BusinessMagazin

Tag: unicredit

  • UniCredit Bank Austria lansează către acţionarii minoritari ai UniCredit Bank o ofertă de achiziţionare a acţiunilor

    Oferta este transmisă în mod direct de către UniCredit Bank Austria tuturor acţionarilor minoritari, persoane fizice şi persoane juridice, prin intermediul serviciilor poştale, la ultima adresă a acestora menţionată în Registrul Acţionarilor. Oferta este valabilă până la data de 12 august 2016 şi nu este negociabilă.

    Detaliile privind oferta şi instrucţiunile pentru derularea procesului şi finalizarea tranzacţiei sunt descrise în oferta şi documentaţia însoţitoare pe care le primesc acţionarii minoritari.

    În situaţia particulară în care acţiunile sunt în proprietatea moştenitorilor acţionarilor minoritari înregistraţi în Registrul Acţionarilor, înainte de acceptarea ofertei, aceştia trebuie să se asigure că sunt în posesia tuturor documentelor legale pentru a dovedi calitatea de deţinători.  În vederea înregistrării calităţii în Registrul Acţionarilor, aceştia trebuie să contacteze Biroul Acţionarilor din cadrul UniCredit Bank.

    În numele UniCredit Bank Austria, procesul este administrat de către societatea de avocatură Mocanu şi Asociaţii S.P.R.L.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit; în România grupul reuneşte UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

  • Anul bun şi anul foarte bun

    „România este un punct de atracţie acum, ar trebui să profităm”, afirmă Răsvan Radu, CEO al UniCredit. Creşterea economică de 3,6% de anul trecut, o oarecare stabilitate, perspectivele foarte bune, codul fiscal potrivit pentru investitori sunt, apreciază şeful grupului financiar, argumentele care fac din piaţa locală o destinaţie interesantă pentru investitori. Motiv pentru care, chiar dacă iniţiativele legislative ar putea accelera procesul de consolidare din sistemul bancar, „există în continuare un număr mare de bănci care consideră România o piaţă de creştere şi preferă să iasă din alte ţări pentru a fi aici”, arată Răsvan Radu.

    Instituţia pe care o conduce a bifat anul trecut o serie întreagă de plusuri; UniCredit Bank a înregistrat o creştere de 87,5% a profitului net, susţinută de reducerea cheltuielilor operaţionale cu 0,3% şi a provizioanelor pentru credite cu 32,2%. Tot anul trecut, activele totale ale grupului au crescut cu 6,8%, până la 34,6 miliarde de lei, portofoliul de credite a bifat un plus de 4,8%, iar costul riscului asociat creditării s-a plasat la 1,86%, faţă de 2,92% în 2014.

    Provizioanele pentru credite au atins nivelul de 406,6 milioane de lei, conducând la un rezultat net consolidat, după interesul minoritar, de 252,1 milioane lei. Tot anul trecut, banca şi-a îmbunătăţit raportul credite/depozite, în contextul lichidităţii ridicate din piaţă, iar rata fondurilor proprii totale se menţine la 14%, nivel pe care reprezentanţii instituţiei îl califică drept „confortabil”.

    Volumul activelor consolidate la 31 decembrie 2015 a totalizat 34,6 miliarde de lei (7,6 miliarde de euro), în creştere cu 6,8% comparativ cu anul precedent. Portofoliul de credite brute (inclusiv finanţările acordate prin leasing) s-a plasat la 23,9 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), evoluţia pozitivă a acestuia fiind susţinută în principal de o creştere cu 7,3% în zona corporate şi cu 11,1% în leasing. Totodată, depozitele clientelei au ajuns la un volum de 17,9 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro).

    „Una dintre acţiunile strategice ale anului trecut a fost faptul că am înregistrat o serie de tranzacţii importante în domeniul corporate finance, în segmente precum petrol şi gaze, telecom, automotive, servicii, farmaceutice, agribusiness şi transporturi”, spune Răsvan Radu. Tot el completează că în 2015 banca a continuat eforturile de curăţare a portofoliului, prin vânzarea la finalul anului trecut a unui pachet de credite neperformante în valoare de aproximativ 340 de milioane de euro către Kredyt Inkaso.

