Tag: violenta

  • Bătăi, ameninţări, trafic. România, ţara copiilor abuzaţi în toate felurile. 15.000 de cazuri, raportate de Protecţia Copilului

    Aproape 15.000 de cazuri de abuz şi neglijare au fost raportate de către DGASPC-uri în 2018. 94% din cazurile de abuz şi neglijare au loc în familie, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Din sondaj reiese că numărul real al copiilor victime este mult mai mare, majoritatea cazurilor nefiind referite de către serviciile sociale sau alţi specialişti care lucrează cu copiii (cadre didactice, medici etc.).

    Portivit datelor de sondaj, două treimi dintre copii au fost supuşi abuzului emoţional şi abuzului fizic uşor ca forme de disciplină. Nefiind conştienţi de efectele negative ale acestor comportamente asupra copiilor, părinţii utilizează aceste forme de abuz pentru a corecta comportamentul copiilor.

    În ceea ce priveşte violenţa în şcoli, aproximativ unul din trei copii din ciclurile gimnazial şi liceal spun că au fost supuşi unor forme de violenţă fizică sau psihologică în şcoală. O proporţie şi mai mare a fost a victimelor din mediul online. Violenţa repetată asupra copiilor poate avea repercusiuni grave pentru sănătatea lor mintală şi performanţa scolară, arată studiul.

    Şi traficul de copii reprezintă una din temele analizate în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului, fiind înregistrare şi în acest caz cifre îngrijorătoare. Dintre toate victimele traficului de persoane identificate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, mai mult de jumătate sunt minori. Minorii sunt traficaţi atât intern cât şi internaţional în scopul exploatării sexuale, pentru săvârşirea de infracţiuni (furt, înşelăciune etc.) şi pentru exploatare prin muncă, se arată în raport.

    Şi în ceea ce priveşte zona copiilor cu dizabilităţi şi a cerinţelor educaţionale speciale, există foarte multe probleme. Conform datelor ANPDCA, în România, există 65.731 copii cu dizabilităţi. Cifra nu include însă copiii ai căror părinţi nu au făcut demersuri pentru încadrarea oficială într-un grad de handicap. Incidenţa neşcolarizării este de 7 ori mai mare în rândul persoanelor cu dizabilităţi decât în rândul populaţiei generale.

    Conform unor date din 2016, mai puţin de jumătate (42%) erau încadraţi în şcoli de masă. Încă 26% erau înscrişi în şcoli speciale sau beneficiau de educaţie specială de grup şi 3% erau educaţi în regim individual. Aproximativ 29% dintre copiii cu dizabilităţi nu erau înscrişi în învăţământ, dar acest grup include şi copiii de vârste foarte mici. Totuşi, peste 6.000 de copii cu dizabilităţi cu vârsta de peste 5 ani nu erau înscrişi în nicio formă de învăţământ, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Tot în raport se arată şi faptul că şcolile de masă sunt slab pregătite pentru integrarea şi sprijinirea copiilor cu dizabillităţi şi CES-uri, din punct de vedere al accesibilizării materiale, şi în ceea ce priveşte pregătirea personalului didactic şi socializarea celorlalţi copii şi părinţi în spiritul educaţiei incluzive.

    La nivelul anului şcolar 2017-2018, rata abandonului şcolar la nivel naţional în învăţământul primar şi gimnazial era de 1,7% (aprox. 30.000 elevi), cu cea mai mare rată a abandonului şcolar înregistrată în Regiunea Centru cu 2,6%, urmată de Regiunea Sud-Est, cu 2%, arată datele unui raport realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Potrivit aceleiaşi surse, mediul rural se confruntă cu un număr considerabil mai mare de copii care abandonează şcoala, cu un procent de 2,2% în 2015, faţă de cel urban cu 1,5% în acelaşi an. În anul şcolar 2016-2017, învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban şi 2.3% în rural.

    Costurile de şcolarizare sunt principalul motiv de abandon şcolar în comunităţile marginalizate, potrivit raportului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului. Pentru o parte dintre elevi, mai ales pentru cei din zonele rurale sărace, unul dintre aceste costuri restrictive este cel aferent transportului către şi de la şcoală. La nivelul anului şcolar 2015-2016, peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.

