BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Carte de vizită de mare exportator

    Doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deţinute de antreprenori români. Mai exact 16-17 miliarde de euro în 2018, dintr-un total de aproape 68 miliarde de euro. Ca ordin de mărime, Automobile Dacia, cel mai mare exportator din România, trimite peste graniţe produse de 5 miliarde de euro anual, în timp ce Aramis Invest, producător de mobilă din Baia Mare, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, are exporturi de 220 milioane de euro. 1 la 23 pe scara exporturilor. Cine sunt cei mai mari 20 de exportatori cu capital privat românesc în 2018?

    Aramis Invest din Baia Mare (producţie de mobilă), Oltchim din Râmnicu Vâlcea (industria chimică) şi Compa Sibiu (componente pentru industria auto) sunt singurele companii antreprenoriale cu exporturi de cel puţin 100 de milioane de euro în 2018, arată o analiză pe baza datelor provizorii ale INS. INS publică topul celor mai mari 500 de exportatori din economie, un clasament dominat de companii multinaţionale, în condiţiile în care între cele mai mari 100 de firme cu activităţi de export doar trei au capital românesc. Iar numărul lor nici nu creşte, nici nu scade de aproape un deceniu.

    „Trebuie investit în România, dar eşti descurajat de mediul politic, nu ştii ce va fi în anul următor, peste doi ani”, spune Alexandru Griguţă, CFO al Aramis Invest, cel mai mare exportator cu capital românesc. Aramis este şi singura companie antreprenorială din zona de producţie industrială care a reuşit să treacă de pragul de 1 miliarde de lei cifră de afaceri.

    Producătorul de mobilă din Baia Mare, o afacere controlată de Vladimir Iacob şi Marius Şelescu, doi antreprenori discreţi, a intrat în 2018 pentru prima dată în topul celor mai mari 50 de exportatori din economie (pe poziţia 49). Primele 48 de poziţii din clasamentul exportatorilor sunt rezervate companiilor multinaţionale, la fel şi următoarele până la 100, cu două excepţii: Oltchim şi Compa. 

    INS nu furnizează date legate de valoarea exporturilor pe fiecare companie în parte, însă, potrivit calculelor ZF, Aramis Invest a avut în 2018 exporturi de 220 de milioane euro. „Avem un partener stabil, care îşi doreşte calitate”, adaugă Griguţă.

    Partenerul „stabil” este gigantul suedez IKEA, cel mai mare retailer de mobilă din lume, care îşi ia de pe piaţa locală peste 4% din tot ceea ce vinde la nivel mondial. De altfel, în top 20 exportatori cu capital local se mai află şi alte companii care au contracte cu IKEA: Apulum din Alba Iulia sau Taparo din Maramureş. Directorul financiar al Aramis Invest arată însă că, din păcate, multe industrii au dispărut de pe piaţa locală, ceea ce nu s-a întâmplat în Polonia, care poate să furnizeze acum orice component pentru industria mobilei. Aramis nu găseşte furnizori în România pentru a putea produce cu un grad înalt de integrare locală. „Exportăm de un miliard de lei anual, dar importăm de 500 de milioane de lei.” Acţionarii producătorului de mobilă ar fi dispuşi să susţină start-up-uri locale prin garantarea volumelor. „Să facă arcuri pentru saltele un român.”

    Dezindustrializarea României şi lipsa unor furnizori pentru marii producători locali sunt vizibile şi în datele statistice, în condiţiile în care peste jumătate dintre cei mai mari 500 de exportatori sunt şi mari importatori.

    Al doilea exportator cu capital privat românesc în 2018 este Oltchim Râmnicu Vâlcea, un combinat care după mai mulţi ani de zbucium a ajuns în 2018 sub steag antreprenorial, după ce Ştefan Vuza a preluat o parte din activele producătorului din industria chimică.

