BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Scholz spune că China devine din ce în ce mai mult un rival decât un partener pentru UE

    Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat Uniunea Europeană să îşi reducă dependenţa de China, acuzând guvernul de la Beijing că se comportă din ce în ce mai mult ca un rival şi un concurent decât ca un partener, conform Bloomberg.

    În faţa legislatorilor UE, la Strasbourg, cu ocazia Zilei Europei, Scholz a prezentat viziunea sa asupra unui bloc reformat şi lărgit, care trebuie să vorbească pe o singură voce în ceea ce priveşte problemele, inclusiv legăturile cu China, dacă doreşte să joace un rol de lider la nivel mondial.

    “Relaţia noastră cu China este descrisă pe bună dreptate de triada “partener, concurent, rival sistemic” deşi, fără îndoială, rivalitatea şi concurenţa din partea Chinei au crescut”, a declarat Scholz. “UE este conştientă de această evoluţie şi reacţionează în consecinţă.”

    Scholz a declarat că este de acord cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că blocul celor 27 de naţiuni nu ar trebui să urmărească o decuplare imediată de China, ci să pună în aplicare o “reducere inteligentă a riscurilor”.

    UE ar trebui să se apropie de ţările din aşa-numitul sud global şi să ofere noi parteneriate şi acorduri comerciale care să creeze locuri de muncă şi bogăţie pe teren în Africa, Asia şi America de Sud, a adăugat el. Acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la reducerea dependenţelor economice faţă de China, a susţinut Scholz.

    China este cel mai important partener comercial al Germaniei, iar întreruperea legăturilor de afaceri înrădăcinate ar afecta cea mai mare economie europeană.

    În acelaşi timp, tensiunile cu Beijingul au crescut din cauza poziţiei tot mai agresive a Chinei faţă de Taiwan. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a expus dependenţa excesivă a Germaniei de combustibilii fosili ruşi, iar Scholz şi guvernul său doresc să evite o eroare similară cu China în domenii precum tehnologia şi materiile prime.

    Reluând principalele puncte ale unui discurs ţinut la Praga în luna august a anului trecut, Scholz a cerut o revizuire a procesului decizional al UE şi a reiterat propunerea ca votul majoritar să fie utilizat pentru decizii în domenii precum politica externă şi impozitele, în locul actualei cerinţe de unanimitate.

    El a adăugat că UE trebuie să îşi respecte promisiunile privind extinderea, în special faţă de ţările din Balcanii de Vest, care aşteaptă să adere de aproximativ două decenii.

     

  • Sfârşitul erei banilor ieftini împinge falimentele din SUA la cel mai ridicat nivel din 2010, iar previziunile sunt sumbre pentru 2023 şi pentru Europa

    Companiile americane resimt din plin impactul dobânzilor ridicate şi inflaţiei persistente, numărul celor care solicită protecţie împotriva fali­mentului fiind în creştere puternică odată cu sfârşitul erei banilor ieftini, scrie Reuters.

    Numărul companiilor americane care au falimentat până acum în 2023 este mai ridicat decât cel din primele patru luni ale oricărui an din 2010, indică datele S&P Global Market Intelligence. Acesta a consemnat mai mult de o dublare la 236 faţă de anul trecut.

    Companiile din sectorul produ­se­lor de larg consum neesenţiale au înregistrat cel mai mare număr de falimente din rândul tuturor sectoa­relor în 2023.

    În UE, numărul de declaraţii de faliment în rândul companiilor a cres­cut considerabil în trimestrul patru al anului trecut, cu 26,8% faţă de trimestrul anterior, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul co­lectării datelor în 2015. Numărul fali­mentelor a crescut în toate cele patru trimestre ale anului trecut.

    Turbulenţele recente din secto­rul bancar vor duce la noi falimente în rândul companiilor în acest an, an­ticipează Allianz Trade, potrivit Market Screener.

    La nivelul zonei euro, insolven­ţele sunt aşteptate să înregistreze o creştere de 23% comparativ cu nive­lurile prepandemice.

    Pentru Germania, asigurătorul se aşteaptă la o creştere de o cincime, 22%, faţă de anul trecut, la 17.800 de cazuri. „Din cauza politicilor şi mai restrictive de creditare ale băncilor, un număr în creştere de companii vor întâmpina probabil dificultăţi“.

