“Pentru multi dintre investitori, plasamentele pe bursele de
peste Ocean sunt ca un al doilea job. Dupa ce termina orele de
program la locul de munca, acestia aloca cateva ore pentru a face
bani pe bursele straine. Valoarea medie a unui cont de
tranzactionare deschis de clientii nostri urca pana la 30.000 de
euro”, a spus Ser¬giu Mandis, seful departamentului de
tranzactionare din cadrul societatii de brokeraj Fairwind
Securities, con¬trolata de Dinu Patriciu. Bursele americane se
deschid la ora 16.30 (ora Ro¬ma¬niei), ultima tranzactie avand loc
la ora 23.30.
Tag: Wall Street
-
200 de romani fac bani pe Wall Street
-
Fost trader de pe Wall Street, condamnat la 26 luni de detentie, dupa care va fi deportat in Siberia
Fostul trader Alexei Koval, in varsta de 37 de ani, a pledat
“vinovat” in ianuarie la acuzatiile ca, impreuna cu prietenul sau
Igor Poteroba, a comis frauda conform legislatiei valorilor
mobiliare cu actiunile a sase companii de sanatate din portofoliul
UBS, intre anii 2005 si 2009. Poteroba a pledat de asemenea vinovat
in luna decembrie si a fost condamnat in martie la 22 de luni de
inchisoare. Procurorii au demonstrat in fata instantei ca Poteroba
si Koval au folosit mesaje email codate, referindu-se la actiuni si
titluri drept “frequent flyer miles” (mile de calatorie acordate de
companiile de transport aerian ca bonus pasagerilor care calatoresc
des) si la bani drept “potatoes” (cartofi). Koval a recunoscut de
asemenea ca a platit diverse sume de bani pentru a obtine
informatii confidentiale, utilizandu-le apoi pentru a face
tranzactii profitabile cu actiuni. -
NYT: O societate secreta de pe Wall Street conduce piata tranzactiilor cu instrumente derivate
Scopul comun al celor noua este de a proteja interesele marilor
grupuri financiare, pe care le reprezinta, pe piata derivatelor,
una dintre cele mai profitabile si mai controversate din industria
financiara. Detaliile intalnirilor si identitatile lor au fost
pastrate in cea mai stricta confidentialitate, insa intre cele noua
banci se regasesc si Morgan Stanley, Deutsche Bank, UBS, Barclays,
Credit Suisse, Bank Of America si Citigroup, potrivit unor surse
citate de NYT.Bancherii formeaza o comisie foarte puternica implicata in
supravegherea pietei derivatelor, in valoare de mii de miliarde de
dolari, care asemenea asigurarilor, sunt folosite pentru protejarea
fata de risc. In teorie, grupul apara integritatea pietei
instrumentelor derivate. In practica, apara si dominatia pietei de
catre marile banci. Ei au luptat pentru a bloca intrarea altor
banci pe piata si incearca sa blocheze si eforturile de a face
disponibile informatii detaliate despre preturi si comisioane.
Cititi mai multe pe www.zf.ro -
De ce s-a sinucis fiul lui Bernard Madoff
Madoff-fiul avea 46 de ani, s-a sinucis, in timp ce copilul sau de doi ani
dormea in camera alaturata, impreuna cu cainele familiei. Conform
unor surse, sinucigasul i-ar fi trimis sotiei
sambata dimineata, inainte de a se spanzura, niste e-mailuri in
care sugera ca familiei i-ar fi mai bine fara ca mostenirea grea a
fraudei sa atarne pentru totdeauna asupra ei. “O sa aveti o viata
mai buna daca eu nu mai sunt cu voi”, ar fi scris Mark Madoff.“Mark a fost o victima nevinovata a faptelor monstruoase ale
tatalui sau, cedand dupa doi ani de presiuni continue, de acuzatii
false si insinuari”, a declarat avocatul sau, Martin Flumenbaum.Mark Madoff, cel mai mare dintre cei doi fii ai escrocului care a
fost condamnat anul trecut la 150 de ani de inchisoare pentru
pagube de 65 de miliarde de dolari provocate investitorilor care au
apelat la firma lui de brokeraj, Bernard L. Madoff Investment
Securities LLC, conducea una dintre diviziile acestei firme, insa a
negat de la bun inceput, ca si fratele sau Andrew, ca ar fi stiut
ceva de malversatiunile tatalui.Ulterior insa, lichidatorul afacerii, care incearca sa recupereze
bani in beneficiul pagubitilor, a intentat succesiv sute de procese
unui mare numar de banci americane si europene, fonduri de
investitii, angajati ai lui Bernard Madoff si rude ale acestuia,
cerand daune totale de peste 50 de miliarde de dolari
si recuperand pana acum 2,6 miliarde.Printre cei dati in judecata de lichidatorul Irving Picard
pentru complicitatea la escrocherie intr-un fel sau altul,
presupusa pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii, se numara
banci ca JP Morgan, Merrill Lynch, UBS, HSBC, Citibank, Natixis,
Fortis, ABN Amro, BBVA din Spania, Bank Austria, UniCredit, Nomura
International, dar si cei doi fii ai lui Bernard Madoff si fratele
acestuia, Peter, vizati de un proces in care li se cereau daune de 200
de milioane de dolari.