    „Echipa Deloitte care a lucrat la acest proiect s-a aplecat fără prejudecăţi asupra business case-ului şi asupra planului de afaceri. După discuţii cu principalele părţi interesate, traderi internaţionali în comerţul cu sodă, principalul produs rezultat din chimia sării, am constatat că ideea nu era nici pe departe nebunească; îndrăzneaţă, da, dar nu fantezistă. În urma unui proces lung, la care am lucrat împreună cu Deloitte Marea Britanie, Chimcomplex a obţinut finanţare de 164 de milioane de euro. Banii au fost folosiţi pentru achiziţionarea activelor Oltchim şi pentru alte cheltuieli adiacente, inclusiv capital de lucru necesar pentru înglobarea Oltchim în Chimcomplex şi relansarea producţiei în mod integrat. Vorbim acum de o companie a cărei cifră de afaceri va depăşi în scurt timp de zece ori cifra de afaceri a Chimcomplex şi care în nişte ani poate ajunge şi ea o companie locală de 1 miliard de euro, aşa cum ne-au surprins alte companii controlate de antreprenori români”, a explicat George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, pentru anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    În top 100 mai intră o singură companie cu capital privat românesc, producătorul de componente auto Compa Sibiu, astfel că teritoriul celor mai mari 100 de exportatori de bunuri din România este rezervat companiilor multinaţionale.
    Printre cei mai mari zece exportatori cu capital privat românesc sunt branduri create de la zero după 1990, dar şi fabrici cu tradiţie în industria locală. Compa Sibiu, un producător care lucrează pentru sectorul auto, este deţinut acum de management şi salariaţi şi a avut nevoie de 27 de ani după revoluţie pentru a ajunge la exporturi de peste 100 de milioane de euro anual.

    La fel ca şi Compa, o fabrică ale cărei rădăcini au fost puse acum 130 de ani, alte unităţi vechi, cu tradiţie, controlate acum de manageri şi salariaţi, au rămas motoare ale exporturilor companiilor româneşti.  Producătorul de sisteme de răcire RAAL Bistriţa, cu clienţi precum John Deere, Class sau AGCO, este desprins din fosta Întreprindere de Utilaj Tehnologic din Bistriţa. RAAL Bistriţa este în top cinci companii antreprenoriale la export, iar acţionarii sunt salariaţii companiei în proporţie de 93%.

    Paradoxal însă, clasamentul marilor exportatori cu capital privat românesc include şi firme cu activităţi de comerţ, segment în care regăsim practic reexporturile. În principal de telefoane mobilă şi de medicamente. Pharmnet Plus, Gersim Impex, Phonetastic GSM, Mairon Galaţi au activităţi de comerţ.

    La vârf nu regăsim însă marile companii antreprenoriale din industria alimentară, deşi datele statistice arată că cea mai bună poziţie a companiilor private româneşti la export este în continuare în sectorul de alimente, băuturi şi tutun, de 44%, urmată de ciment, sticlă, ceramică, cu 37%. Este evident astfel că terenul pe care joacă exportatorii de alimente este cel al vânzărilor de sute de mii şi maximum 5-6 milioane de euro.

    Valoarea redusă a volumului de exporturi arată că industria agroalimentară are nevoie de investiţii masive pentru a deveni competitivă pe pieţele internaţionale.

    Companiile private româneşti şi-au micşorat cota de piaţă în exporturile româneşti de la 30% la 27% între 2014 şi 2017, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă valoarea exporturilor a crescut în euro cu 15%, arată studiul „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM. 