    Banca şi-a menţinut şi anul trecut interesul pentru clienţii corporate, creditarea acestora înregistrând un plus de 7,3%, dar şi pentru creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (+7,3%), pentru credite de consum prin UCFin (+4,5%) şi credite de investiţii pentru IMM (+12,4%). Programul Prima casă nu a fost nici în anii trecuţi una dintre mizele băncii, pentru că acest produs are marje mici. Despre proiectul legii de dare în plată, Răsvan Radu spune că „legea, aşa cum este ea făcută, nu este una socială, ci se adresează celor care au portofolii mai mari de credite. Impactul mare nu vine din partea celor care au credite mici, care cel mai probabil nu vor vinde casa pentru a se muta cu chirie, mai cu seamă că va urma o volatilitate foarte mare a chiriilor în următorii ani. Locuinţa pentru uz personal are o valoare în plus”.

    Una peste alta, în cadrul băncii au fost făcute diferite simulări în privinţa impactului pe care l-ar putea avea adoptarea legii dării în plată, iar concluzia este că „suntem capabili să absorbim şocul”. În opinia lui Răsvan Radu, legea în forma actuală apropie creditul ipotecar mai degrabă de un produs de leasing imobiliar decât de produsele aflate acum în portofoliul băncilor.

     

  • 1 mld. euro pentru proiectele cu fonduri europene nerambursabile

    Volumul creditelor este dat de valoarea facilităţilor destinate implementării proiectelor care au beneficiat de ajutor public nerambursabil în perioada de programare 2007-2013, precum şi de facilităţile aprobate pentru emiterea de scrisori de confort. Activitatea de susţinere a beneficiarilor de fonduri nerambursabile implică atât o gamă completă de produse de creditare destinate fiecărei componente a proiectului de investiţii (scrisoare de confort, scrisoare de garanţie bancară, credit punte, credit de investiţii, linie de TVA), cât şi servicii de consultanţă de specialitate ante şi post implementare şi monitorizarea riguroasă de către bancă a fazei de implementare a proiectului de investiţii.

    Concret, prin acest pachet complex de produse şi servicii, UniCredit Bank a aprobat cofinanţarea contribuţiei private pentru un număr de aproximativ 1.400 de proiecte în cadrul tuturor programelor operaţionale destinate mediului privat. Cea mai mare pondere a înregistrat-o sectorul industrial (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice), cu circa 40%, urmat de agricultură (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), cu 35%, şi de proiectele din cadrul Programului Operaţional Regional, cu 10%. Creditele punte, care au ca sursă de rambursare sumele încasate de la autorităţi, au reprezentat aproximativ 40% din volumul creditelor aprobate, înregistrând valori individuale cuprinse între 20 de mii şi 20 de milioane de euro.

    “Dincolo de semnificaţia pragului valoric, ne bucură componenta calitativă a portofoliului de proiecte finanţate de UniCredit Bank. Am acoperit întreaga tipologie de beneficiari eligibili privaţi şi publici – de la întreprinderi mari şi IMM, până la autorităţi publice locale, ONG, universităţi sau institute de cercetare -, dar şi de proiecte eligibile, de la investiţii în active tangibile şi intangibile şi până la programe precum cele de pescuit sau de cooperare transfrontalieră. Am finanţat proiecte sustenabile, capabile să producă locuri de muncă, rate crescute de eficienţă, plusvaloare pentru companii şi pentru comunităţile în care acestea îşi desfăşoară activitatea – o strategie aliniată abordării băncii de a rămâne alături de clienţii săi pe termen lung, în condiţiile în care creditele de investiţii acordate au maturităţi între trei şi şapte ani”, a declarat Valentin Boldeiu, coordonator al Departamentului pentru fonduri europene din cadrul UniCredit Bank. 