Ultima actiune de acest fel, anuntata miercuri, cu doar patru zile inainte
de termenul-limita fixat de legea federala (sambata, 11 decembrie)
pana la care Picard mai putea intenta procese de recuperare a
banilor fraudati, vizeaza sapte banci din lista celor de mai sus,
precum si pe cinci dintre nepotii lui Bernard Madoff si pe parintii
lor.Unul dintre procesele intentate miercuri urmareste recuperarea a
274.000 de dolari pe care Bernard Madoff si sotia lui Ruth i-ar fi
transferat copiilor lui Mark Madoff, precum si actualei si fostei
sotii ale acestuia. Procesul este intentat impotriva lui Mark
Madoff, a sotiei lui Stephanie Morgan si a copilului lor de doi
ani, identificat cu initialele A.V.M., precum si fostei sotii a lui
Madoff, Susan Elkin, a fiului lor Daniel Madoff si a fiicei lor,
identificata ca K.M.Celalalt proces ii vizeaza pe Andrew Madoff, fratele lui Mark, pe
sotia lui Deborah, care a intentat divort la vremea arestarii lui
Bernard Madoff, in decembrie 2008, si pe copiii lor minori,
identificati in actele procesului ca A.M. si E.M. si carora Bernard
si Ruth Madoff le-ar fi transferat ilegal fiecaruia fonduri de cate
80.000 de dolari.Peter, Mark si Andrew Madoff au fost acuzati tot miercuri si in
cadrul unui proces separat, intentat la Londra de catre lichidatori
si care urmareste recuperarea a 80 de milioane de dolari de la ei
si de la fosti directori si parteneri ai Madoff Securities
International Ltd, firma lui Bernard Madoff care se ocupa de
afacerile din strainatate. Irving Picard sustine ca directorii si
functionarii firmei au facut plati frauduloase, de care au
beneficiat inclusiv membrii familiei lui Madoff, in urma carora
banii au fost folositi in scop personal de acestia, intre altele la
cumpararea unui iaht, a unor masini de lux si a unor proprietati
imobiliare in Franta si SUA.O a treia actiune intentata miercuri priveste fundatiile
nonprofit ale familiilor lui Mark si Andrew Madoff, care ar fi
primit ilegal cate 2 milioane de dolari fiecare din conturile
bancare ale lui Bernard si Ruth Madoff, unul dintre aceste conturi
fiind deschis la banca Lehman Brothers.
