Ministerul de Interne din Bahrain a anuntat ca persoanele
implicate in moartea a doi protestatari au fost arestate; miscarile
de strada au continuat de-a lungul saptamanii la Manama, avand loc
confruntari intre manifestanti si sustinatori ai regimului.
Manifestatiile continuau miercuri si in Egipt, in contextul in care
armata a demarat reformele constitutionale, iar oamenii iesiti in
strada vor ca plecarea lui Mubarak sa aduca intr-adevar
democratizarea tarii. Armata a dispersat 200 de protestatari de la
o uzina situata intre orasele Cairo si Alexandria.
In Iran, mii de persoane, intre care numerosi sustinatori ai
guvernului, s-au adunat la Teheran pentru inhumarea unui barbat
ucis in protestele antiguvernamentale.
In Irak, cel putin o persoana a fost impuscata mortal si alte 32 au
fost ranite cand agenti ai unor firme private de securitate si ai
serviciilor de securitate au deschis focul asupra a sute de
demonstranti in fata sediului guvernoratului din Kut, oras situat
la 110 kilometri sud de Bagdad.
Confruntari au avut loc si in Libia, unde aproximativ 150 – 200 de
oameni s-au adunat in orasul Benghazi pentru a-l sustine pe
activistul pentru drepturile omului Fathi Terbil, aflat in
detentie.
The
New York Times a relatat ca armata s-a alaturat miilor de
protestatari care se luptau cu fortele politiei egiptene trimise sa
apere Ministerul de Interne de la Cairo, in cursul dupa-amiezii de
sambata, Demonstrantii au aruncat in cladire cu pietre, coctailuri
Molotov si au incendiat cateva masini din zona. Totusi, militarii
au refuzat sa faca ceea ce le cereau demonstrantii, respectiv sa
deschida focul contra politistilor ce aparau cladirea contraatacand
cu gaze lacrimogene si gloante de cauciuc.
In zona au ramas balti de sange, de la ranitii in cursul luptei,
iar bilantul violentelor, dupa o saptamana de proteste,
a crescut sambata la peste 100, dupa estimarea postului TV
Al-Jazeera, care a avut trimisi la mai multe morgi din tara,
inclusiv la Alexandria, unde ciocnirile au fost cu deosebire
violente in cursul diminetii de sambata, iar fortele de ordine ar
fi tras in oameni cu gloante adevarate.
In alte parti ale capitalei, soldatii i-au invitat pe opozantii din
strada sa se urce in vehiculele lor ca sa se fotografieze impreuna,
iar la Alexandria, demonstrantii le-au adus ceai militarilor. Presa
straina este foarte atenta la comportamentul armatei, pentru ca de
ea depinde daca Mubarak va mai putea sau nu sa ramana presedintele
tarii.
Mubarak l-a numit sambata pe Ahmed Shafik, general in retragere,
ca prim-ministru, dupa ce vineri a demis intregul cabinet spre a-i
convinge pe demonstranti ca este decis sa schimbe cursul politicii,
sa combata coruptia incriminata de ei si sa creeze conditii pentru
relansarea economiei si reducerea somajului (circa 9% din populatia
activa, insa mai ridicat in randul tinerilor).
Mai importanta insa decat numirea lui Shafik a fost desemnarea,
pentru prima data de cand Mubarak a preluat puterea in Egipt in
1981, a unui vicepresedinte, in persoana lui
Omar Suleiman (71 de ani), seful serviciilor speciale ale tarii
si un bun diplomat, apreciat deopotriva in SUA, in Israel si in
Palestina. Miscarea este considerata de analisti drept un prim pas
spre o tranzitie a puterii de la Hosni Mubarak (82 de ani) in alta
directie decat spre fiul sau Gamal, pe care pana acum toata lumea
il considera drept succesorul desemnat la conducerea
Egiptului.
Faptul ca atat Shafik, cat si Suleiman sunt oameni care provin din
armata denota, in opinia unor comentatori, ca Mubarak ar actiona la
comanda structurilor militare si ca, in ciuda gesturilor de
bunavointa ale soldatilor fata de protestatarii din strada, armata
va fi cea care ii va asigura o iesire onorabila din scena
presedintelui. “Armata tine mai mult la stabilitate decat la
presedinte. Probabil vor anunta in curand ca presedintele este
bolnav si Suleiman va lua puterea pana la alegerile prezidentiale”,
sustine John R. Bradley, autor al unei carti despre viata politica
din Egipt.