    Cinci idei, o singură concluzie: Firavă prezenţa antreprenorilor pe pieţe externe

    ¶ Parteneriatul cu IKEA este baza exporturilor pentru patru companii din top 20;
    ¶ Mai mulţi exportatori au activităţi de comerţ, în special în zona IT (telefoane mobile);
    ¶ Doar trei companii antreprenoriale reuşesc să trimită peste graniţe bunuri în jurul valorii de 100 mil. euro şi peste;
    ¶ Doi producători din top cinci exportatori  – Compa Sibiu şi RAAL Bistriţa – sunt moştenitori ai marilor grupuri industriale de dinainte de 1989;
    ¶ Un singur jucător din industria alimentară se află între marii exportatori cu capital privat românesc. 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Elisabeta Moraru, country business development manager { Google România}

    •   Elisabeta Moraru s-a alăturat echipei Google în aprilie 2012, iar în octombrie 2016 a preluat funcţia de country business development manager.
    •   A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti în 2003, apoi şi-a aprofundat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, iar în 2010 a obţinut doctoratul în sociologie.
    •   Înainte de a se alătura companiei Google, a făcut parte din echipea de management de la Xerox şi Microsoft.

    Cifră de afaceri (2017): 18,8 mil. lei
    Profit (2017): 0,99 mil. lei

  • Prognoză specială pentru Capitală: Vin ploile

    Meteorologii avertizează că în după-amiaza şi seara zilei de marţi, 30 aprilie, gradul de instabilitate atmosferică va fi temporar accentuat şi se va manifesta prin intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot lua aspect de vijelie, descărcări electrice şi averse ce pot avea caracter torenţial.

    Cantităţile de apă pot ajunge de la 5-15 l/mp până la peste 20 l/mp. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 22 de grade Celsius, iar cea minimă va fi de 8-9 grade Celsius.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avea 44 de ani şi era şomer când i-a venit o idee de afacere. A vândut într-o singură zi produse în valoare de 15 milioane de dolari

    S-a gândit să-şi pună mintea de programator către realizarea unui produs nou şi inovator pentru bucătărie, un loc unde lucrurile nu s-au schimbat prea mult in ultimii zeci de ani.

    A strâns 350.000 de dolari, a recrutat doi ingineri şi a petrecut un an şi jumătate dezvoltând un aparat electrocasnic pentru bucătărie: unul care le permite bucătarilor să gătească la presiune, să spteze legume sau carnea.

    Lucrurile nu au mers foarte bine la început şi nici vânzările nu au fost extraordinare. A schimbat numele din iPot în Instant Pot şi a trimis 200 de mostre la bloggeri, la bucatarie pentru a scrie despre produs.

    Acum Instant Pot este unul dintre cele mai bine vândute produse de pe Amazon, are rpeste 25 de mii de recenzii pozitive. De Black Friday, Instant Pot a fost în top 5 cele mai bine vândute produse de pe Amazon şi Target şi în Top 3 la magazinul Kohls.

    Compania şi-a dublat vânzările an de an din 2011, iar piaţa de produse de gătit electrice a crescut cu 79% în ultimul an în SUA ajungând la o valoare de peste 300 de milioane de dolari, potrivit firmei de cercetare de piaţă NPD Group. Wang a mărturisit că, la un moment dat, 90% din vânzări veneau din Amazon, iar intr-o singură zi Amazon Prime, în 2016, compania a vândut produse în valoare de aproapr 15 milioane de dolari, relatează Inc.com

    Cu ceea ce s-a diferenţiat Instant Pot de competiţie este “un grup de senzori care fac ca Instant Pot să nu se supraîncălzească şi să nu explodeze sub presiune”, a declarat Wang pentru New York Times.

    Un alt lucru care a contribuit la succesul produsului este comunitatea care s-a format în jurul Instant Pot. Acum pagina de Facebook a produsul are peste 850.000 de fani şi

  • Uber ţinteşte o evaluare de 90 de miliarde de dolari, în urma listării la bursă

    Compania a declarat că acţiunile sale vor avea o valoare între 44 şi 50 de dolari fiecare, iar emisiunea de acţiuni va creşte cu aproximativ 10 miliarde de dolari.

    Ca parte a ofertei, Uber va vinde acţiuni de 500 milioane de dolari companiei PayPal. Uber a avertizat la începutul acestei luni că este posibil să nu obţină profit.