    Şi în perioada de programare financiară 2014 – 2020, UniCredit Bank va continua să sprijine activ companiile beneficiare de finanţări nerambursabile, acordând o importanţă specială segmentului de instrumente financiare finanţate din fonduri europene. Banca analizează în prezent noi oportunităţi de a participa în calitate de intermediar financiar în cadrul unor scheme de garantare oferite de iniţiativele Comisiei Europene (Horizon 2020 – Programul cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene, COSME – Programul de competitivitate pentru întreprinderi şi IMM şi SME Initiative – Iniţiativa pentru IMM), cu sau fără alocare bugetară naţională, ceea ce îi va permite să ofere clienţilor rate de dobândă şi condiţii de garanţii îmbunătăţite.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grupul financiar european cu reţeaua cea mai extinsă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai importante din Europa. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

  • Tranzacţii emblematice

    „Nu am cum să mă retrag de la Allianz. Nu este cazul. Eu de la UniCredit nu m-am retras.În urmă cu zece ani mi-am făcut un calcul cu banca austriacă (UniCredit a cumpărat HVB/Banca Austria), am spus că nu vând totul atunci, dar vând cu o promisiune de cumpărare de la ei peste zece ani. După zece ani ne-am strâns mâinile şi fiecare a plecat pe drumul lui. La Allianz Ţiriac nu este cazul deoarece nici nu am vândut, nici nu am cumpărat, sunt al doilea acţionar cu 47-48% şi aşa rămâne”, spunea în vară Ion Ţiriac, după ce vânduse participaţia sa în cadrul UniCredit.

    Cu toate acestea, în noiembrie a ieşit din acţionariatul Metro Cash & Carry România, vânzând şi participaţia de 15%. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în 1996, la Bucureşti, iar decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi Ion Ţiriac.

    Grupul UniCredit, care a preluat în iunie participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenisman la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.

    Ţiriac Holdings are în continuare activităţi variate, în domeniul auto, imobiliare, leasing, aviaţie, energie, administrarea profesională şi managementul operaţional al imobilelor. Divizia auto a grupului, cu afaceri plasate în jurul a 200 de milioane de euro pe an, reuneşte mai multe afaceri, între care reţeaua de distribuţie şi service Ţiriac Auto, importatori, Ţiriac Auto Rulate.

    Ţiriac Imobiliare este un grup de companii care reuneşte proiecte rezidenţiale (precum Clubul Rezidenţial Stejarii), centre de afaceri şi showroom-uri, spaţii comerciale dar şi spaţii intravilane în întreaga ţară. Divizia financiară reuneşte Ţiriac Leasing, Premium Leasing şi Ţiriac Brokers, iar Ţiriac Air este un operator charter specializat în servicii VIP şi corporate, fiind singura companie aeriană privată din România care deţine un terminal business. Omul de afaceri mai deţine participaţii şi în cadrul firmei de asigurări Allianz Ţiriac (44%), dar şi alte pachete de acţiuni – 25% la Globe Ground Bcc şi 35% la Meteor Universal. De asemeni, este de notorietate colecţia de maşini a fostului tenisman, care reuneşte peste 150 de autoturisme.

  • UniCredit pregăteşte desfiinţarea a până la 12.000 de posturi, majoritatea în Italia şi Austria

    Planul, care va fi prezentat miercuri, odată cu rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, este o încercare radicală a directorului general Federico Ghizzoni de creştere a profitabilităţii şi a capitalului, relatează Financial Times, care citează persoane apropiate situaţiei.

    UniCredit a raportat în primul semestru un raport Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc), de 10,4%, la nivelul inferior al rapoartelor Tier 1 înregistrate de celelalte bănci europene.

    Cuplat cu nivelul scăzut al profitabilităţii, raportul Tier 1 provoacă îngrijorare că autorităţile de reglementare ar putea cere UniCredit să îşi majoreze capitalul.

    Potrivit surselor, o tentativă neoficială, din vară, de vânzare a diviziei austriece nerentabile nu a atras interes.