Protestatarii nu sunt multumiti de numirea lui Suleiman, pe care il
considera la fel de corupt si de condamnabil ca orice alt demnitar
din cercul lui Mubarak. “Nici Mubarak, nici Suleiman, suntem saturi
de americani!”, a scandat multimea adunata in piata Tahrir din
Cairo.
Mubarak a adaugat ca va numi sambata un nou guvern si ca
intelege nemultumirile manifestantilor, dar a adaugat ca granita
dintre libertate si haos este foarte fragila si ca el nu va permite
destabilizarea Egiptului. Presedintele n-a precizat daca mai vrea
sa candideze la inca un mandat de sase ani la conducerea tarii, la
alegerile din acest an. Mubarak nu are un vicepresedinte numit, iar
zvonurile spun ca il pregateste pe fiul sau Gamal sa preia puterea
in locul lui.
Manifestantii s-au batut cu fortele de securitate de-a lungul
intregii zile de vineri, folosind pietre si dand foc la cladiri publice, intre care sediul partidului de
guvernamant, cel al televiziunii publice si al ministerului de
externe. Pana vineri seara, protestele cu incendieri de cladiri se
extinsesera in 11 din cele 28 de provincii ale tarii. In ciocnirile
dintre fortele guvernului si manifestanti, incepute de marti, au
murit 26 de oameni si alte sute au fost raniti. Au fost arestati
circa o mie de oameni, intre care si Mohamed ElBaradei, laureatul
Nobel pentru Pace si fost sef al Agentiei Internationale pentru
Energie Atomica. Autoritatile au interzis iesirea din case dupa ora
18, au scos in strada armata ca sa sustina fortele de ordine si au
taiat comunicatiile prin telefon mobil si internet la Cairo si in
alte orase mari.
In unele locuri, politistii si-au aruncat uniforma si s-au alaturat
demonstrantilor, iar la Cairo, unde s-au aruncat gaze lacrimogene,
oamenii au aruncat de la balcoanele cladirilor sticle de apa si
cutii de Pepsi pentru ca manifestantii sa-si clateasca ochii, sau
ceapa si lamai ca sa taie efectul gazelor.
Contestatarii regimului nu sunt satisfacuti de decizia
presedintelui de a demite guvernul pentru a-si salva functia, scriu
agentiile straine de presa. “Noi vrem ca el sa plece si in loc de
asta se infige mai bine la putere. Crede ca asa calmeaza situatia,
dar de fapt mai tare infurie oamenii”, a declarat un demonstrant, citat de AP.
La nemultumirea lor contribuie si faptul ca Mubarak a calificat
protestele drept “parte a unui plan mai larg de a deteriora
stabilitatea si a distruge legitimitatea sistemului politic din
Egipt”, desi cei iesiti in strada si-au motivat protestul prin
somajul ridicat, saracie, coruptia autoritatilor si cresterea
preturilor la alimente.
Imediat dupa declaratiile televizate ale lui Mubarak, presedintele
american Barack Obama l-a sunat pe liderul egiptean si i-a cerut sa
faca “pasi concreti” pentru a respecta drepturile democratice si sa
se abtina de la folosirea violentei contra protestatarilor.
Administratia americana a amenintat vineri regimul de la Cairo ca
va reduce programul de asistenta in valoare de 1,5 miliarde de
dolari oferit Egiptului, stat aliat al SUA, daca violentele se
extind.
In context, presa internationala aminteste ca site-ul WikiLeaks
a publicat o depesa din 2008 emisa de la ambasada americana
din Cairo, din care reiese ca, desi oficial il sustineau pe
Mubarak, autoritatile de la Washington i-ar fi ajutat in secret pe
disidentii egipteni care incercau sa foloseasca retelele de
socializare online ca sa organizeze rasturnarea regimului. Autorul
depesei chiar se referea la un plan, apreciat drept nerealist, de
a-l inlatura pe Hosni Mubarak de la putere in 2011, plan in care
erau implicate mai multe grupari de orientari diferite, intre care
Fratia Musulmana, partidul liberal Waft sau Revolutionarii
Socialisti.
De asemenea, la fiecare 24 de ore in Romania se raporteaza patru
cazuri de violenta domestica, majoritatea victimelor fiind femei.
Situatia este ingrijoratoare daca ne gandim ca acestea sunt numai
cazurile anuntate la Politie, cele mai multe victime evitand sa-si
denunte agresorii.
Cele mai multe acte de violenta in scoli se inregistreaza in
Capitala. Pe parcursul anului scolar 2009-2010, in Bucuresti au
fost raportate oficial 55 de astfel de cazuri.
