BDPST Group a încheiat un acord de achiziţie şi modernizare a cunoscutului hotel Gellert din Budapesta, potrivit Daily News Hungary.
Hotelul va renaşte ca unul de cinci stele.
Proprietarul majoritar al companiei nu este nimeni altul decât Istvan Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orban.
Viktor Orban a blocat din nou prin drept de veto un pachet financiar pentru Ucraina în valoare de 18 miliarde de euro. Liderul de la Budapesta caută prin presiunile pe care le face să obţină astfel deblocarea fondurilor europene destinate ţării sale, la care Ungaria şi-a pierdut accesul la bani după ce Comisia Europeană a stabilit că în ţară a avut loc un puternic declin al democraţiei şi o agravare a fenomenului corupţiei, scrie CNBC.
Ungaria este singura dintre cele 27 de ţări membre UE care s-a opus prin veto pachetului de ajutor destinat ucrainenilor.
Viktor Orban este văzut deja ca o problemă pentru politica UE, din cauza atitudinii sale şi a ceea ce face împotriva Comunităţii. Mai mult, nici faptul că el şi dictatorul de la Kremlin au o relaţie de prietenie nu îl pune pe premierul ungar într-o lumină bună.
Oficialii europeni sunt de părere că blocarea ajutorului financiar este o încercare a Budapestei de a forţa deblocarea banilor europeni peentru Ungaria.
„Ştirile de astăzi au fost doar despre votul Ungariei. Este doar un fake-news. Ungaria ste gata să acorde aistenţă financiară Ucrainei, bazată pe reciprocitate. Fără veto, fără şantaj”, scria liderul maghiar pe Twitter.
Pe lângă episodul cu banii pentru Ucraina, Ungaria a mai blocat şi aprobarea unor noi norme fiscale care ar urma să se aplice întreaga Uniune Europeană. Acest vot vine de asemenea în contextul în care 7,5 miliarde de euro destinaţi Ungariei sunt blocaţi, la care se mai adaugă alte 5,8, pe care Comisia i-a suspendat până când ţara îşi va rezolva probleele legate de independenţa sistemului său judiciar. În cazul în care Ungaria nu înregistrează progrese semnificative în privinţa problemei democraţiei, a corupţiei şi a justiţiei, ţara ar putea pierde definitiv accesul la fondurile suspendate.
Celelate 26 de state-memebre UE caută să ocolească opoziţia Ungariei şi să trimită oricum bani Ucrainei.
„Facem tot posibilul pentru a ne asigura că banii pot ajunge la începutul lunii ianuarie” a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul ceh de finanţe.
Problema votului şi a blocării fondurilor evidenţiază relaţia tensionată dintre UE şi Ungaria. De-a lungul anilor, Ungaria a avut o relaţie cel puţin controversată cu Rusia, iar această istorie nu-i oferă credibilitate şi nu emană încredere din partea lui Orban.
Cu toate acestea, Viktor Orban a ales să nu se împotrivească valurilor de sancţiuni europene pe care Comunitatea le-a lansat după invazie.
Guvernul ungar a blocat marţi acordul privind un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, obligând Comisia Europeană şi celelalte ţări UE să caute o soluţie alternativă pentru a se asigura că Kievul va primi fondurile atât de necesare în ianuarie.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ales să joace dur, folosindu-se de dreptul ţării sale de veto ca o pârghie pentru a cere deblocarea fondurile UE pentru ţara sa. UE a anunţat că va bloca o parte din fondurile destinate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept, relatează Politico.
Veto-ul maghiar de marţi a însemnat că au fost amânate deciziile privind toate celelalte teme de pe agenda miniştrilor de finanţe, inclusiv o rată minimă a impozitului pe profit.
“Nu am reuşit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne vom descuraja. Ambiţia noastră rămâne aceea de a începe plăţile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbyněk Stanjura, în funcţia sa de preşedinte al reuniunii miniştrilor de finanţe.
El a însărcinat Consiliul să lucreze la “o soluţie susţinută de 26 de state membre”, care ar putea ocoli veto-ul Ungariei.
Preşedinţia cehă trebuie să decidă acum care este calea de urmat: un posibil nou summit al miniştrilor de finanţe mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca o dată posibilă – sau transferarea problemei la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.
Guvernul Ungariei a renunţat la plafonarea preţurilor la carburanţi, după ce lipsa importurilor şi panica oamenilor au dus la o penurie de carburanţi în întreaga ţară în ultimele zile, ceea ce, potrivit grupului petrolier şi de gaze MOL, a creat o “situaţie critică”, scrie Reuters.
Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban a declarat marţi târziu, în cadrul unei şedinţe de informare, că guvernul a trebuit să elimine imediat plafonul de preţ, care a fost introdus în urmă cu un an, la recomandarea MOL. Plafonarea preţurilor urma să expire la sfârşitul lunii decembrie.