    Conducerea UniCredit negociază în prezent vânzarea operaţiunilor de retail din Austria către banca Bawag din Viena, dar rezultatul este incert, au spus trei persoane apropiate situaţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum vede România un bancher român de la Londra

    Unicredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, iar deficitul să nu depăşească 3%. cât de solidă este însă creşterea economică pe piaţa locală, ce se va întâmpla în continuare cu dobânzile, cum se plasează românia în regiune şi la nivel global povesteşte Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul Unicredit Group Londra.

    Venit pentru câteva zile în România, Dan Bucşa a avut o agendă plină cu întâlniri, iar pe parcursul a circa două ore a discutat şi cu jurnaliştii despre felul în care vede evoluţia României, a regiunii şi a economiei mondiale. UniCredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, însă această evoluţie este în continuare bazată pe consum, cererea internă fiind motorul principal, datorită creşterii creditării în moneda naţională. Şi ţările din regiune se dezvoltă în mod asemănător, dar România se află în frunte când vine vorba de consum, dar investiţiile continuă să lipsească din ţara noastră. Iar consumul, punctează reprezentantul UniCredit, creşte din pricina a trei factori: creditarea, creşterea salariilor şi cheltuielile fiscale.

    „Creditarea populaţiei creşte în România în acest moment cu peste 26%. Cehii au spus că, dacă vor mai avea încă un an cu plusuri ale creditării consumului, vor încerca să o limiteze cu măsuri administrative. Nu cred că BNR va face ceva anul acesta pentru că, în sfârşit, şi-a revenit creditarea în lei“, spune Bucşa, care adaugă că, de obicei, când finanţarea reia trendul ascendent ritmul este mai rapid la început şi apoi încetineşte. Dacă şi anul viitor creşterea creditării va fi de peste 20%, Bucşa este de părere că ar trebui luate măsuri, pentru că există riscul de supraîncălzire.

    Macroeconomistul de la UniCredit a menţionat şi faptul că România este singura ţară din regiune care încearcă o refinanţare a creditelor din valută în monedă locală fără să oblige băncile să facă ceva. „Acesta este motivul pentru care băncile vor refinanţa creditele. Dobânzile în lei scad continuu şi, în acest moment, creditul imobiliar în lei este mai ieftin decât cel în valută. E normal să existe o refinanţare“, mai spune Bucşa. De asemenea, dobânzile vor scădea şi mai mult, iar odată cu reducerea rezervelor minime obligatorii se reduce şi volatilitatea dobânzilor în lei. „Suntem pe calea cea bună“, consideră Bucşa.

    Al doilea factor care determină creşterea consumului este reprezentat de salarii, care au crescut foarte repede în ultima perioadă, un lucru nu tocmai bun pentru economia ţării. „Diferenţa dintre salarii şi productivitate a ajuns în acest moment la cel mai mare nivel de la criză încoace. O asemenea diferenţă am mai văzut într-o singură ţară după criză, în Ungaria“, afirmă Bucşa. Or, ungurii au fost forţaţi să deprecieze moneda. Iar întrebarea principală, în condiţiile în care productivitatea rămâne în urma salariilor, este legată de cât de mare va fi presiunea pe leu. În condiţiile în care salariile se măresc mai mulţi ani la rând, iar cursul valutar creşte, nimeni nu are de câştigat. „Este adevărat că oamenii au iluzie monetară, dar, totuşi, cele două ar trebui să fie corelate“, mai spune Bucşa.

    Pe de altă parte, „investiţiile productive adevărate sunt mai degrabă sub forma creditărilor intra-grup, care sunt bune, dar nu avem cu adevărat equity. Iar un motiv pentru acest lucru este faptul că nu suntem destul de proactivi“. În acest context, reprezentantul UniCredit a povestit cum Ungaria este foarte aproape să convingă investitorii americani să investească într-o nouă fabrică Tesla. Pentru a atrage investiţii străine, maghiarii şi-ar fi alcătuit o echipă specială, care încearcă permanent să-i convingă pe reprezentanţii Tesla să aleagăUngaria. Aceeaşi metodă a fost folosită şi în cazul altor producători auto, motiv pentru care investiţiile în noi fabrici în Europa Centrală şi de Est aleg ca destinaţie Ungaria, Slovacia sau Polonia, iar România şi Bulgaria nu intră în discuţie deoarece nu dispun de infrastructura necesară, iar comunicarea cu autorităţile este greoaie. „Nu vor mai veni investitorii în România doar pentru că suntem ieftini. Ungurii au peste 90 de acorduri bilaterale cu investitori strategici (nu ştim exact ce conţin ele, dar bănuim că beneficiază de facilităţi fiscale sau de facilităţi legate de forţa de muncă, dar şi de reconversie profesională a persoanelor aflate în zonele defavorizate“, exemplifică Bucşa.

