BusinessMagazin

Tag: tragedie

  • Expertiza în dosarul Colectiv: nereguli grave. Raport: Primăria Sectorului 4 nu a inspectat spaţiul în ultimii cinci ani

    Un şir lung de nereguli a dus la tragedia din Colectiv.Un cerc vicios care a dus la moartea a 63 de tineri şi rănirea altor peste 100. Expertizele realizate în dosarul Colectiv de specialişti de la Institutul de Criminalistică scot la iveală noi nereguli, scrie Digi24.

    Pragul dintre viaţă şi moarte a fost pentru mulţi tineri aflaţi în Colectiv de doar… şapte centimetri. Oamenii ar fi avut o şansă să scape din infern dacă între hala în care s-a desfăşurat concertul şi containerul de la ieşire nu ar fi fost o treaptă.

    Concluziile experţilor vin în sprijinul patronilor clubului în controversa privind buretele cu care a fost antifonat clubul şi care a ars într-un minut şi 19 secunde pentru că nu era ignifugat. 

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
     

  • TRAGEDIA din Colectiv: Încă o tânără a murit, duminică seara, într-o clinică din Germania. Numărul celor decedaţi a ajuns la 61

    Ioana Raluca Pănculescu, de 36 de ani, a fost transportată în urmă cu o lună la o clinică din Germania de la Spitalul Bagdasar Arseni, cu un avion militar. Anunţul a fost făcut de familia tinerei şi confirmat de Ministerul Sănătăţii.

    De profesie psiholog, ea îşi pieduse ambii părinţi în urmă cu mai mulţi ani. Pentru că Goodbye to Gravity era una din formaţiile sale preferate, a mers în clubul Colectiv  pentru lansarea albumului “Mantras of War” cu mai mulţi prietenii.

    Ioana era în stare foarte gravă, având arsuri pe o mare parte din corp şi complicaţii digestive. Cei care au vecheat-o, cât a fost în spital, au fost verii săi. De altfel, pentru ca familia să poată sta alături de ea în Germania, a fost lansată o campanie de strângere de fonduri.  

    La ora actuală, din datele centralizate la Ministerul Sănătăţii, în spitalele din Bucureşti sunt internate 23 de victime ale incendiului din data de 30 octombrie 2015, 3 pacienţi în stare critică, iar 27 de pacienţi sunt trataţi în spitale din străinătate.

    Datele pentru fiecare unitate sanitară:

    –        Spitalul de Arşi – 5 pacienţi internaţi

    –        Spitalul Bagdasar Arseni – 5 pacienţi de internaţi

    –        Spitalul Grigore Alexandrescu –3 pacienţi internaţi

    –        Spitalul Elias – 2 pacienţi internaţi

    –        Spitalul Militar Central – 4 pacienţi internaţi

    –        Spitalul de Urgenţă din Bucureşti – 3 pacienţi internaţi

    –        Spitalul CC Iliescu – 1 pacient internat

    Până în prezent au fost externate 59 de persoane care au primit îngrijiri medicale în unităţile sanitare din ţară.

    Un număr de 39 de persoane au fost transferate în unităţi sanitare din strainatate, după cum urmează:

    Austria – 5 persoane transferate, 1 deces, 4 persoane în stare stabilă  

    Belgia– 8 persoane care se află în stare stabilă

    Olanda– 8 persoane transferate, 2 decese, 6 persoane în stare stabilă

    Germania– 5 persoane transferate, 2 persoane in stare stabila, 3 decese

    Marea Britanie– 9 persoane, 3 decese, 6 persoane stare stabilă

    Norvegia – 1 persoană stare stabilă, externata

    Israel– 3 persoane, din care 1 deces, 2 persoane în stare stabilă

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au murit 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai decedat o persoană. Alte 34 de persoane au murit până în 13 decembrie, numărul victimelor ajungând la 61.
     