    Ofertei publică iniţială (IPO) evaluează compania de transport la sub 100 miliarde de dolari, ofertă pe care mulţi aşteptau să o atingă. Pe lângă activitatea pincipală de transport a companiei, Uber dezvoltă maşini autonome şi are o afacere de livrare a alimentelor, Uber Eats.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Povestea unui succes transformat în coşmar: cum s-a năruit în câteva zile un imperiu de miliarde construit într-o viaţă

    Fondatorul Hyflux, o companie de alimentare cu apă şi energie din Singapore, a avut două săptămâni cumplite pentru că protecţia împotriva creditorilor de la instanţă a companiei va expira la sfarşitul lunii. O preluare care ar fi putut menţine compania pe linia de plutire s-a prăbuşit, iar sute de creditori furioşi au protestat în public, în timp ce guvernul pare să intre şi să preia o parte din cea mai mare valoare a companiei la un preţ foarte mic, conform TheStar.

    Olivia Lum, fondatorul afacerii, a câştigat un şir de premii internaţionale ce au plasat-o în rândul celor mai  apreciaţi întreprinzători de sex feminin din lume. Afacerea ei generează acum întrebări cu privire la cultura investiţiilor din Singapore, astfel afectând reputaţia insulei referitoare la modul în care îşi desfăşoară activitatea companiile de acolo.

    Satisfăcut cu creanţe negarantate şi anunţuri de plată în valoare de 2,8 miliarde de dolari, Hyflux se află în pragul insolvenţei, lăsând mii de deţinători de obligaţiuni care îşi pierd banii să se întrebe cum o astfel de companie respectată ar putea să se prăbuşească atât de repede.

    În centrul acestei întrebări se află Olivia Lum, în vârstă de 58 de ani, un orfan care a ieşit din sărăcie pentru a construi unul dintre cele mai de succes branduri din Singapore. În acest proces, ea a obţinut lauda primului ministru al Singapore, Lee Hsien Loong, iar când a deschis cea mai mare fabrică de desalinizare a naţiunii în 2013 şi-a făcut o avere personală estimată în prezent la 200 millioane de dolari, potrivit  Bloomberg.

    În tinereţea sa, Lum a câştigat un loc la facultatea de chimie la Universităţii Naţionale din Singapore şi s-a alăturat Glaxo Pharmaceuticals ca şi chimist, unde a aflat despre modalităţile de tratare a apei. Salariul ei i-a permis să cumpere un apartament, pe care l-a vândut trei ani mai târziu, obţinând suma de 20.000 de dolari pentru a-şi începe propria companie, Hydrochem, potrivit site-ului Hyflux.

    Cu alţi doi angajaţi, Lum a bătut la uşile fabricilor din Singapore şi Malaezia pentru a vinde echipamente terţe pentru tratarea apei. Compania s-a extins în China şi, până în 1999, şi-a dezvoltat propria tehnologie prin utilizarea membranelor de ultrafiltrare cu fibre goale.

    Lum a trebuit să convingă corporaţiile că marca ei din Singapore poate concura cu nume mari. Unul dintre primii săi clienţi a fost parcul de păsări din Singapore, care tocmai dobândise „nişte pinguini imperiali foarte, foarte scumpi”, a spus Lum la studenţii de la Yale-NUS din Singapore în 2015.

    Ea a spus că şeful parcului i-a întrebat: „O să-mi omori pinguinii?”

    „Am spus că o să beau eu mai întâi din acea apă. Când a văzut că încă mai supravieţuisem, şi-a dat seama ca apa ar putea fi destul de bună pinguini”. Noua tehnologie a fost descoperirea care a permis companiei să aducă tehnologii proprietare pe o piaţă care se afla sub presiune tot mai mare pentru a îndeplini standardele de mediu mai stricte din Asia şi pentru a obţine noi resurse de apă dulce în Orientul Mijlociu.