    El a mai spus că o creştere repetată a salariului minim afectează competitivitatea prin preţ, pentru că majorează costurile de producţie şi opreşte reducerea şomajului. „Noii angajaţi primesc salariul minim şi eu cred că această creştere a făcut ca  şomajul să nu mai scadă în România se datorează şi acestei creşteri salariale. Salariile cresc prea repede ca să permită reducerea şomajului. Este adevărat că şomajul este mai mic la noi decât în alte ţări din regiune, dar îl şi măsurăm puţin diferit. După calculele noastre, şomajul natural în România este de sub 6%, adică ar mai fi loc ca şomajul să scadă măcar un punct procentual“, apreciază macroeconomistul.

    Al treilea factor al creşterii consumului îl reprezintă cheltuielile fiscale. Dacă cererea internă îşi revine, automat cresc vânzările (şi implicit încasările din TVA) şi profiturile firmelor – deci şi încasările din impozitele directe. „Ţările din regiune mai au foarte mulţi bani de cheltuit, iar România este din nou campioană la acest capitol. Am mai avea de cheltuit în jur de 2,5% din PIB doar pentru atingerea deficitului prognozat. Nu suntem singurii, şi vecini noştri mai au de cheltuit bani până la sfârşitul anului, însă nu la fel de mulţi; polonezii mai au de cheltuit aproape 1% din PIB, iar bulgarii în jur de 1,8%. Nu cred că deficitul va fi mai mare de 3%, cu toate creşterile salariale şi reducerile de taxe luate în calcul“, spune Bucşa.

    Alte ţări, însă, au o mai bună organizare în ce priveşte distribuirea cheltuielilor bugetare, multe guverne ştiiind precis din luna martie ce cheltuiesc, unde şi pentru ce. În România, în schimb, nu prea se cheltuieşte nimic până în noiembrie, iar la final de an este apăsată la maximum pedala alocării de bugete.

    Referindu-se la TVA, Bucşa consideră că încasările sunt totuşi modeste în acest an faţă de 2012, chiar dacă au depăşit nivelul de anul trecut, când însă încasările din TVA au fost foarte slabe, din cauza colectării proaste. Efectele reducerii TVA s-au văzut mai cu seamă în magazine, unde au crescut vânzările, datorită reducerii preţurilor, aşa cum au declarat reţele ca Metro Cash & Carry şi Carrefour.
    În ce priveşte exporturile, acestea au crescut cu 8-9% în toată regiunea, iar Germania rămâne principala destinaţie a produselor trimise peste hotare de fabricile din România; şi exporturile către Italia au început să reia tendinţa de creştere. În plus, principalele ramuri de export, autoturismele şi componentele auto, cresc în continuare şi se poate observa o evoluţie pozitivă şi în ce priveşte exporturile de materialele de construcţii. La polul opus, minusuri semnificative s-au înregistrat în exporturile de vapoare, care este totuşi un domeniu de producţie foarte volatil, în opinia lui Bucşa. Per total, 40% din exporturile româneşti ajung în Germania, Italia şi Franţa, alte pieţe cu potenţial fiind prea puţin adresate. De pildă, către China merg doar 1% din exporturile României, fiind dominate de industria auto şi de materii prime.