  • Tragedia Colectiv: Hora TV şi Taraf TV nu au respectat doliul naţional, dar nu pot fi sancţionate

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, mai multe reclamaţii primite în cazul Hora TV şi Taraf TV, potrivit cărora aceste televiziuni nu au respectat zilele de doliu naţional declarate după incendiul din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia au murit 60 de persoane.

    Membrii CNA au constatat că reclamaţiile primite sunt justificate, Hora TV şi Taraf TV difuzând în timpul zilelor de doliu naţional acelaşi tip de muzică pe care îl transmit în mod obişnuit.

    “Trebuia să îşi schimbe profilul în muzică clasică?”, a întrebat retoric membrul CNA Valentin Jucan.

    “Nu, dar nici să difuzeze ‘Mulţi ani trăiască’. Sensul unui doliu naţional este şi ăsta (adaptarea programului, n.r.), nu este doar ca să se pună negru pe drapel”, a spus Radu Herjeu, vorbind despre Hora TV.

    Membrii CNA însă au spus că nu există reglementări clare privind modul în care televiziunile trebuie să se comporte atunci când este doliu naţional. În aceste condiţii, televiziunile au reacţionat aşa cum au considerat de cuviinţă, în funcţie şi de profilul pe care îl au.

    Pe de altă parte, membrii CNA au considerat că, dacă ar fi intervenit în cazul programelor difuzate de radiodifuzori, acest lucru ar fi reprezentat ingerinţă în politica lor editorială.

    Televiziunea Hora TV este deţinută de societatea Profimusic SRL, ai cărei asociaţi sunt cântăreţul de muzică populară Vasile Coca (asociat principal – 95%) şi Viorelia Coca (5%), potrivit site-ului CNA.

    Pe de altă parte, Taraf TV este deţinută de societatea Real Top Media TV SRL, ai cărei asociaţi sunt: Silvius Prigoană – 30%, Honorius Adrian Prigoană – 30%, Rareş Gărduş – 20%, Dumitru Mihalache –
    10% şi Gheorghe Minea – 10%, potrivit CNA.
     

  • Tragedia din Statele Unite în care au murit 300 de copii l-a înduplecat şi pe Hitler, care a trimis o scrisoare de condoleanţe

    În 1937, în New London, Texas a avut loc una dintre cele mai mari tragedii din sistemul şcolar din Statele Unite. O scurgere de gaze din subsolul unei şcoli a provocat o explozie uriaşă în care au murit aproape 300 de copii şi cadre didactice şi peste 180 de oameni au fost răniţi, informează Texas Monthly.

    Ca o ironiei a sorţii mesajul zilei scris pe tablă era următorul: “Petrolul şi gazele naturale sunt cele mai importante resurse naturale ale Texasului de Est. Fără aceste două resurse şcoala aceasta nu ar fi existat”.

    Tragedia a circulat şi a ajuns şi la Adolf Hitler, care a trimis o scrisoare de condoleanţe. Familiile victimelor au fost revoltate şi au dat în judecată şcoala pentru că a pus vieţile copiilor în pericol. Niciun oficial nu a fost tras la răspundere şi nicio amendă a fost aplicată.

    Însă, două luni mai târziu, a fost introdusă legea prin care gazului i-a fost adăugat un miros specific pentru a putea fi identificată o scurgere de gaze.

  • CNA a primit circa 100 de sesizări pentru modul în care posturile TV au prezentat tragedia de la Colectiv

    CNA a primit aproximativ o sută de sesizări privind modul în care televiziunile au reflectat tragedia din clubul Colectiv, printre aspectele semnalate numărându-se şi prezentarea unor imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nerespectarea zilelor de doliu naţional.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) va analiza, în şedinţa de joi, modul în care televiziunile Antena 1, Antena 3, B1 TV, Digi 24, Kanal D, Pro TV, Prima TV, Realitatea TV, România TV şi TVR 1 au reflectat incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia au decedat 50 de persoane.

    Departamentele de specialitate ale CNA au monitorizat emisiuni difuzate de aceste televiziuni în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, urmând ca membrii Consiliului să decidă, joi, dacă acestea au respectat legislaţia audiovizualului.

