Tag: WSJ

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.
     

  • Wall Street Journal: Guvernul polonez vrea să accelereze explorarea resurselor de gaze de şist

     Polonia este una dintre cele mai promiţătoare locaţii din UE în ceea ce priveşte potenţialul resurselor de gaze de şist, însă cele câteva puţuri de explorare săpate până în prezent au produs rezultate neconvingătoare.

    Procedeul de extracţie a gazelor de şist este unul controversat, care presupune injectarea de chimicale la presiune ridicată pentru fractuarea formaţiunilor de rocă de şist. Experţii de mediu susţin că procesul industrial poate polua apele subterane şi atmosfera.

    Franţa a interzis exploatarea prin fracturare hidraulică, iar Germania pare decisă să îngheţe planurile de exploatare a gazelor de şist după finalizarea negocierilor pentru formarea unei coaliţii de guvernare, notează WSJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Arma economică secretă a Germaniei – o reţea vastă şi eficientă de promovare a exporturilor

     Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

    Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, surplusul de cont curent al zonei euro, a crescut cu mai puţin de 4% în septembrie, la 13,7 miliarde de euro, şi este mai mic decât surplusul înregistrat individual de Germania, de 20 de miliarde de euro.

    Astfel de date au pus în lumină strategia Germaniei de a-şi dezvolta economia prin exporturi în locul consumului intern. Trezoreria SUA a acuzat, în octombie, modelul economic bazat pe export al Germaniei că împiedică recuperarea Europei din criza financiară. UE a anunţat, săptămâna trecută, că va evalua dacă excedentul comericial al economiei germane a încălcat normele stabilite la nivel comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wall Street Journal: Taxele mari pe muncă blochează revenirea economiei italiene. Plăţile în contul pensiilor totalizează aproape 13% din PIB

     Statul italian preia aproximativ două treimi din profitul brut al firmelor prin taxe pe profit şi pe muncă, potrivit unei analize Wall Street Journal (WSJ).

    “Statul ne strânge de gât”, se plânge Partizia Zanotta, proprietarul unei firme de sudură cu 10 angajaţi din nordul Italiei, care a redus programul de lucru şi a renunţat la investiţii în echipamente din cauza crizei economice.

    Italia a avut în ultimii 10 ani cea mai slabă creştere economică dintre cele 34 de state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Economia este încă în recesiune în urma crizei financiare, iar şomajul a atins cele mai ridicate niveluri din ultimii 40 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ ÎN GRECIA: A eliminat o restricţie veche de 100 de ani

     “Nici măcar un client nu a intrat astăzi. Nu orele de lucru erau problema, ci dacă populaţia are bani sau nu”, comentează pentru Wall Street Journal proprietarul unui magazin de îmbrăcăminte din centrul Atenei.

    Potrivit noilor reglementări, adoptate de guvern la presiunile creditorilor internaţionali, magazinele universale din Grecia pot lucra şapte duminici pe an, în timp ce magazinele mai mici, independente, pot deschide în fiecare duminică.

    Până acum, retailerii din Grecia puteau lucra maximum două duminici pe an, una dintre cele mai restricţionate pieţe de consum din Europa în ceea ce priveşte sfârşitul săptămânii, cu reguli care datează de la 1908.

    Guvernul speră că decizia va creşte competitivitatea şi va crea zeci de mii de locuri de muncă într-o economie cu un şomaj de 27%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft, Google şi Facebook pregătesc sfârşitul erei cookie-urilor în publicitate

     Cei trei giganţi din Silicon Valley au anunţat recent proiecte prin care vor ocoli miile de companii specializate în plasarea de cookie-uri pe site-uri, în prezent intermediari între agenţiile de publicitate şi publicul ţintă.

    Mutarea anunţă un transfer masiv de putere în industria globală a publicităţii digitale, estimată la 120 miliarde de dolari pe an.

    “Se pregăteşte o mare bătălie. Cel care controlează accesul la informaţie o poate închiria şi are un avantaj uriaş”, comentează pentru Wall Street Journal Scott Meyer, director general la Evidon, companie specializată în cookies.

    Totodată, sistemele pregătite de Microsoft, Google şi Facebook vor fi mai eficiente decât cookie-urile: companiile vor putea aduna informaţii mai exacte şi relevante despre activităţile şi comportamentul utilizatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lenovo ar putea face o ofertă de preluare a BlackBerry

     Producătorul de PC-uri şi smartphone-uri Lenovo a intrat într-un acord de confidenţialitate cu BlackBerry care îi permite să inspecteze în detaliu situaţia financiară a companiei canadiene, a afirmat una dintre surse.

    Contactat de WSJ, un reprezentant al Lenovo a refuzat să comenteze informaţiile.

    Un reprezentant al BlackBerry a afirmat că firma nu are de gând să facă vreun anunţ privind procesul de evaluare a alternativelor strategice înainte de aprobarea unei eventuale tranzacţii.

    BlackBerry a închiat în luna septembrie un acord preliminar de preluare în valoar de 4,7 miliarde de dolari, cu un consorţiu de investitori canadieni condus de grupul de asigurări Fairfax Financial Holdings, unul dintre cei mai mari acţionari ai producătorului de smartphone-uri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wall Street Journal: După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

     Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul acestei săptămâni, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.

    “Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani.

    Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top trei subiecte în The Wall Street Journal de astăzi

    Disputele guvernanţilor americani legate de buget ar putea scoate în evidenţă nominalizarea lui Janet Yellen în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale (Fed), oferind o nouă ocazie de dezbatere asupra eficienţei şi duratei programului băncii centrale de cumpărare de obligaţiuni.

    Preşedintele Obama a avertizat asupra unui „haos economic” dacă un blocaj politic ar aduce SUA în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile şi a spus că ar accepta chiar o creştere pe termen scurt a plafonului de îndatorare pentru a le da răgaz guvernanţilor să negocieze.

    Rafinăriile din SUA exportă mai mult combustibil ca niciodată, reuşind efectiv să exporte boom-ul energetic american în toată lumea.

    www.wsj.com

  • Top 3 subiecte în Wall Street Journal de astăzi

    Bugetul SUA
     
    Naţiunea americană îşi ţine răsuflarea înaintea unei posibile blocări a aparatului guvernamental, pe măsură ce timpul rămas la dispoziţia Congresului pentru aprobarea bugetului se apropie de final iar membrii legislativului american nu au oferit niciun indiciu că ar fi ajuns la un consens.
     
    Twitter pe bursă
     
    Reţeaua de socializare Twitter se pregăteşte să dezvăluie planurile pentru listarea la bursă săptămâna aceasta. Daca operaţiunea se va desfăşura fără piedici, Twitter s-ar putea tranzacţiona pe Wall Street, cel mai devreme la finalul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.
     
    Cei “4 călăreţi”
     
    Pieţele se pregătesc de mai multe teste cruciale în următoarele luni: bugetul SUA, rata şomajului în luna septembrie, câştigurile companiilor din al treilea trimestru şi următoarea şedinţă de politică monetară a Fed. Cei “patru călăreţi ai Apocalipsei” riscă să afecteze investiţiile şi evoluţia unor segmente de piaţă.