Tabloidul financiar Dealbreaker a scris in primavara ca, dupa
incercari nereusite de a se transfera in alta firma de brokeraj de
pe Wall Street, Mark Madoff intentiona sa-si deschida “un boutique
de cercetare financiara”, Strategic Research, pornind cu un site
care sa adune laolalta principalele informatii de business
publicate in presa. Mai nou insa, The Wall Street Journal scrie ca s-ar fi lansat
intr-o afacere de dezvoltare de aplicatii pentru iPad. Fratele sau,
Andrew, s-a redresat mai repede dupa drama familiei, conducand
impreuna cu prietena lui o firma de consultanta financiara pentru
“prevenirea situatiilor de urgenta financiara”, numita Black
Umbrella.In vara, Mark Madoff si-a scos la vanzare, pentru 7,5 milioane de
dolari, vila din Nantucket pe care o cumparase in 2008 pentru
6,5 milioane, impreuna cu sotia sa Stephanie. La vremea respectiva
(inainte de arestarea tatalui), Mark Madoff si sotia isi vandusera
o alta proprietate din Nantucket, vrand sa se mute intr-o casa mai
mare cu ocazia nasterii copilului lor. Intr-un proces separat, din
octombrie 2009, Picard il acuzase pe Mark Madoff personal ca a
folosit ilegal aproape 67 de milioane de dolari scosi din firma
tatalui sau, cu acordul acestuia, pentru a-si finanta stilul de
viata luxos si cumpararea proprietatilor imobiliare din Manhattan,
Connecticut si Nantucket.Sursa foto: Dealbreaker.com.
-
Indicatorul Wall Street valoreaza 116.500 de dolari
Vanzatorul, Kevin Lessin, a cumparat indicatorul vintage cu
aproximativ 25 de ani in urma de la un dealer care se ocupa cu
vanzarea proprietatii unui colectionar de obiecte specific
new-yorkeze. Semnul este format din doua placute emailate asezate
incrucisat care indica strazile Wall si Broad cu litere albe pe un
fundal albastru cobalt.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Neica-nimeni si plutocrati
Intrebarea-cheie este cat de multi senatori cred ca pot sa
mearga inainte sustinand ca razboiul e de fapt pace, sclavia este
libertate, iar reglementarea activitatii bancilor mari le face
acelor banci o favoare.
Cateva elemente de istorie: aveam un sistem functional pentru
evitarea crizelor financiare, care se baza pe garantiile
guvernamentale si pe reglementari. Pe de o parte, depozitele
bancilor erau asigurate, prevenind aparitia unor imense cozi de
oameni panicati la ghisee pentru retragerea banilor (ceea ce a fost
cauza centrala a Marii Crize). Pe de alta parte, bancile erau
strict reglementate astfel incat sa nu profite de garantiile
guvernamentale si sa-si asume riscuri excesive pe seama
acestora.Cam din 1980 incoace, totusi, sistemul s-a destramat treptat,
partial din cauza politicilor de dereglementare, dar in special din
cauza inmultirii “fantomelor bancare”: institutii si practici – cum
sunt finantarea investitiilor pe termen lung cu imprumuturi pe
termen foarte scurt – care au recreat riscurile sistemului bancar
de moda veche, fara ca acum sa mai fie acoperit de garantii sau de
reglementari. Ca urmare, in 2007, sistemul financiar era la fel de
vulnerabil la o criza severa pe cat era si in anii ’30. Si criza a
venit.Si acum? Am recreat, de fapt, garantiile tip New Deal: cand
sistemul financiar a plonjat in criza, guvernul a sarit sa salveze
companiile financiare cu probleme astfel incat sa evite colapsul
total. Si ar trebui sa tineti minte ca pachetele cele mai mari de
salvare financiara au fost acordate in timpul unei administratii
republicane conservatoare, care sustinea ca e profund atasata
valorilor pietei libere. Avem toate motivele sa credem ca aceasta
va fi regula si de acum inainte: cand e cazul, indiferent cine e la
putere, sectorul financiar va fi salvat. De fapt, datoriile
bancilor fantoma, ca si depozitele bancilor conventionale, au acum
o garantie guvernamentala.Singura intrebare este daca industria financiara va plati un pret
pentru acest privilegiu, daca Wall Streetul va fi obligat sa se
comporte responsabil ca rasplata la sprijinul oferit de guvern. Si
cine s-ar putea impotrivi?Pai, ce ziceti de John Boehner, liderul minoritatii republicane din
Camera Reprezentantilor? De curand, Boehner a tinut un discurs in
fata bancherilor in care i-a incurajat sa blocheze eforturile
Congresului de a impune reglementari mai stricte. “Nu-i lasati pe
acei neica-nimeni de consilieri ai congresmanilor sa profite de voi
si aparati-va”, i-a somat el. Prin “sa profite” el subintelegea
impunerea unor conditii sectorului financiar, in compensatie pentru
sprijinul guvernamental.Barney Frank, presedintele Comisiei de Servicii Financiare din
Camera Reprezentantilor, a confectionat rapid insigne cu
“Neica-nimeni de consilier” si le-a distribuit angajatilor
Congresului.