    Anterior, procentul insolvenţe­lor era estimat la 15% pentru Ger­mania.

    „Cu dobânzile aflate în creştere semnificativă, companiile slab finanţare riscă să se confrunte cu probleme“, avertizează Milo Bogaerts, de la Allianz Trade.

    Potrivit datelor oficiale, numărul falimentelor din Germania au crescut anul trecut pentru prima dată de la criza financiară din 2009. Energia extrem de scumpă, inflaţia ridicată şi reticenţa consumatorilor au împins mai multe companii în faliment.

    În Franţa, a doua mare economie a Europei, aproximativ 42.500 de companii s-au închis, reprezentând o creştere de aproape 50% faţă de 2021, notează Euractiv.

    Iar numărul insolvenţelor va continua să crească în 2023, compania de consultanţă Altares estimând 55.000 de falimente în acest an.

    Potrivit unui raport Coface, numărul de falimente şi insolvenţe declarate în 2022 a crescut cu până la 30% în Polonia, iar în 2023 situaţia ar putea fi şi mai sumbră.

    „Din păcate, 2023 apare în culori sumbre din punct de vedere al problemelor legate de rambursarea datoriilor. Vor fi mai mulţi datornici, numărul falimentelor va creşte“, arată Adam Lacki, CEO al Biroului de Informaţii Economice.

    Şi în Ungaria oficialii se aşteaptă la un an 2023 dificil pentru companii.

  • Un grup de state din UE face presiuni pentru reducerea dependenţei de China pentru produsele farma

    Nouăsprezece state din Uniunea Europeană fac presiuni pentru adoptarea de măsuri menite să reducă dependenţa blocului de importurile de ingrediente farma din China, potrivit Reuters.

    Eforturile vin la o săptămână după ce Comisia Europeană a propus o schim­bare majoră a legislaţiei ce guvernează indus­tria farma europeană.

     

  • UE promite 500 de milioane de euro pentru a stimula producţia de muniţie în Europa

    Uniunea Europeană pune deoparte 500 de milioane de euro pentru a stimula producţia de proiectile, rachete şi praf de puşcă, într-un efort de a accelera producţia de muniţie pentru Ucraina şi de a impulsiona industria de apărare a blocului, conform Bloomberg.

    Printre o serie de măsuri, Comisia Europeană a propus ca aceste fonduri să cofinanţeze proiectele alături de guvernele UE. Aceasta a oferit aproximativ jumătate din finanţare pentru ca întreprinderile să îşi mărească capacitatea de producţie sau să recondiţioneze stocurile vechi de muniţie pentru a deveni din nou operaţionale.

    “Legea pe care o propunem este fără precedent”, a declarat Thierry Breton. “Ea vizează să sprijine direct, cu bani UE, accelerarea industriei noastre de apărare pentru Ucraina şi pentru propria noastră securitate.”

    UE doreşte să relanseze industria de apărare a blocului comunitar după ani de cheltuieli reduse în urma Războiului Rece, care au determinat firmele să reducă producţia. Muniţia a devenit o necesitate urgentă, având în vedere volumele mari utilizate zilnic atât de Rusia, cât şi de Ucraina.

    Blocul vrea să stimuleze aprovizionarea cu aceste proiectile a Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să respingă invazia Rusiei şi îşi pregăteşte propria contraofensivă. De asemenea, statele membre doresc să îşi aprovizioneze propriile rezerve pentru a se pregăti pentru orice potenţial conflict viitor.

    Separat, miniştrii de externe ai blocului au susţinut în martie planurile de a cheltui 1 miliard de euro din fondul său european pentru pace pentru a rambursa aproximativ 50% din muniţia modernă şi din cea din epoca sovietică pe care statele membre o trimit Ucrainei din propriile stocuri. În cadrul acestui efort au fost deja livrate rachete şi obuze în valoare de peste 600 de milioane de euro, a declarat în aprilie Josep Borrell, şeful politicii externe a UE.

    Miniştrii au aprobat, de asemenea, planurile de a cheltui încă un miliard de euro din acelaşi fond pentru a cumpăra împreună muniţie, dar de atunci efortul s-a blocat în discuţii tehnice, în timp ce diplomaţii discută termenii juridici. Întrebarea dacă companiile din afara UE pot beneficia de acest lucru i-a deranjat pe negociatori, mai ales că unele firme deţin facilităţi de producţie în comun cu omologii europeni. Diplomaţii UE au declarat că dosarul ar trebui să fie finalizat în curând.