  • Bătăi, ameninţări, trafic. România, ţara copiilor abuzaţi în toate felurile. 15.000 de cazuri, raportate de Protecţia Copilului

    Aproape 15.000 de cazuri de abuz şi neglijare au fost raportate de către DGASPC-uri în 2018. 94% din cazurile de abuz şi neglijare au loc în familie, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Din sondaj reiese că numărul real al copiilor victime este mult mai mare, majoritatea cazurilor nefiind referite de către serviciile sociale sau alţi specialişti care lucrează cu copiii (cadre didactice, medici etc.).

    Portivit datelor de sondaj, două treimi dintre copii au fost supuşi abuzului emoţional şi abuzului fizic uşor ca forme de disciplină. Nefiind conştienţi de efectele negative ale acestor comportamente asupra copiilor, părinţii utilizează aceste forme de abuz pentru a corecta comportamentul copiilor.

    În ceea ce priveşte violenţa în şcoli, aproximativ unul din trei copii din ciclurile gimnazial şi liceal spun că au fost supuşi unor forme de violenţă fizică sau psihologică în şcoală. O proporţie şi mai mare a fost a victimelor din mediul online. Violenţa repetată asupra copiilor poate avea repercusiuni grave pentru sănătatea lor mintală şi performanţa scolară, arată studiul.

    Şi traficul de copii reprezintă una din temele analizate în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului, fiind înregistrare şi în acest caz cifre îngrijorătoare. Dintre toate victimele traficului de persoane identificate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, mai mult de jumătate sunt minori. Minorii sunt traficaţi atât intern cât şi internaţional în scopul exploatării sexuale, pentru săvârşirea de infracţiuni (furt, înşelăciune etc.) şi pentru exploatare prin muncă, se arată în raport.

    Şi în ceea ce priveşte zona copiilor cu dizabilităţi şi a cerinţelor educaţionale speciale, există foarte multe probleme. Conform datelor ANPDCA, în România, există 65.731 copii cu dizabilităţi. Cifra nu include însă copiii ai căror părinţi nu au făcut demersuri pentru încadrarea oficială într-un grad de handicap. Incidenţa neşcolarizării este de 7 ori mai mare în rândul persoanelor cu dizabilităţi decât în rândul populaţiei generale.

    Conform unor date din 2016, mai puţin de jumătate (42%) erau încadraţi în şcoli de masă. Încă 26% erau înscrişi în şcoli speciale sau beneficiau de educaţie specială de grup şi 3% erau educaţi în regim individual. Aproximativ 29% dintre copiii cu dizabilităţi nu erau înscrişi în învăţământ, dar acest grup include şi copiii de vârste foarte mici. Totuşi, peste 6.000 de copii cu dizabilităţi cu vârsta de peste 5 ani nu erau înscrişi în nicio formă de învăţământ, se arată în raportul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Tot în raport se arată şi faptul că şcolile de masă sunt slab pregătite pentru integrarea şi sprijinirea copiilor cu dizabillităţi şi CES-uri, din punct de vedere al accesibilizării materiale, şi în ceea ce priveşte pregătirea personalului didactic şi socializarea celorlalţi copii şi părinţi în spiritul educaţiei incluzive.

    La nivelul anului şcolar 2017-2018, rata abandonului şcolar la nivel naţional în învăţământul primar şi gimnazial era de 1,7% (aprox. 30.000 elevi), cu cea mai mare rată a abandonului şcolar înregistrată în Regiunea Centru cu 2,6%, urmată de Regiunea Sud-Est, cu 2%, arată datele unui raport realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

    Potrivit aceleiaşi surse, mediul rural se confruntă cu un număr considerabil mai mare de copii care abandonează şcoala, cu un procent de 2,2% în 2015, faţă de cel urban cu 1,5% în acelaşi an. În anul şcolar 2016-2017, învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban şi 2.3% în rural.