“Nu puteam să mai aşteptăm… deoarece aceasta este singura modalitate de a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat Gergely Gulyas în cadrul unui briefing comun cu preşedintele şi directorul general al MOL, Zsolt Hernadi.
Gulyas a declarat că încetarea plafonării preţurilor va stimula inflaţia, dar nu a oferit o estimare. Inflaţia anuală a Ungariei se situează deja la peste 21%.
MOL a declarat anterior, marţi, că singura soluţie pentru a ameliora deficitul grav de carburanţi este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, întrucât MOL nu mai poate importa produse, în timp ce rafinăria sa de la Dunăre se află încă în lucrări de întreţinere şi funcţionează la o capacitate de 50%.
Jucătorii străini au redus livrările de combustibil în Ungaria de când guvernul a plafonat preţul benzinei şi motorinei la 480 de forinţi (1,22 dolari) pe litru în urmă cu un an, ca parte a măsurilor lui Orban de a proteja gospodăriile în perspectiva alegerilor parlamentare din aprilie 2022, pe care partidul său le-a câştigat cu o majoritate covârşitoare.
În iulie, guvernul a fost nevoit să restrângă sfera de eligibilitate, iar de atunci plafonul de preţ al carburanţilor se aplică şoferilor de vehicule private, vehiculelor agricole şi taxiurilor.
“Aproximativ un sfert dintre benzinăriile noastre au rămas complet fără stoc”, a declarat Hernadi. El a precizat că va dura până la două luni pentru a restabili importurile şi stabilitatea pieţei. Dar eliminarea plafonului de preţ ar ajuta la atenuarea penuriei de pe piaţă în câteva zile, a spus el.
Preţul benzinei va creşte la aproximativ 640 de forinţi pe litru, în timp ce preţul motorinei va fi de 699 de forinţi.
Hernadi a declarat că MOL a început, de asemenea, să accelereze procesarea ţiţeiului la rafinăria sa de la Dunăre. El a mai spus că MOL trebuie să se pregătească pentru luna februarie, când o interdicţie impusă de UE asupra importurilor de produse petroliere ruseşti va duce la scăderea ofertei de motorină în Europa.
(1 dolar = 392,2900 forinţi)
Restaurantele din Marea Britanie falimentează într-un ritm mai alert decât în criza pandemică din cauza unui „mix toxic“ de costuri în creştere dramatică la energie, penurii de forţă de muncă şi rezervări în scădere, notează The Guardian.
Închiderile din sector s-au înmulţit cu 60%, cu 1.567 de insolvenţe în perioada 2021-222, în creştere de la 984 în 2020-2021, relevă un sondaj realizat de Mazars. Cifra include 453 în ultimele trei luni, faţă de 395 în trimestrul anterior.
Grupuri de lobby din industrie au declarat recent că peste o treime din afacerile din sectorul ospitalităţii s-ar putea prăbuşi până la începutul anului viitor.
În timp ce în vară industria s-a bucurat de o revenire după pandemie, restaurantele se confruntă acum cu o inflaţie în creştere puternică, care nu a scumpit doar energia, alimentele şi băuturile, dar îi determină pe clienţi să-şi aloce mai puţini bani de cheltuit în oraş.
Şi în Ungaria restaurantele sunt într-o situaţie disperată din cauza scumpirii fără precedent a energiei şi nu ştiu ce vor face pe perioada iernii, potrivit Daily News Hungary. Unele reduc calitatea ingredientelor şi schimbă reţetele pentru a face economii, însă scumpirile par inevitabile.
Pe lângă spa-uri, hoteluri şi instituţii culturale, chiar şi restaurantele trebuie să se închidă temporar sau chiar permanent din cauza crizei energiei.
Aceasta este cea de-a treia provocare pentru sector după pandemia de coronavirus şi penuria de forţă de muncă în doar câţiva ani.
Întrebarea este dacă oamenii vor fi dispuşi să plătească preţuri considerabil mai mari pentru mesele luate la restaurant.
Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.
Industria de catering este de acord că nu există aproape nicio soluţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimentelor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asociaţiei Ungare a Industriei Ospitalităţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii energiei îl va depăşi pe cel al localurilor închise în pandemie.
Şi hotelurile întâmpină probleme uriaşe din cauza scumpirii energiei. Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să-şi tragă obloanele.
Principala problemă este că valoarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunoscută, astfel multe hoteluri alegând să se închidă pe această perioadă. Problema este complicată de inflaţie.
♦ „Togg (primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei) va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“ ♦ BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025.
Primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei va avea un preţ competitiv comparativ cu rivalele sale şi chiar şi cu maşinile cu motoare cu ardere internă, a anunţat CEO-ul acesteia, potrivit Daily Sabah.