Dar Boehner nu e problema: Frank a obtinut deja o majoritate pentru
aprobarea in Camera a unei reforme financiare solide. Problema este
mai degraba ce se va intampla in Senat.
In Senat, proiectul pus in discutie a fost initiat de senatorul
Chris Dodd din Connecticut. E semnificativ mai slab decat cel al
lui Frank si trebuie intarit, subiect pe care-l voi discuta in
comentarii ulterioare. Dar niciun proiect nu va deveni lege daca
republicanii din Senat stau in calea reformei.Dar opozantii reformei nu se tem oare ca vor fi catalogati drept
aliati ai tipilor rai (ceea ce si sunt)? Poate ca nu. In ianuarie,
Frank Lutz, strategul republicanilor, a lansat un memoriu despre
cum acestia ar trebui sa se opuna reformei financiare. Ideea lui
principala era ca republicanii ar trebui sa sustina ca susul e de
fapt jos – ca legislatia de reforma este de fapt “o mare lege de
salvare a sectorului financiar” si nu un set de restrictii care sa
le fie aplicate bancilor.In urma cu cateva zile, senatorul Richard Shelby din Alabama,
intr-o scrisoare care ataca proiectul lui Dodd, a sustinut ca o
parte esentiala a reformei – supravegherea mai stricta a
companiilor financiare mari, importante pentru sistem – este de
fapt o salvare, pentru ca “piata va privi aceste firme ca <prea
mari pentru a cadea> si implicit sprijinite de guvern”. Hm,
domnule senator, piata deja priveste acele firme ca avand o
sustinere guvernamentala implicita, pentru ca o au: orice ar spune
acum oameni ca Shelby, in orice criza din viitor acele firme vor fi
salvate, indiferent care partid este la putere.
Singura intrebare este daca o sa reglementam activitatea
bancherilor astfel incat sa nu abuzeze de privilegiul de a fi
sustinuti de guvern. Si aceasta reglementare – nu viitoarele
salvari – incearca de fapt sa o blocheze adversarii reformei.Astfel ca avem de-a face cu un razboi intre neica-nimeni si
plutocrati – cei care vor sa impuna reguli de comportament unor
banci scapate de sub control si bancheri care vor libertatea de a
impinge economia pe buza prapastiei, libertate accentuata de
constiinta faptului ca in cele din urma contribuabilii oricum ii
vor salva dintr-o criza. Orice ar spune, realitatea este ca oameni
ca Shelby sunt de partea plutocratilor; americanii ar trebui sa fie
de partea acelor neica-nimeni, care incearca sa le protejeze
interesele. -
Messi a castigat in 2009 de 2,5 ori mai mult decat cel mai bine platit bancher de pe Wall Street
Spre comparatie, cel mai bine platit bancher de pe Wall Street,
John Stumpf, seful Wells Fargo, a castigat anul trecut 18,7
milioane de dolari (13,8 mil. euro). James Dimon, directorul
executiv al JP Morgan, a castigat 17 mil. dolari (12,6 mil.
euro).
Cititi mai multe pe www.zf.ro -
Ca sa scape de stres, bancherii de pe Wall Street se intalnesc seara sa se lupte
“Vin multi baieti din finante. E un mod bun de a se relaxa dupa
munca. Daca ai pierdut sute de mii de dolari, e bine sa vii sa te
descarci”, spune Max McGarr, luptator profesionist si instructor la
o sala de fitness preferata de bancheri.Unii dintre acestia, precum John Cholish de la Merrill Lynch, au
trecut deja la nivelul de luptatori profesionisti, atrasi de stilul
“artelor martiale mixte” promovat de competitia Ultimate Fighting
Championship, care a castigat in ultimii ani popularitate in
intreaga lume.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Imblanzirea bancilor
n opinia mea, procesul de re-reglementare a bancilor este
absolut necesar si incepe sa aiba tot mai multa sustinere politica.