    Costurile de şcolarizare sunt principalul motiv de abandon şcolar în comunităţile marginalizate, potrivit raportului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului. Pentru o parte dintre elevi, mai ales pentru cei din zonele rurale sărace, unul dintre aceste costuri restrictive este cel aferent transportului către şi de la şcoală. La nivelul anului şcolar 2015-2016, peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.

  • Date îngrijorătoare: Peste 940 violuri şi 19.800 cazuri de violenţă domestică, în primele 6 luni din 2019 în ţară

    În primele 6 luni ale anului 2019, la nivel naţional au fost înregistrate 946 de infracţiuni de viol, precizează Inspectoratul General al Poliţiei Române, într-un răspuns pentru MEDIAFAX. Anul trecut, tot la nivel naţional, au fost sesizate în total 1.999 de astfel de infracţiuni.

    În ceea ce priveşte infracţiunea de omor, în perioada ianuarie – iunie 2019, au fost sesizate 112 cazuri de acest fel. Anul trecut, au fost înregistrate 232 de infracţiuni de omor.

    Tot în prima parte a anului 2019, au fost sesizate la nivel naţional şi 19.851 de fapte de violenţă domestică. În 2018, în total au fost înregistrate 38.445 de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, au precizat reprezentanţii IGPR în răspunsul lor pentru MEDIAFAX.

  • Primul centru pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, deschis la Cluj-Napoca

    Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Olah Emese, a declarat, marţi, că, odată cu deschiderea noului centru, se estimează o creştere a raportării cazurilor de violenţă domestică.

    „Primăria Cluj-Napoca a inaugurat primul Centru pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie din judeţul Cluj, după ce s-a constatat că acest fenomen a luat amploare. Centrul oferă consiliere juridică şi psihologică victimelor violenţei domestice, adulţi sau copii, din partea unui psiholog, asistent social şi consilier juridic. Aşteptăm inclusiv prieteni sau aparţinători ai victimelor pentru a le oferi consultanţă privind demersurile care trebuie făcute în cazul în care victima refuză să solicite ajutor. Odată cu deschiderea noului centru, estimăm o creştere a raportării cazurilor de violenţă domestică”, a spus Olah.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traşi la răspundere: Şefii platformelor de social media ar putea intra în închisoare dacă nu elimină conţinutul ce promovează violenţa

    Australia a aprobat un nou pachet legislativ care ar putea trimite mai mulţi executivi din companiile de social media după gratii în cazul în care platformele lor găzduiesc conţinut video ce promovează violenţa, potrivit CNBC.

    Procurorul general Christian Porter a anunţat săptămâna aceasta că noul regim legislativ îşi propune să încheie rapid circulaţia de conţinuturi video ce promovează violenţa de orice fel.

    Decizia vine după ce timp de mai mulţi ani giganţii Facebook, Google şi Twitter au eşuat în încercările lor de a elimina toate conţinuturile violente.

    Mai mult, „picătura care a umplut paharul” a fost cazul atacului din moscheea din Noua Zeelandă – caz în care platformele de social media nu au reuşit să elimine sau să oprească distribuirea filmării atentatului în urma căruia au murit 50 de oameni, decât mult prea târziu, după ce a circulat pe întreg internetul.

    Potrivit noii legislaţii, neeliminarea rapidă a conţinuturilor violente din platofrmă este un delict penal.

    Executivii companiilor pot intra la închisoare pentru o perioadă de până la trei ani dacă platformele lor nu se conformează, iar companiile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri la nivel global.

     

  • Oraşul din Europa care a devenit în 2018 capitala violenţelor

    O fată de 17 ani a murit datorită unor plăgi prim împuşcare în Tottenham, nordul Londrei şi un om a fost înjunghiat fatal în sudul Londrei duminica trecută.

    „Primarul este extrem de îngrijorat de crimele violente din capitală, fiecare viaţă pierdută din cauza violenţei este o tragedie. Oraşul nostru rămâne în continuare unul din cele mai sigure din lume, însă Sadiq vrea să-l facă şi mai sigur şi să pună capăt acestui flagel al violenţei”, a spus un purtător de cuvânt al primarului Sadiq Khan într-o declaraţie.
     
    Au fost 14 crime în Londra în luna februarie, faţă de New York unde au fost 14. În martie, 22 de oameni au pierit din cauza violenţei din Londra, în timp ce 21 de crime au fost comise în New York.
     