Acesta va intra în circulaţie în primele luni ale anului viitor.
Togg şi-a lansat producţia în masă luna trecută, iar vânzările primului său model, SUV-ul de pe segmentul C, urmează să înceapă la sfârşitul primului trimestru al anului viitor. Acesta va fi primul SUV electric produs în Europa continentală de un constructor nontradiţional.
„Togg va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“, a declarat Gürcan Karakaş.
Potrivit acestuia, Togg este un proiect ce implică investiţii de 3,5 miliarde de euro în decurs de 15 ani. Brandul ţinteşte o producţie de 1 milion de autovehicule pe cinci segmente până în 2030.
Între timp, constructorul auto german BMW a anunţat că va adăuga o linie de asamblare de baterii fabricii sale de autovehicule electrice aflate în construcţie în Debreţin, Ungaria, investiţiile acestuia în proiect urmând să atingă 800 miliarde de forinţi (2 miliarde de euro), scrie Daily News Hungary.
BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025. Construcţia noii uzine va crea 500 de locuri de muncă pe lângă cele 1.000 anunţate anterior, guvernul maghiar susţinând investiţia cu un grant de 13,5 miliarde de forinţi.
Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Péter Szijjártó a salutat vestea că BMW îşi va construi prima platformă completă pentru modele electrice în fabrica din estul Ungariei şi chiar va produce baterii pentru acestea acolo.
Tot în Ungaria, SUV-ul compact EQB a fost lansat la fabrica Mercedes-Benz din Kecskemet în 2021, acesta fiind primul vehicul pur electric din Ungaria.
Mercedes anunţa la sfârşitul anului 2020 că va investi 50 miliarde de forinţi pentru a adăuga autovehicule electrice liniilor de producţie deţinute în Ungaria.
De asemenea, în acest an, divizia ungară a constructorului auto german Audi anunţa că va investi 120 miliarde de forinţi (320,2 milioane de dolari) pentru accelerarea producţiei de motoare electrice la fabrica deţinută în vestul Ungariei.
Noile motoare vor intra în producţie din 2025, adăugând 500 de locuri de muncă în cadrul uzinei, despre care Audi susţine că este cea mai mare unitate de producţie de motoare din lume.
Presiunile inflaţioniste reprezintă un factor important şi în industria dulciurilor în condiţiile în care preţul celei mai importante materii prime din sector, zahărul, practic s-a dublat de la sfârşitul lunii septembrie până la începutul lunii octombrie, a declarat Sandor Sara, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Dulciuri din Ungaria, scrie Budapest Business Journal.
Guvernul Ungariei a introdus mai multe limite asupra preţurilor alimentelor pentru contracararea creşterii dramatice a inflaţiei, care depăşeşte chiar şi 90% pentru unele tipuri de mâncare. Măsurile au provocat penurii, iar mai multe lanţuri de retail au fost nevoite să limiteze cantităţile de ouă şi cartofi, de exemplu, pe care consumatorii le pot cumpăra, scrie Daily News Hungary.
Brânza Trappista nu se numără printre produsele afectate de schema de plafonare a preţurilor alimentelor, dar se pare că Ungaria se confruntă totuşi cu o penurie a acestui tip de brânză.
Din această cauză, consumatorii locali nu pot achiziţiona mai mult de 3 kg de brânză de acest tip în magazinele Spar. Retailerul a declarat că a luat această decizie pentru că nu există suficientă brânză Trappista pe piaţă. Limite similare au fost introduse pentru achiziţiile de ouă şi cartofi de către Lidl, CBA, Tesco şi alte lanţuri de retail după ce guvernul a extins lista produselor cu preţuri plafonate recent.
Potrivit Privatbankar, după Lidl, CBA şi Tesco, un alt lanţ de magazine, Real, a decis să limiteze cantităţile achiziţionate. Astfel, clienţii acestuia nu pot cumpăra mai mult de două produse cu preţuri plafonate.
Asociaţia din industria ouălor a anunţat o viitoare posibilă penurie de ouă. Zoltan Suto, preşedinte al asociaţiei, a declarat că dacă producătorii nu vor putea obţine veniturile necesare din vânzări, penuria ar putea fi resimţită chiar şi pe termen mediu, potrivit hungary.postsen.com.
Asociaţia a solicitat o consultare cu ministerul economiei şi agriculturii cu privire la preţul oficial al ouălor. Aceasta se plânge că în timp ce plafonările de preţuri au fost extinse la un tip de produs în cazul laptelui, făinii şi zahărului, în cazul ouălor măsura priveşte toate tipurile.
Daily News Hungary scrie că măsurile de plafonare a preţurilor alimentelor fac mai mult rău decât bine. În lipsa raţionalizărilor, magazinele ar fi rămas rapid fără alimentele cu preţuri plafonate.
