweb.com/ro/ro/flyyouhome/

    Formular:  https://l.blueairweb.com/flyyouhome

    Email: flyyouhome@blueair.aero

    Telefon: 0040 212 088 630

  • Angajaţi ai acestei companii îşi fac bagajele. Şeful companiei a anunţat consecinţele coronavirusului asupra afacerii

    În ultima săptămână, toţi operatorii din aviaţie şi turism au fost nevoiţi să ia măsuri în legătură cu prevenţia răspândirii Covid-19 şi a restricţiilor guvernelor, care au impactat negativ programele operatorilor aerieni, printre care şi ale celor din Ryanair Group.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, în ultimele şapte zile, Italia, Malta, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Austria, Grecia,  Maroc, Spania, Portugalia, Danemarca, Polonia, Norvegia şi Cipru au impus limite de zbor cu diferite grade de restricţie, de la toate zborurile spre şi dinspre o ţară sau interzicerea zborurilor spre/dinspre ţările cu riscul de infectare cu Covid. Pe parcursul weekendului de exemplu, Polonia şi Norvegia au interzis toate zborurile internaţionale, în timp ce în alte ţări (fără restricţii de călătorie), au fost reduse serviciile pe aeroporturi.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Ryanair, compania va menţine la sol majoritatea aeronavelor din flota europeană în următoarele 7 până la 10 zile. În acele ţări în care flota nu este menţinută la sol, restricţiile legate de distanţa socială vor face zborul, în orice scop, nepractic sau chiar imposibil.

    Pentru aprilie şi mai, Ryanair se aşteaptă să îşi scadă capacitatea locurilor cu până la 80%;  o oprire la sol a tuturor aeronavelor nu poate fi decisă.

    În acest context, Ryanair ia acum măsuri să îşi scadă cheltuielile operaţionale şi să îşi crească cash flow-ul. Acest lucru înseamnă păstrarea la sol a aeronavalor suplimentare, amânarea tuturor cheltuielilor de capital şi oferirea de rambursări, cheltuielile discreţionare, implementarea unei serii de concedieri voluntare, suspendarea temporară a contractelor angajaţilor şi reducerea semnificativă a oreler de muncă şi a plăţilor.

    Reprezentanţii companiei spun că lucrează împreună cu angajaţii şi sindicatele de peste tot din UE pentru a gestiona acest eveniment fără precedent, cu un impact şi durată care sunt acum imposibil de determinat.

    Grupul Ryanair are un nivel solid de lichidităţi, cu cash şi echivalente în cash de peste 4 miliarde de dolari la data de 12 martie, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei. Aceasta se concentrează acum pe completarea programului de zbor pe cât este permis de guvernele naţionale pe parcursul următoarelor şapte zile, astfel încât să îşi repatrieze clienţii, pe cât posibil. Spun că au observat o reducere semnificativă a rezervărilor făcute în ultimele două săptămâni şi se aşteaptă ca aceste scăderi să se adâncească în viitorul previzibil. Ei adaugă că vor continua să monitorizeze cererea, precum şi restricţiile de zbor impuse de autorităţile naţionale şi vor continua să reducă din agenda de zbor dacă este necesar.

    „La Ryanair Group Airlines, facem ce putem pentru a gestiona provocările impuse de epidemia Covid-19, care a cauzat în ultima săptămână restricţii de călătorie impuse de guvernele naţionale extraordinare şi fără precedent, în cele mai multe dintre cazuri cu notificări minime sau chiar inexistente. Comunicăm cu toţi pasagerii afectaţi prin e-mail şi SMS şi organizăm zboruri de salvare pentru a-i repatria pe clienţi, chiar şi în acele ţări unde au fost impuse restricţii. Prioritatea noastră rămâne sănătătatea şi binele angajaţilor şi pasagerilor şi facem tot ce putem ca să ne asigurăm că se pot reuni cu prietenii şi familiile lor în aceste vremuri dificile.

    Ryanair ia toate măsurile necesare pentru a reduce cheltuielile de zbor şi să îmbunătăţească cash flow-ul fiecărui operator aerian din grup. Ryanair este un grup aviatic rezilient, cu o balanţă de cheltuieli şi pierderi puternică, cu lichidităţi  substanţiale şi putem, cu acţiuni potrivite şi luate la timp, să supravieţuim unei perioade cu zboruri reduse sau chiar cu zboruri zero, astfel încât să ne pregătim adecvat pentru întoarcerea la normalitate, care va veni mai degrabă mai repede decât mai târziu, pe măsură ce guvernele UE iau măsuri fără precedent pentru a restricţiona răspândirea Covid-19”, spune Michael O’Leary, CEO-ului grupului Ryanair.

  • Anunţ de ultimă oră al Wizz Air. Sunt vizaţi toţi cei cu zboruri spre şi dinspre Italia

    Operatorul aerian low-cost Wizz Air a anunţat că îşi suspendă cursele pe toate rutele dintre România şi Italia ca urmare a deciziei autorităţilor române de a interzice toate zborurile dintre cele două ţări între 9 şi 23 martie 2020 inclusiv, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Anunţul vine după informarea de ieri referitoare la suspendarea zborurilor din România către Milano Bergamo şi Veneţia Treviso până pe 3 aprilie.

    Pasagerii cu rezervări afectate de această modificare vor fi informaţi şi vor fi reprogramaţi automat pe o rută alternativă cât mai curând posibil, scriu reprezentanţii companiei. Clienţii care au rezervat direct pe wizzair.com sau în aplicaţia pentru mobil a companiei aeriene vor primi o notificare prin e-mail, în care li se oferă reprogramarea gratuită, rambursarea completă a banilor sau rambursarea a 120% din tarifului iniţial sub formă de credit de companie. Pasagerii pot alege între opţiunile de mai sus accesând linkul din e-mail şi alegând cu uşurinţă cea mai bună opţiune prin intermediul platformei noastre de programare individuală.