    Dacă s-ar include şi cifrele pe ianuarie, în New York ar fi avut loc mai multe crime, oraşul din SUA fiind similar ca suprafaţă şi populaţie cu Londra, însă autorităţile londoneze sunt îngrijorate de creşterea numărului crimelor, în special a celor în care s-a folosit un cuţit.
     
    Şeful poliţiei londoneze, Cressida Dick, spune că găştile folosesc mediul online pentru a propaga violenţa, adăugând că disputele dintre tineri escaladează mult mai repede pe paginile de social media.
     
  • Bullying-ul, interzis prin legea educaţiei

    Demersurile Asociaţiei Părinţilor Isteţi şi Itsy Bitsy FM, coodonatori ai campaniei de prevenire a bullying-ului, încă din 2017, au fost sprijinite de deputaţii Andrei Pop şi Petre Florin Manole, care au depus în mai 2018 în Parlament, iniţiative legislative care vizează reglementarea bullying-ului, ca violenţă psihologică.

    Legea Educaţiei, modificată ieri în Parlament defineşte ca violenţa psihologică-bullyingul, care este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale si/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care are drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale. În modificarea legii educaţiei este prevazută şi posibilitatea ca cei implicaţi în acţiuni de bullying, atât agresorii, cât şi victimele, să beneficieze de asistenţă şi evaluare psihologică.

    Efectele bullying-ului sunt dezastruase în dezvoltarea copiilor, atât emoţional cât şi educaţional. Copiii care joacă orice rol în episoade de bullying – victime, agresori sau martori pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul şcolar, scăderea rezultatelor la învăţătură, ajungându-se  uneori şi la sinucideri.

    “Am pornit această campanie strategică naţională de conştinetizare, prevenire şi intervenţie în caz de bullying în urmă cu un an, ca urmare a datelor îngrijorătoare în materie de bullying în România. Dar mai ales din cauza mesajelor primite de la copii, care se simt singuri, neajutaţi şi neînţeleşi de adulţi în faţa înjurăturilor, agresiunilor emoţionale sau fizice, poreclelor dureroase, luptelor de putere la care sunt supuşi în mod repetat în mediul şcolar ne-au impresionat şi ne-au mobilizat să acţionăm. Mă bucur mult ca vocea copiilor s-a făcut auzită şi de această dată şi bullyingul este reglementat. Acum urmează să învăţăm să depistăm şi să prevenim bullying-ul în rândul copiilor.” declară Nadia Tătaru, cofondatoare a Itsy Bitsy FM şi  preşedinta Asociaţiei Părinţilor Isteţi, iniţiatoare a campaniei naţionale de prevenire a bullying-ului.

  • Zeci de mii de persoane au protestat în Spania împotriva violenţei asupra femeilor

    Protestatarii au scandat sloanuri şi au cântat cântece. În Madrid, protestul s-a încheiat prin citirea numelor a 44 de femei care au murit anul trecut în Spania din cauza violenţei domestice.

    La începutul acestui an, femeile din Spania au organizat mai multe greve şi manifestaţii pentru a protesta împotriva inegalităţii dintre sexe. De Ziua Internaţională a Femeii, peste şase milioane de femei din Spania au participat la grevă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.

     

  • Ţara în care s-au interzis fustele scurte. De unde a venit această idee

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a anunţat recent că va interzice fustele scurte. Duterte este aproape zilnic la ştiri, mai ales datorită campania sa anti-droguri care s-a soldat, până în prezent, cu peste 2.000 de victime.

    Noul regulament va interzice obiectele de vestimentaţie care lasă la vedere părţi ale corpului precum sânii sau coapsele. Duterte a mai interzis şi orice fel de comportament menit să incite sau care poate fi interpretat drept indecent. Motivul, spun apropiaţii preşedintelui, este că anumite obiecte vestimentare pot provoca acte de violenţă îndreptate chiar împotriva femeilor.

    Astfel, femeile din Filipine au primit două săptămâni pentru “a-şi revizui garderoba.”

    Preşedintele a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui. “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.