Cel mai recent studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii situeaza
scolile din Romania pe locul doi in lume , intr-un clasament ce
cuprinde 37 de tari, in ceea ce priveste perceptia violentei. 70%
dintre elevii romani spun ca le e teama de comportamentul agresiv
al colegilor, procent intrecut doar de cel inregistrat in cazul
Ungariei.
Potrivit reprezentantilor Politiei judetene, victima, agentul
Codrut Oprea, care era in timpul liber in momentul producerii
incidentului, a fost transportata la Spitalul de Urgenta Floreasca,
in coma de gradul IV, in prezent presupusul agresor, George Uta
Daniel, in varsta de 21 de ani, cunoscut sub porecla de “Danezu”,
din Targoviste, fiind cautat de catre politisti dupa ce a fugit de
la locul faptei.
Tanarul, un presupus interlop din Targoviste, a mai fost
implicat intr un incident cu violenta, in primavara acestui an,
cand a fost acuzat ca a lovit-o pe fata sefului de post din
Pietrosita.
„Era fratele nostru cel mai tanar”, spune Masayev. „Era cel pe care il iubeam cel mai mult”. Fratele disparut locuia la Moscova si nu a avut sanse prea mari sa fie implicat in violentele separatiste din Cecenia.
Razboaiele care au ravasit Cecenia dupa destramarea Uniunii Sovietice au luat sfarsit, in mod oficial.Capitala Grozny a fost reconstruita, iar magazinele si cafenelele sunt deschise. Si totusi, republica se afla in ghearele unei epidemii de rapiri. Disparitia si uciderea Nataliei Estemirova, de saptamana trecuta, o celebra luptatoare pentru drepturile omului, vine in contextul unei tendinte crescande a disparitiilor inexplicabile. Smulsi de pe alei, luati noaptea din pat sau ridicati din masini, oamenii pur si simplu se evapora.
In primele sase luni ale anului, organizatia ruseasca pentru drepturile omului Memorial, unde lucra Estemirova, a documentat 74 de rapiri in Cecenia, comparativ cu cele 42 de anul trecut. Gruparile care lupta pentru protejarea drepturilor omului il invinuiesc pe presedintele Ramzan Kadyrov si pe fortele sale de securitate pentru moartea Estemirovei si seria de rapiri. „Acestea au evoluat de la masuri de succes pentru lupta impotriva insurgentilor la instrumente de represiune politica”, considera Yekaterina Sokiryanskaya, cercetator la Memorial. Ea precizeaza ca presedintele Kadyrov are mana libera de la Moscova pentru a rezolva astfel de probleme, aceeasi mana libera cu care a luptat impotriva razboiului. “Toata lumea il numeste Stalin. Isi inlatura rivalii politici, dar si vocile independente.” Potrivit NYTimes, rapirea Estemirovei de catre Kadyrov a fost infirmata chiar si de presedintele rus, Dmitri Medvedev.
Cresterea rapirilor in Cecenia vine pe fondul mutarii activitatii insurgentilor din Caucazul de Nord in afara Ceceniei, conform unei analize a Centrului pentru Studii Strategice si Internationale de la Washington.
Bisericile neoprotestante organizeaza sedinte de gaming in care tinerii si adolescentii pot juca „Halo 3“, ultimul titlu din seria de succes lansata de Microsoft, unde este vorba despre o grupare religioasa extraterestra pornita sa distruga Pamantul si mare parte a galaxiei. Jocul nu poate fi cumparat decat de cei cu varsta de peste 17 ani si a inregistrat de la lansare, in urma cu cateva saptamani, vanzari de peste 300 de milioane de dolari. Chiar daca este violent, pastorii sustin ca „Halo 3“ este o metoda buna de a stabili o legatura cu adolescentii si tinerii, care sunt dificil de convins sa frecventeze o biserica. Pe de alta parte, criticii sunt ingrijorati de faptul ca in acest mod jocul devine accesibil chiar si unor copii de 12 ani, lucru care i-ar putea afecta pe viitor, afirmand ca se pot gasi si idei mai bune pentru a aduce poporenii pe calea credintei. In ciuda criticilor, numarul bisericilor care folosesc „Halo 3“ in scopul de a-i face pe tineri sa le calce pragul a ajuns deja la cateva sute. O biserica din Colorado a trimis, spre exemplu, e-mail-uri la 50.000 de tineri, invatandu-i cum sa reflecteze si sa discute despre credinta lor folosindu-se de teme din joc.