Metodele pe care executivul le-a utilizat in relatia cu asa zisele
banci “too-big-to-fail”, au creat un decalaj moral intre Wall
Street si Main Street. Intre 1933 si 1999, conform legii
Glass-Steagall, bancile comerciale erau restrictionate de la a
subscrie actiuni si obligatiuni iar bancile de investitii nu aveau
dreptul sa preia depozite de la clienţi. Se pare ca o cauza foarte
plauzibila a actualei crize bancare la nivel mondial ar putea fi
abrogarea din anul 1999 a legii Glass-Steagall, care a oferit
gigantilor financiari o putere greu de controlat.Pe 12 ianuarie, presedintele Barack Obama a anuntat un plan de a
colecta 120 miliarde de dolari pe o perioada de 10 ani, printr-o
taxa aplicata institutiilor financiare, cu scopul de a recupera
pierderile din programul Troubled Asset Relief Program (TARP).
“Orice impozit nou este intotdeauna mai complicat de implementat
decat s-a anticipat “, a spus Ed Kleinbard – profesor de drept de
la Universitatea South California. Kleinbard a adaugat ca Marea
Britanie se luptă deja pentru a implementa impozitarea cu 50% a
bonusurilor in valoare mai mare de 25.000 de lire sterline obtinute
de bancheri. Unii politicieni se tem ca o impozitare mai ridicata
ar cauza plecarea a 9000 de bancheri din tara.Cu toate acestea, se pare ca Statele Unite nu va impozita nici
bonusurile obtinute pe Wall Street si nici veniturile obtinute din
prestarea de tranzactii financiare. Conform estimarilor
analistilor, cele mai mari 10 banci din SUA preconizeaza sa obtina
venituri nete de 45 miliarde de dolari in 2009. Este evident pentru
toata lumea ca acest plan este o masura politica, cu tendinte clare
de populism. Bancile au rambursat guvernului SUA 165 miliarde de
dolari anul trecut, permitand guvernului sa recupereze aproximativ
doua treimi din investitiile sale totale in sistemul bancar.
Conform Departamentului de Trezorerie, TARP a primit 12,9 miliarde
de dolari in comisioane, dividende si dobanzi, altfel spus o
rentabilitate de 8 % la investitii sale bancare.Pe 22 ianuarie, presedintele Barack Obama a facut publice
intentiile sale de a reduce activitatea de “proprietary trading”
din cadrul sectorului bancar. Obama a propus sa se limiteze marimea
activelor bancilor si sa li se interzica bancilor posibilitatea de
a investi in fonduri speculative. Unele tari europene, inclusiv
Marea Britanie, forteaza insa firmele sa isi reduca riscul prin
cresterea rezervelor de capital. Planul presedintelui Obama este de
a gasi sprijin politic in Europa. Pe de o parte, ministrul de
finante francez Christine Lagarde a declarat: “In cazul in care
bancile se angajeaza in activitati de risc foarte mare, acestea pot
pune in pericol banii deponentilor lor”. Pe de alta parte,
cancelarul Exchequer Alistair Darling a exclus sugestiile lui
Mervyn King – guvernatorul Bancii Angliei, ca bancile de investitii
sa nu mai atraga depozite de la consumatori, sustinand ca aceastea
desfasoara operatiuni de trading pentru beneficiul lor si nu pentru
beneficiul clientilor lor.Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), care coordoneaza
reglementarile financiare ca urmare a crizei economice globale,
trebuie sa adopte un plan final pana in octombrie 2010. Pana
atunci, orice miscare unilateral luata de catre orice guvern ar
putea crea diferente substantiale in cadrul mecanismului financiar
global, urmate de posibilitati de speculare de catre
investitori.Pentru alte detalii si puncte de vedere pe diverse teme, va
astept pe http://toniiordache.ro -
Obama vrea banci mai mici si riscuri mai putine pe Wall Street
Presedintele american Barack Obama are de gand sa ia masuri
care sa puna noi limite privind marimea si riscurile pe care si le
asuma cele mai mari banci, acesta fiind cel mai recent atac al
administratiei la adresa bancherilor de pe Wall Street, scrie The
Wall Street Journal.Aceasta mutare ar putea marca, cel putin teoretic, o
reglementare mai dura a activitatii jucatorilor din sistemul
financiar, similara celei din timpul Marii Recesiuni din anii
’30.Cititi mai multe pe www.zf.ro