     

  • Una dintre cele mai mari bănci din România îşi SCHIMBĂ numele. Cum se va numi

    UniCredit Ţiriac, a cincea bancă locală în funcţie de active, a convocat adunarea generală a acţionarilor la finalul lunii iulie pentru a aproba schimbarea denumirii instituţiei de credit în UniCredit Bank şi renunţarea la mandatele de membri în consiliul de supraveghere de către Leonard Leca şi lui Petru Văduva. Totodată, italianul Francesco Giordano va fi înlocuit de Mirko Bianchi.

    Leca şi Văduva au condus afacerile grupului Ţiriac între 2009 şi 2014 şi fuseseră numiţi în consiliulul de supraveghere ca reprezentanţi ai omului de afaceri Ion Ţiriac, care a deţinut până luna trecută 45% din acţiunile băncii. Ţiriac a vândut participaţia italienilor de la UniCredit, care au ajuns astfel să deţină peste 95% din acţiuni.

    Una dintre cele mai mari bănci din România îşi schimbă numele. Cum se va numi

     

  • Una dintre cele mai mari bănci din România îşi SCHIMBĂ numele. Cum se va numi

    UniCredit Ţiriac, a cincea bancă locală în funcţie de active, a convocat adunarea generală a acţionarilor la finalul lunii iulie pentru a aproba schimbarea denumirii instituţiei de credit în UniCredit Bank şi renunţarea la mandatele de membri în consiliul de supraveghere de către Leonard Leca şi lui Petru Văduva. Totodată, italianul Francesco Giordano va fi înlocuit de Mirko Bianchi.

    Leca şi Văduva au condus afacerile grupului Ţiriac între 2009 şi 2014 şi fuseseră numiţi în consiliulul de supraveghere ca reprezentanţi ai omului de afaceri Ion Ţiriac, care a deţinut până luna trecută 45% din acţiunile băncii. Ţiriac a vândut participaţia italienilor de la UniCredit, care au ajuns astfel să deţină peste 95% din acţiuni.

    Una dintre cele mai mari bănci din România îşi schimbă numele. Cum se va numi

     

  • Managerul care a devenit primul român ce a traversat înot Canalul Mânecii

    „Înveţi să fii mai eficient, mai productiv, înveţi să ajungi de la A la B chiar dacă te împiedici de obstacole, înveţi că viaţa e o succesiune de suişuri şi de coborâşuri şi înveţi să le faci faţă, aşa că atunci când te întorci în viaţa reală ştii mult mai bine cum să gestionezi oamenii şi situaţiile dificile care apar“, spunea Andrei Roşu, senior manager în cadrul UniCredit Leasing, într-un  interviu acordat Business Magazin anul trecut.

    Pe 28 iunie, Andrei Roşu a traversat înot Canalul Mânecii în cadrul competiţiei Enduroman Arch to Arch, care presupune parcurgerea distanţei de 480 de kilometri dintre Londra şi Paris în alergare, înot şi pe bicicletă, sportivul în vârstă de 39 de ani fiind primul român care reuşeşte această performanţă, potrivit Departamentului Sport al Mediafax.  

    Economist de profesie, braşoveanul Andrei Roşu s-a angajat în cadrul UniCredit Ţiriac Bank în funcţia de commercial strategy expert în 2002. Opt ani mai târziu, a devenit management &strategy consultant al UniCredit Leasing Corporation.

    Andrei Roşu este conştient de rezultatele mai bune pe care le aduce sportul în viaţa de zi cu zi a oamenilor şi crede că sportul este „o proiecţie a vieţii personale şi profesionale: dacă de felul tău eşti un om care îşi împinge limitele, care găseşte soluţii, care nu se sperie de dificultăţi, eşti la fel şi în sport, şi în business. Tocmai de aceea în vest headhunterii recrutează oameni la finişul maratoanelor sau al triatloanelor; au învăţat în timp că cei care termină competiţii de anduranţă vin cu toate calităţile şi la serviciu“.

    Roşu a alergat de la Londra Marble Arch la Dover o distanţă de 140 de kilometri în 16 ore şi 53 de minute, apoi a înotat de la Dover la Calais aproximtiv 40 de kilometri în 21 de ore. Marţi, el a atins ţărmul francez, iar acum sportivul dispută ultima parte a competiţiei, proba de ciclism, de la Calais la Arcul de Triumf din Paris (circa 300 de kilometri), din care a efectuat deja peste 50 de kilometri.