    „Totul vine de la tehnologia membranelor. Folosim membrana pentru tratarea apei uzate; folosim membrana pentru desalinizarea apei de mare şi pentru a purifica apa din aer,” a spus Lum, într-un interviu din 2005, pentru Bloomberg TV.

    În 2001, a schimbat numekw brand-ului în Hyflux şi a avut prima ofertă publică de acţiuni în valoare de 6,8 milioane de dolari, iar în termen de trei săptămâni de la începerea tranzacţionării, acţionarii şi-au dublat banii. În acelaşi an, Hyflux a câştigat primul contract pentru o uzină municipală de tratare a apei din Singapore.

    Până acum, Lum a fost  lăudată de politicieni, grupuri de afaceri şi mass-media ca model de antreprenor feminin. Ea a devenit membru nominalizat al parlamentului din Singapore, unul dintre câţiva parlamentari numiţi de preşedinte. Valoarea sa netă era de aproximativ 500 de milioane de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Printre cei care au ajutat la finanţarea fabricii s-au numărat circa 34.000 de investitori individuali care acum pierd aproape totul. Au fost atraşi de promisiunea unei marje anuale de 6% de la o companie care a fost condusă de unul dintre superstarurile naţiunii, iar mulţi şi-au investit până şi economiile de pensie.

    În timp ce Lum rămâne stabilă din punct de vedere financiar, imperiul pe care l-a cladit timp de aproape o viaţă întreagă începe să se clatine. Creşterea şi scăderea drastică a companiei a determinat ridicarea de întrebări despre cultura de afaceri din Singapore şi despre disponibilitatea investitorilor individuali de a susţine proiecte care par a avea sigiliul aprobării guvernului, adesea fără a înţelege riscurile. Într-o notă din 8 aprilie, S & P Global Ratings a avertizat că ar putea apărea mai multe neplăţi în Singapore.

    „Guvernanţa corporativă din Singapore nu este la fel de bună pe cât am vrea să credem”, a spus Mak la NUS. „Alte companii dominate de fondatori care nu sunt dispuşi să renunţe şi să aducă oamenii potriviţi pot întâmpina aceleaşi probleme,” potrivit Bloomberg.

     

  • Europenii vor să impună taxe vamale unor importuri din Statele Unite

    Preşedintele Donald Trump a ameninţat, marţi, că va impune taxe vamale crescute pe produse de Uniunea Europeană în valoare de 11 miliarde de dolari pentru ceea ce consideră Washingtonul drept subvenţii acordate constructorului european Airbus.

    Măsurile UE vine în contextul plângerii înaintată Organizaţiei Mondiale a Comerţului asupra subvenţiilor acordate de Guvernul american companiei Boeing.

    OMC nu a luat o decizie finală în aceste cazuri.

    Comisia Europeană anunţa la începutul acestei săptămâni că lucrează la contramăsuri în cazul Boeing. Instituţia s-aa declarat deschisă discuţiilor cu SUA, cu condiţia ca acestea să nu conţină condiţii prealabile şi să vizeze obţinerea unui rezultat corect.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • PSD vrea majorarea sumei tichetului de masă cu 5 lei. În ce stadiu se află proiectul

    Iniţiatorii propun modificarea articolului 14 (1) din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare astfel: „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 20 de lei de la data aplicării prevederilor prezentei legi”.

    Legea în vigoare arată că „valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 15,18 lei”.

    Social-democraţii care un iniţiat proiectului de lege susţin că este necesară modificarea legii, deoarece suma de 15 lei nu este suficientă pentru a cumăra o masă de prânz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Robotul meu şi-a plătit impozitele

    Businessurile câştigă pentru că nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi şi pentru că un software de tip RPA (Robotic Process Automation) – precum soluţiile livrate de unicornul românesc UiPath – poate face munca a zece oameni.
    Dar cine va mai plăti taxe şi impozite? Dacă estimările platformei World Economic Forum se vor dovedi a fi corecte, cel puţin 800 de milioane de oameni îşi vor pierde locurile de muncă în următorii 20 de ani pe fondul digitalizării şi al robotizării. Cu siguranţă, aşa cum experţii proclamă, vor fi create noi locuri de muncă care vor deriva majoritar din nevoia de a întreţine şi dezvolta mai departe soluţiile de robotizare, însă toată lumea recunoaşte că acestea vor fi mult mai puţine prin comparaţie, încât eliminarea factorului uman din procesele de lucru repetitive reprezintă chiar scopul acestui fenomen.