    În cadrul actului propus miercuri, care mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre, Comisia a declarat că va utiliza, de asemenea, aproximativ 50 de milioane de euro din aceşti bani pentru a lansa un aşa-numit fond de accelerare pentru a îmbunătăţi accesul firmelor din domeniul apărării la finanţare. Acesta ar oferi subvenţii potenţiale pentru a compensa firmele pentru nivelul mai ridicat al ratelor dobânzilor pe care băncile le acordă, precum şi pentru a oferi potenţial împrumuturi cu rating preferenţial companiilor pregătite să îşi mărească producţia.

    UE speră că împrumuturile vor răspunde plângerilor formulate de firmele europene din domeniul apărării. Industria a avertizat cu privire la dificultăţile de a obţine finanţare din partea băncilor şi a investitorilor, pe fondul unei tendinţe în creştere a investiţiilor responsabile din punct de vedere social, care a continuat în ciuda războiului Rusiei în Ucraina şi a planurilor guvernamentale de a creşte cheltuielile pentru apărare.

    În propunerea sa, comisia a solicitat Băncii Europene de Investiţii, propriul organism de creditare al blocului, să îşi intensifice sprijinul pentru industria de apărare. În prezent, BEI investeşte în sisteme cu dublă utilizare, civilă şi de securitate, dar nu oferă împrumuturi pentru finanţarea armamentului, a muniţiilor şi a explozibililor. Pentru a schimba această situaţie ar fi nevoie de sprijinul celor 27 de state membre ale UE.

    Comisia a propus, de asemenea, măsuri menite să elimine obstacolele guvernamentale prin derogări temporare de reglementare care se vor încheia în 2025. Măsura ar scuti companiile de unele legi naţionale, cum ar fi cele care interzic turele de noapte, care obligă companiile să închidă fabricile pe timp de noapte. De asemenea, UE a declarat că ar putea decide, împreună cu guvernul naţional al unei companii, să solicite unei firme să îşi reorienteze producţia pentru Ucraina sau pentru statele membre.

    Comisia a declarat că va încerca să accelereze negocierile cu statele membre şi cu Parlamentul pentru a finaliza actul până la sfârşitul lunii iunie.

     

  • Zahărul s-a scumpit cu 60% într-un an în UE. Un kilogram de zahăr în România e 6-7 lei în retail, după o creştere în linie cu media UE

    Preţul zahărului a cres­cut cu 61% în UE pe parcursul unui an, iar cele mai mari creşteri ale inflaţiei la zahăr în martie 2023 faţă de aceeaşi lună a anului precedent au fost înre­gistrate în Cehia (98%), Estonia (97%) şi Polonia (82%), arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

    În România, zahărul s-a scumpit cu 60,9% în­tr-un an, în linie cu media UE. Acum, în orice su­per­market, in­di­ferent sub umbrela cărei companii se află, în medie, un kilo­gram de za­hăr este 6-7 lei, fie el şi marcă privată. Din­tre toate mărfurile alimentare, la nivelul ţării, preţul zahărului a înregistrat cea mai mare creştere şi depă­şeşte de câteva ori rata anuală a inflaţiei de 15,5%.

    Recent, Consiliul Con­cu­ren­ţei a declanşat trei inves­ti­gaţii privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor pe pieţele producţiei de ulei de floarea-soarelui, unt şi zahăr. În ceea ce priveşte pia­ţa fabricării şi comercia­li­zării de zahăr s-au derulat inspecţii la firmele Agrana România (ac­ţionariat austriac), compa­nie care are două fabrici pe plan local, din care doar în­tr-una produce zahăr din sfeclă de zahăr, Pfeifer & Langen Ro­mânia (acţionariat german), care a deţinut anterior fabrica Za­hărul Oradea şi Lucsor Impex (acţionariat românesc), care comercializează produse ali­mentare.

    Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, com­pania care operează fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov, justifică creşterea preţului za­hă­rului la peste 6-7 lei/kg prin faptul că utilităţile s-au scum­pit, dar şi inputurile şi materia primă.