În pieţe, însă, plafoanele nu sunt instituite, iar preţurile ar putea creşte extrem de mult odată cu apropierea Crăciunului. Problema este exacerbată de faptul că furnizorii ar putea alege să-şi vândă produsele în pieţe şi nu în magazine.
Politicienii din opoziţie argumentează în mod regulat că guvernul ar trebui să combată creşterea preţurilor alimentelor cu reduceri de TVA, şi nu prin măsuri de limitare a preţurilor de consum.
Asta pentru că produsele afectate de plafoane fie dispar, fie companiile majorează preţurile altor tipuri de alimente pentru a-şi acoperi pierderile.
Comisia Europeană vrea să activeze noul Mecanism UE în domeniul statului de drept din cauza impasului reformelor din Ungaria şi să blocheze fonduri de coeziune de 7,5 miliarde de euro în următorii cinci ani, afirmă oficiali UE citaţi de publicaţia Süddeutsche Zeitung.
Bruxellesul consideră că instituţiile de la Budapesta nu înregistrează progrese suficiente în combaterea corupţiei, iar un raport de evaluare privind situaţia din Ungaria urmează să fie prezentat de Comisia Europeană săptămâna viitoare.
Informaţiile privind intenţiile Comisiei Europene au fost confirmate de funcţionari UE citaţi de publicaţia Der Spiegel.
Pentru blocarea fondurilor destinate Ungariei, propunerea Comisiei Europene va trebui aprobată de Consiliul Uniunii Europene cu o majoritate de două-treimi.
În septembrie, comisarul european pentru Buget şi Administraţie, Johannes Hahn, a avertizat Ungaria că riscă blocarea fondurilor de coeziune dacă nu aplică până la jumătatea lunii noiembrie 17 reforme solicitate de Comisia Europeană în domeniul statului de drept şi corupţiei instituţionale.
În plus, Ungaria nu a ajuns încă la un acord cu reprezentanţii Comisiei Europene privind Planul de rezilienţă post-pandemie, iar Budapesta riscă să nu primească rapid 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană condiţionează alocarea fondurilor tot de reformele din domeniul statului de drept.
Giganţii din sectorul supermarketurilor dezaprobă acţiunile guvernului maghiar de scoatere a retailerilor străini din ţară, însă nu este clar ce pot face în această privinţă, scrie Politico.
Recent, premierul Viktor Orban a crescut numărul de alimente al căror preţ este plafonat, o decizie ce-i va afecta pe retailerii care se luptă deja cu o serie întreagă de măsuri introduse în ultimul an.
Mai întâi, în decembrie 2021, pe fondul creşterii dramatice a inflaţiei în sectorul alimentar din Europa Centrală şi de Est, guvernul Ungariei a adoptat o lege ce obligă supermarketurile cu venituri din vânzări de peste 100 miliarde de forinţi (250 milioane de euro) să predea unei organizaţii de caritate de stat alimentele pe cale să expire cu 48 de ore înainte.
Mai apoi, Budapesta a plafonat preţurile a şase produse alimentare de bază, fără a oferi niciun fel de compensaţie retailerilor şi, recurgând la prerogative de urgenţă, a crescut ratele taxelor pentru marii retaileri de la 2,7% la 4,1%. Recent, ouăle şi cartofii au fost adăugaţi pe lista de produse alimentare cu preţuri plafonate. Toate firmele supuse acestor reglementări sunt străine. Chiar dacă ating pragul de 100 miliarde de forinţi, mai mulţi retaileri alimentari locali pot ocoli aceste măsuri pentru că operează în sistem de franciză.
„Ce se întâmplă este pur şi simplu o încercare de scoatere a anumitor businessuri de pe piaţă“, a declarat reprezentantul unuia dintre retailerii afectaţi.
Legile „contravin principiilor fundamentale pe care se bazează piaţa comună europeană“, a adăugat acesta.
Potrivit lui Orban, măsurile sunt parte ale planului său de înjumătăţire a inflaţiei, care a atins 21,1% în octombrie şi este aşteptată să urce la 25% până la finalul anului. Însă alţi membri ai guvernului Orban nu s-au sfiit să-şi ascundă ambiţiile de aducere a retailerilor internaţionali din sectorul alimentar sub proprietate locală.
Din 2010, Orban face eforturi de a aduce sectoare cheie sub control ungar sporit. Aliaţii şi partenerii săi şi companiile având legătură cu aceştia au avut şi au de câştigat prin achiziţionarea de participaţii însemnate în sectoarele respective.
Auchan este deja în curs de a-şi vinde operaţiunile locale către un cumpărător maghiar. În cazul celorlalte lanţuri, nu este clar ce cale există.
„Dacă Ungaria scapă cu măsuri atât de severe, acesta ar putea constitui un model negativ şi pentru alte state UE“, declară reprezentantul retailerului citat mai sus.