    În urmă cu doi ani, miliardarul Bill Gates, omul care a fondat Microsoft şi care este al doilea cel mai bogat din lume, cu o avere estimată la 98,4 miliarde dolari, potrivit topului miliardarilor realizat de Bloomberg, a venit în spaţiul public cu un răspuns la întrebarea legată de cine va înlocui cei 800 de milioane de contribuabili care vor ieşi din sistem pentru că vor fi înlocuiţi de roboţi. „Acum, dacă un muncitor munceşte în valoare de 50.000 de dolari, acel venit este impozitat. Dacă un robot face acelaşi lucru, ai crede că ar trebui să îl taxăm pe robot la un nivel similar, nu? Ce vrea lumea este să folosim roboţii ca să muncim mai puţin şi să avem în continuare toate bunurile şi serviciile pe care le avem astăzi – ceea ce ne-ar face să avem mai mult timp şi resurse umane pentru a-i direcţiona spre activităţi precum îngrijirea oamenilor în vârstă, sau clase mai mici pentru elevi pentru a ne concentra pe fiecare elev în parte, sau mai multă atenţie pentru copiii cu nevoi speciale”, explică Gates într-un interviu pentru publicaţia Quartz.

    El susţine că este chiar normală această idee de impozitare şi că nicio companie nu s-ar opune şi ar înţelege considerentele din spatele unor astfel de politici, în contextul în care compania lui Bill Gates este activ implicată în cercetare şi dezvoltare de tehnologii pe multe segmente de soluţii, chiar şi pe cele pe care nu are o linie de business, iar legislaţia care ar fi aplicată roboţilor l-ar putea afecta şi pe el. „Dacă punem oamenii să facă alte lucruri, din punct de vedere net eşti pe câştig cu mult. Dar nu poţi să renunţi pur şi simplu la veniturile din taxe şi impozite pentru că aşa finanţezi activitatea spre care direcţionezi restul oamenilor care nu mai fac acele munci repetitive. De unde iei banii ăştia? Poate unele sunt finanţate din veniturile generate prin economisirea pe alte segmente, unii poate vin direct printr-o taxă pe roboţi. Nu cred că o companie care construieşte roboţi sau una care utilizează roboţi ar fi şocată că există o taxă”, adaugă miliardarul.

    Pe mâinile noilor politicieni
    Judecând doar după imaginea lor publică, nu ai crede că noua membră a Congresului american, „vedetă” a democraţilor – Alexandria Ocasio-Cortez – şi Bill Gates au prea multe puncte de vedere comune. Autoproclamata socialist-democrată Ocasio-Cortez a susţinut propuneri precum impozitarea veniturilor care depăşesc 10 milioane de dolari cu 70%, de exemplu, în timp ce Gates se încadrează în „elita” care ar resimţi astfel de politici.

    Însă în cadrul conferinţei SXSW din America, care s-a încheiat în urmă cu două săptămâni, „copilul minune” al democraţilor a spus că ea şi al doilea cel mai bogat om din lume sunt de acord atunci când vine vorba de taxarea roboţilor, potrivit publicaţiei Inc. Întrebată de public dacă este îngrijorată cu privire la inteligenţa artificială care va înlocui muncitorii, bazându-se pe un alt raport, de data aceasta al universităţii Oxford, care prezice că jumătate din locurile de muncă actuale vor fi înlocuite în următorii 25 de ani, Ocasio-Cortez spune că ar trebui să fim încântaţi, nu speriaţi. „Nu ar trebui să fim bântuiţi de perspectiva că vom fi lăsaţi fără muncă de automatizare. Nu trebuie să ne simţim îngrijoraţi faţă de un om care făcea o muncă repetitivă şi acum nu o va mai face.