    „Din Ucraina vin cantităţi mari de zahăr brut din sfeclă de zahăr cu 720-750 euro/tonă, 70 euro transport şi 100 de euro este ambalatul, iar ca produ­cător ajungi la un profit de maximum 10% la raft, nu avem marje foarte mari. Creşterea este normală, iar preţul zahă­rului nu a crescut doar în Ro­mânia, ci peste tot în Europa“, spunea recent Neagu. Ea a cumpărat recent alături de un partener fabrica de zahăr de la Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos.

    Scumpirea în piaţa zahă­rului a pornit de la scumpirea gazului, pentru că seminţele au nevoie de gaz pentru proce­sa­re, preţul inputurilor a crescut pentru fermieri, producţia de sfeclă de zahăr a fost mai mică anul trecut şi preţul cu salariile a crescut în industria alimen­tară, a explicat ea.

    La nivelul UE, datele in­dică o creştere continuă a pre­ţurilor alimentelor începând cu august 2021, iar zahărul a fost dintre produsele alimentare cu cea mai mare creştere a pre­ţurilor. Însă, în martie 2022 comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, creşterea a fost de 11%, iar cu doi ani în urmă, în martie 2021 faţă de martie 2021, rata de creştere era de 1,6%, conform Eurostat.

    Cel mai bine au ţinut preţul zahărului sub control vecinii din Ungaria, care au înregistrat o creştere de doar 17% în ulti­mul an. Ungaria este urmată de Luxemburg (19%), Belgia (35%), Bulgaria (36%) şi Irlanda (37%).

     

    Rata inflaţiei pentru zahăr în martie 2023

    Rata inflaţiei pentru zahăr în UE

     

  • În timp ce ungurii sunt primii din UE care fac pasul către normalizarea dobânzilor, polonezii se declară gata să le majoreze

    Consiliul monetar al băncii centrale a Ungariei a redus semni­ficativ plafonul superior al dobânzii în cadrul şedinţei de ieri, de la 25% la 20,5%. Decizia nu a fost o sur­priză, deoarece viceguvernatorul băn­cii Barnabas Virag anunţase săptă­mâna trecută că aceasta ar putea decide să-şi îngusteze coridorul ratei dobânzii ca parte a unui „proces în mai mulţi paşi“ către normalizarea politicii sale monetare, cu inflaţia a­fla­tă pe o tendinţă descendentă.

    Cu acest pas, după mesajul pu­ter­nic de săptămâna trecută, procesul care ar putea duce la o reducere a ratei cheie a dobânzii în următoarele luni ar putea începe cu adevărat, scrie Portfolio.

    Rata dobânzii de referinţă de 18% şi dobânda de bază de 13% ră­mân neschimbate.

    Potrivit analiştilor, rata de refe­rin­ţă a dobânzii ar putea fi redusă încă din luna mai în cazul în care cursul forintului rămâne stabil până atunci, iar mediul de risc extern nu se deteriorează. Este posibil însă ca banca să amâne prima relaxare efec­tivă până în iunie, când se publică raportul de inflaţie.

    Cu mulţi economişti spunând că inflaţia din Europa Centrală şi-a atins vârful, ultima decizie a băncii cen­trale ungare pregăteşte calea pen­tru prima reducere de dobânzi din regiune din 2021, când strategii au început o înăsprire severă a politicii monetare pentru a domoli inflaţia, notează Reuters.

    JPMorgan se aşteaptă la o redu­cere cu 100 de puncte bază a dobânzii de referinţă în iunie la 17%, urmată de o serie de decizii similare.

    Banca centrală ungară a declarat că ultimele date privind inflaţia, in­dicând o rată de peste 25%, sunt în linie cu aşteptările. Comisia Euro­pea­nă vede inflaţia din Ungaria atin­gând 16,4% în acest an, cea mai ridi­cată rată din Uniunea Europeană.

    Spre deosebire de banca centrală ungară, banca centrală a Poloniei s-a declarat recent gata să majoreze dobânzile dacă va fi nevoie.

    Consiliul monetar al băncii centrale poloneze este pregătit să majoreze dobânzile, dar acest lucru nu este necesar în acest moment, a declarat Ireneusz Dabrowski, membru al consiliului băncii, potrivit The First News.

    Luna trecută, banca şi-a menţinut dobânda neschimbată la 6,75% pentru a şaptea oară consecutiv după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia.