    Anterior, el a concurat şi a dus până la capăt o competiţie Quintuple Ultra Triathlon (adică 19 km înot, 900 km bicicletă şi 210 km alergare). A parcurs toate aceste probe în 126 de ore. „Concursul său a început luni, 6 octombrie, iar termenul limită a fost 132 de ore. Pentru a se încadra în acest termen, Andrei Roşu a dormit doar 8 ore şi jumătate în 6 zile.  S-a clasat pe locul al doilea, după un concurent american care nu a dormit deloc“, după cum relatează biciclistul.ro.

    Andrei Roşu nu neagă că numărul tot mai mare de alergători şi de participanţi la triatloane este un trend, un soi de modă, dar insistă asupra valenţei pozitive a cuvântului: „Un sport devine o modă atunci când oamenii percep beneficiile. Când te întorci la birou după o participare la o competiţie şi povesteşti colegilor, vezi că mulţi dintre ei sunt tentaţi să înceapă să facă sport; se observă apoi că persoana respectivă arată altfel, că are performanţe mai bune, că este mai sănătos şi mai tot timpul bine dispus. Tocmai de aceea strategia mea nu este de push, ci de pull – încerc să fiu un exemplu care să îi convingă pe ceilalţi să se antreneze fără să le spun eu să o facă“.

    Strategia lui a funcţionat destul de bine până acum: atât pe blog, cât şi pe Facebook oamenii îi tot spuneau că vor să se antreneze cu el, aşa că a pus la punct un program de coaching în alergare care va ajunge să coste 400 de euro (deocamdată costă 99 de euro), unde este deja la a doua serie de 10 persoane. „Obiectivul meu cu aceşti noi alergători este să îi fac să alerge toată viaţa şi să îşi schimbe stilul de viaţă.

     

  • Mihaela Lupu supervizează activitatea UniCredit Ţiriac Bank în ansamblu, din perspectiva administrării financiare

    Mihaela Lupu este, din august 2013, Chief Financial Officer în cadul UniCredit Ţiriac Bank, iar din decembrie 2013 vicepreşedinte executiv al băncii. În calitate de CFO şi membru al Directoratului, Mihaela Lupu supervizează activitatea UniCredit Ţiriac Bank în ansamblu, din perspectiva administrării financiare.

    Mihaela Lupu, una dintre cele trei femei din Management Boardul UniCredit Ţiriac Bank, s-a născut în Bucuresti şi este absolventă a Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Parcursul profesional a început în urmă cu 16 ani la HVB Bank Romania, unde a coordonat în ultimii ani diferite departamente din Divizia Financiară.

    Din 2010 a fost director al departamentului Planning and Controlling, fiind responsabilă cu planificarea strategică, bugetară, managementul capitalurilor, monitorizarea performanţei financiare şi de business, poziţionarea de piaţă, analiza financiară şi studii de caz. „Sunt pasionată de munca pe care o fac, cred că cifrele au viaţă în ele şi, structurate în anumite forme, puse în contextul potrivit, au forţa de a ne schimba viaţa în multe sensuri, pe a noastră sau pe a altora, de exemplu atunci când construim planuri.

    La fel de importanţi pentru mine sunt oamenii. Avem o echipă formidabilă, dinamică, profesionişti dintre cei mai buni în domeniile lor, cu interacţiune pe diverse proiecte. În ceea ce priveşte ascensiunea mea profesională, am parcurs etapele fără să le ard, cu seriozitate, răbdare şi multă muncă. Sigur că nu este un secret faptul că întotdeauna este nevoie de o combinaţie de factori din care norocul unei conjuncturi potrivite de regulă nu lipseşte, însă ce am observat la toţi oamenii pe care îi apreciez ca fiind realizaţi profesional, fie ei experţi sau lideri pe domeniul lor, este că niciodată nu se poate fără muncă şi sacrificii“. 