    Ar trebui să fim încântaţi de asta. Însă motivul pentru care nu suntem încântaţi este că trăim într-o societate unde dacă nu ai un loc de muncă, eşti lăsat să mori. Şi asta este de fapt problema noastră”, spune ea. Ea consideră că dacă este implementată corect, automatizarea va aduce beneficii şi va lăsa oamenilor mai mult timp pe care îl pot folosi într-un mod mai valoros, aşa cum a subliniat şi Bill Gates. „Rezultatul ar putea fi mai mult timp pentru a ne educa, mai mult timp pentru a crea artă, mai mult timp pentru a investi în ştiinţă şi pentru a cerceta, pentru a inventa, mai mult timp pentru a ne bucura de lumea în care trăim. Pentru că nu toată creativitatea trebuie să fie legată de venituri”, adaugă ea.

    Abordarea ei şi motivul pentru care tânăra democrată a ieşit în evidenţă sunt bazate pe logica egalităţii pe model socialist, de aceea ea a susţinut o idee de „taxare a roboţilor cu 90%” din valoarea muncii lor – cum a formulat-o şi miliardarul din spatele Microsoft. „În ceea ce priveşte trendul inegalităţii economice, acesta va accelera odată cu avansul tehnologiei dacă nu ne rezolvăm sistemele şi modul în care gestionăm producţia averii. Toată lumea ar trebui să simtă că suntem în cel mai prosper punct economic din istorie. Majoritatea nu o simt. Taxarea roboţilor cu 90%, este de fapt taxarea corporaţiilor la 90%, dar e mai uşor să spunem de roboţi”, subliniază Ocasio-Cortez.

    Ea este una dintre figurile proeminente al noului val de socialişti millenniali, care vor o restructurare a modului în care este împărţită averea. Ei cred că actualul capitalism este stricat şi nu poate fi reparat păstrând aceeaşi structură care ţine şampania pe masă doar pentru o felie de societate. „Avansul nostru tehnologic a depăşit capacităţile modului nostru de a gestiona resurse. Acum ne confruntăm cu situaţia în care unele resurse valoroase sunt infinite. Capitalismul este bazat pe frică.

    Ce se întâmplă în momentul când toată lumea are de mâncare? Eşti nevoit să generezi o frică artificială, iar acum am ajuns în momentul în care suntem împinşi spre a munci 80 de ore pe săptămână dacă se poate şi suntem mai productivi decât în orice moment din istorie. Ar trebui să muncim mai puţin decât în orice alt moment dacă ne raportăm la averea pe care o producem”, adaugă tânără membră a Congresului, reîntărindu-şi mesajul politic. Viabilitatea unei astfel de impozitări va fi cu siguranţă discutată mult mai aplicat pe măsură ce rata de înlocuire a locurilor de muncă va prinde avânt, însă taxarea la nivel de 90%, aşa cum propun cei doi, ar putea fi considerată prea aprigă. În acelaşi timp, negocierea între stat şi mediu de afaceri a unui compromis ar putea duce la un rezultat benefic. În orice caz, un robot stă mai uşor la coadă la ANAF. 

  • Unde să vă duceţi copiii weekendul acesta? – VIDEO

    Fondatorii afacerii au transformat-o într-o fermă a animalelor pentru copiii „crescuţi la bloc” şi în lansarea dozatoarelor de lapte.

    ~ 7
    mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Agroindustriala Pantelimon, firma care operează Ferma Animalelor
    cca. 57
    de angajaţi lucrează în cadrul Fermei Animalelor
    cca. 500.000
    de euro, valoarea investiţiilor totale în afacere