    Polonia se confruntă la rândul său cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei  in Europa, aceasta atingând în martie 16,1% faţă de anul anterior, în scădere uşoară de la 18,4% în februarie.

     

  • Comisia Europeană lansează primul apel care permite agregarea cererii de gaze din partea companiilor şi achiziţiile în comun la nivelul UE

    Comisia Europeană a lansat marţi primul proces prin care întreprinderile europene îşi pot înregistra necesarul de achiziţionare de gaze prin intermediul mecanismului AggregateEU, pentru a se pregăti pentru achiziţionarea în comun de gaze la nivelul UE.

    AggregateEU a fost instituit ca o componentă centrală a Platformei energetice a UE pentru a sprijini eforturile UE de a nu mai folosi gazele ruseşti prin înlocuirea acestora cu alternative mai fiabile. Scopul său este de a asigura o aprovizionare suficientă cu gaze, reducând totodată riscul ca întreprinderile să se supraliciteze reciproc pe piaţa mondială.

    “Aceasta este o etapă esenţială pentru ca UE să se pregătească pentru iarna următoare prin umplerea depozitelor sale de gaze în mod coordonat şi în timp util, utilizându-şi puterea colectivă de piaţă pentru a negocia preţuri mai bune cu furnizorii internaţionali”, spun oficialii Comisiei Europene.

    Potrivit acestora, întreprinderile înregistrate au la dispoziţie o săptămână, până la data de 2 mai, pentru a răspunde acestei prime runde de agregare. După depunerea cererilor individuale ale întreprinderilor, volumele necesare vor fi agregate şi scoase la licitaţie pe piaţa mondială.

    Odată ce mecanismul AggregateEU va corela cererea europeană colectivă cu ofertele furnizorilor internaţionali de gaze, întreprinderile participante vor iniţia negocieri cu furnizorii cu privire la condiţiile contractuale pentru achiziţionarea şi livrarea gazelor. Comisia nu va juca niciun rol în cadrul negocierilor. Primele contracte de achiziţie sunt aşteptate înainte de începutul verii.

    Alte licitaţii se vor desfăşura periodic, o dată la două luni în următoarea perioadă de 12 luni. Posibilitatea ca întreprinderile să adere la mecanismul AggregateEU rămâne deschisă.

    Până în prezent, s-au înregistrat 76 de societăţi, iar altele sunt în curs de înregistrare. În plus, 11 societăţi sunt pregătite să furnizeze servicii în calitate de cumpărător central sau de agent reprezentant.

    Statele membre s-au angajat să participe la agregarea cererii pentru cel puţin 15 % din obiectivele lor naţionale de stocare a gazelor, reprezentând aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Obiectivele privind stocarea gazelor şi achiziţiile în comun de gaze au fost convenite în 2022 ca măsuri de urgenţă în chip de replică la folosirea de către Rusia a energiei pe post de armă şi la creşterea fără precedent a preţurilor la energie de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

    Scopul lor este de a reduce volatilitatea preţurilor, de a asigura o aprovizionare sigură şi previzibilă cu energie şi de a valorifica ponderea colectivă de piaţă a Europei.

     

  • Petre Daea, ministrul Agriculturii, după discuţiile cu omologul său din Ucraina: România restricţionează importul de cereale din Ucraina şi intensifică controalele în vami

    România a decis să restricţioneze importul de cereale din Ucraina şi să intensifice controalele în vămi, pentru a proteja fermierii români afectaţi de comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase, a anunţat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în urma discuţiei purtate online cu omologul său ucrainean, Mikola Solski.

    La discuţii a participat şi preşedintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.

    În cadrul convorbirii, Petre Daea i-a transmis omologului său ucrainean că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară (sigilare şi monitorizare) pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terţe, pentru protejarea fermierilor români care se confruntă cu dificultăţi din cauza fluxului de cereale ucrainene.

    Ministrul român a subliniat că România, ca stat membru UE, susţine demersurile Comisiei Europene de sprijinire a Ucrainei în faţa agresiunii ruse şi va asigura în continuare tranzitul cerealelor din această ţară către state terţe şi rutele comerciale tradiţionale.

    Totodată, ministrul Agriculturii a solicitat autorităţilor ucrainene să identifice rapid soluţii pentru restricţionarea exporturilor de cereale şi seminţe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiţă) către România, având în vedere dificultăţile întâmpinate de fermierii români.

    România instituie de astăzi controale direct în vamă, coordonate de către ANSVSA, pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislaţia europeană, si nu la destinaţie cum se întâmpla până acum.

    Decizia a fost luată având în vedere că într-o altă ţară europeană au fost descoperite niveluri de pesticide peste limita admisă în UE.

    Pe parcursul discuţiilor, ministrul Mikola Solski a fost informat că cinci state membre UE, respectiv România, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, au cerut Comisiei Europene modificarea Regulamentului 870/2022, astfel încât să fie asigurat culoarul de tranzit către ţări terţe, fără a afecta fermierii din statele de graniţă.

    Cei doi oficiali au convenit să aibă o întâlnire faţă în faţă, vineri, 21 aprilie, la Bucureşti.

    Polonia, Ungaria şi Slovacia au interzis importul de produse agricole din Ucraina, fapt ce a pus presiune pe Comisia Europeană, care a anunţat că vine cu un nou pachet de sprijin pentru fermierii din UE afectaţi de un aflux de produse agricole ucrainene.

    Pierderile suferite de aceste ţări ar fi, potrivit fermierilor, de 417 mil. euro, iar Comisia Europeană a oferit compensaţii de 56,3 mil. euro. România a primit 10,05 mil. euro, sumă pe care Petre Daea, ministrul agriculturii, a promis că o va dubla cu bani de la bugetul de stat.

    Din cauza războiului, Ucraina, ţară cu recolte ridicate de cereale, exportă acum în UE, mai ales în Est, faţă de exporturile din trecut spre Africa sau Asia. Însă preţul mic al cerealelor ucrainene (de dumping, spun fermierii europeni), determinat de condiţiile de piaţă, îi pun în dificultate pe agricultorii autohtoni.

  • Vladimir Putin dă cu pumnul în masă şi acuză UE de „confruntarea geopolitică” a momentului. SUA e vinovată de criza din Ucraina

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat, miercuri, Uniunea Europeană de lansarea unei “confruntări geopolitice” cu Rusia şi a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru “criza” din Ucraina, denunţând susţinerea Washingtonului pentru revoluţia produsă la Kiev în urmă cu aproape zece ani.

    Preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu diplomaţi străini, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare.

    “Uniunea Europeană a lansat o confruntare geopolitică” împotriva Rusiei, a afirmat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia discuţiei cu noul ambasador al UE la Moscova, Roland Galharague.

    În plus, liderul de la Kremlin a atribuit Statelor Unite responsabilitatea pentru “criza ucraineană”, denunţând presupusa susţinere a Washingtonului pentru revoluţia Euromaidan din 2013-2014, finalizată prin demiterea de către Parlament a preşedintelui Viktor Ianukovici, un politician prorus. “Ştiu că probabil nu sunteţi de acord cu mine, dar vă pot spune că utilizarea de către Statele Unite, în politica externă, a unor instrumente precum susţinerea pentru aşa-numitele «revoluţii colorate», susţinerea pentru lovitura de stat produsă la Kiev în 2014 au condus la actuala criză ucraineană, având şi alte efecte negative, deteriorând relaţiile ruso-americane”, i-a spus Vladimir Putin, conform agenţiei Interfax, noului ambasador american la Moscova, Lynne Tracy.

    “Relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Statele Unite, de care depind securitatea şi stabilitatea lumii, traversează, din nefericire, o criză profundă”, a subliniat liderul de la Kremlin.

    Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Grupul G7 oferă asistenţă militară Ucrainei, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse, şi au impus sancţiuni masive împotriva Moscovei.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat Uniunea Europeană că vor fi efecte din cauza susţinerii cu armament a “regimului criminal” de la Kiev. “Ca reacţie la acţiunile ostile, dacă va fi necesar vom consolida bazele intereselor naţionale ale Rusiei şi vom aplica principiile reciprocităţii în practica diplomatică”, a afirmat Serghei Lavrov marţi, într-un interviu acordat publicaţiei Argumenty i Fatky, preluat de Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Uniunea Europeană a pierdut Rusia, iar aceasta este vina UE. Liderii statelor membre şi cei ai instituţiilor UE afirmă public că vor să aplice Rusiei ceea ce ei numesc o înfrângere strategică”, a subliniat Lavrov.

    Preşedintele Vladimir Putin a anunţat în februarie suspendarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START), semnat de Rusia cu Statele Unite. Vladimir Putin a denunţat atitudinea Occidentului în conflictul militar din Ucraina. Ca reacţie, Preşedinţia SUA a anunţat în mai multe rânduri că vrea contacte cu Administraţia de la Moscova pentru discuţii despre acţiuni în sensul stabilităţii nucleare. Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat că Rusia nu va reveni la respectarea Noului Tratat de Reducere a Armamentului Strategic (Noul START) până când Statele Unite nu îşi vor modifica abordarea faţă de conflictul din Ucraina.

  • Ella Kállai, Economist Şef Alpha Bank România: Femeile din România găsesc de lucru mai uşor decât bărbaţii, iar diferenţa de salariu nu este mare faţă de bărbaţi comparativ cu restul ţărilor din UE

    România aparţine grupului de 13 state membre ale Uniunii Europene în care rata şomajului în rândul femeilor a fost mai redusă (5,1%) decât rata şomajului din rândul bărbaţilor (6%) în 2021.

    Ca în majoritatea statelor UE, în România o pondere mai mare din populaţia ocupată feminină (27%) faţă de populaţia masculină (15%) lucrează pe posturi bine plătite ca manageri şi profesionişti. La fel se întâmplă şi în cazul posturilor mai puţin bine plătite precum posturile lucrătorilor necalificaţi şi lucrătorilor din comerţ şi servicii pe care lucrează 36% din populaţia ocupată feminină şi 22% din populaţia ocupată masculină, arată o analiză macroeconomică realizată de Alpha Bank în luna martie.

    Această distribuţie pe ocupaţii face ca salariile femeilor să fie mai mici decât salariile bărbaţilor, în medie cu 3,6% în 2021.

    „Este a doua cea mai mică diferenţă în UE după Luxemburg. În UE salariile femeilor sunt mai mici decât salariile bărbaţilor cu 13%”, spune Ella Kállai, Economist Şef la Alpha Bank România.

    Totuşi, chiar dacă femeile găsesc de lucru mai uşor decât bărbaţii şi diferenţa de salariu nu este mare faţă de bărbaţi comparativ cu restul ţărilor din UE, rata de ocupare în rândul femeilor (populaţia ocupată în populaţia în vârsta de 15-64 ani) este mult mai redusă decât în rândul bărbaţilor, 52,5% faţă de 71,1%.

    „Este cel mai mare diferenţial înregistrat de un stat membru UE, iar rata de ocupare a femeilor a treia cea mai mică din UE”, adaugă Ella Kállai.

    Ea consideră că dacă femeile din România ar avea aceeaşi rată de ocupare ca media UE, populaţia ocupată s-ar suplimenta cu 700.000 de persoane.

    Femeile pot avea un impact extraordinar în economie dacă ar primi sprijinul necesar şi oportunităţi adecvate, dat fiind că disponibilitatea muncii calificate este a doua cea mai importantă problemă a firmelor din România după costurile de producţie, conform celui mai recent sondaj SAFE (Survey on the access to finance enterprises) din 2022.

    În România, numărul de femei a depăşit în medie numărul bărbaţilor cu 4,5% în 2021 (în UE cu 4,6%). Diferenţialul variază în funcţie de vârstă: până la 58 de ani numărul bărbaţilor depăşeşte numărul femeilor, iar după 58 ani raportul se inversează, numărul femeilor depăşeşte numărul bărbaţilor.

    Cel mai mare diferenţial în favoarea bărbaţilor este în grupa de vârstă 0-17 ani, în care numărul persoanelor de sex feminin a fost mai mic decât numărul persoanelor de sex masculin cu 5,5% (în UE cu 5,2%). Cel mai mare diferenţial în favoarea femeilor este în grupa vârstă de peste 65 ani în care numărul femeilor a fost cu 47,9% mai mare decât numărul bărbaţilor (în UE cu 32,3%).

    În ceea ce priveşte gradul de educaţie, diferenţele faţă de media UE sunt notabile în privinţa educaţiei superioare. Astfel, procentul femeilor în populaţia în vârstă de 25 – 64 ani  cu educaţie superioară a fost de 20%, iar în rândul bărbaţilor 17%, semnificativ sub media UE unde procentul a fost de 36% la femei şi 31% la bărbaţi.