    Până în prezent, CNA a primit aproximativ o sută de sesizări de la telespectatori, care au reclamat faptul că anumite televiziuni au difuzat imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nu au respectat zilele de doliu naţional, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a transmis, pe 31 octombrie, televiziunilor şi radiourilor că au obligaţia de a-şi adapta programele în mod corespunzător, ca urmare a hotărârii Guvernului de a declara 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie ca zile de doliu naţional, în memoria victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Totodată, pe 31 octombrie, membrul CNA Valentin Jucan a făcut pe contul său de Facebook un apel la televiziuni să relateze cu responsabilitate, decenţă şi maximă prudenţă informaţiile despre incendiul petrecut vineri seară într-un club din Bucureşti şi să nu transforme această tragedie “într-o goană după rating”.

    În plus, pe 3 noiembrie, CNA a recomandat televiziunilor să nu filmeze şi să nu difuzeze imagini de la priveghiurile şi de la ceremoniile funerare ale victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Pe de altă parte, marţi, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a fost audiată la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, unii membri ai comisiei cerându-i demisia pentru faptul că televiziunile au transmis imagini interzise prin lege, în contextul tragediei din clubul Colectiv.

    Laura Georgescu a spus în faţa deputaţilor că, în prima jumătate de oră după tragedie, “au scăpat imagini” la televiziuni, care nu aveau cum să fie blurate. Ea a precizat că, ulterior, a funcţionat “sistemul de comunicare cu cei din post care trebuiau să înregistreze aceste imagini şi să le blureze”. Georgescu le-a cerut membrilor Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor să ia în calcul faptul că a fost pentru prima dată când oamenii din media s-au întâlnit cu un eveniment de asemenea proporţii. “Consiliul va da sancţiuni, însă, reporterii care au fost la faţa locului au încercat să informeze publicul, în niciun caz să încalce legile”, a mai spus Laura Georgescu.

    Legea audiovizualului prevede că, “prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe, se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi că “toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.

    La rândul său, Codul audiovizualului prevede că “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei”, iar “Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia; imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei; imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei”.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi cod, “orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire”. “În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii”, prevede Codul audiovizualului.

    “Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor”, mai spune Codul audiovizualului.

  • Să nu ne culpabilizăm. Să nu ne iluzionăm?

    Înainte de orice, un sfat: una dintre cauzele care au făcut posibilă tragedia din Colectiv este lipsa unor cursuri de pregătire a insului pentru viaţa în jungla urbană. Nu este vorba aici să ne transformăm în paranoici, îmbrăcaţi în armuri şi trăind în cazemate, preocupaţi de securitatea personală; pe de altă parte, am ascultat cel puţin două mărturii, a unui coleg de muncă şi a unei fete de 17 ani care au scăpat din club pentru că s-au dovedit prudenţi. Tânăra s-a ferit cât a putut, a profitat de mişcarea mulţimii şi, important, şi-a ţinut respiraţia în momentul apariţiei fumului toxic. Oraşul moderm se poate dovedi o capcană mortală de multe ori, pentru spectatori, pentru pietoni, pentru şoferi, pentru locatari, pentru corporatişti sau pentru persoane cu probleme; este bine să vă obişnuiţi copilul cu simpla acţiune de a suna la 112 de la o vârstă cât mai fragedă, dar şi cu câteva măsuri elementare de protecţie în cazul unui cutremur, pentru că e bine să ne aducem aminte că locuim într-o zonă seismică, al unui incendiu sau al unui conflict. Sigur că hazardul sau ticăloşia ne pot pune în continuare în pericol, oricât de atenţi am fi, dar este bine să facem, să încercăm să facem tot ce ţine de noi, personal. Şi nu gândiţi niciodată „mie nu mi se poate întâmpla“.

    Să ne întoarcem la subiectele noastre. Culpabilizarea. De ce să ne învinovăţim? Niciun român de bună-credinţă nu a acceptat senin corupţia, impostura, minciuna, şi oamenii de bună-credinţă au acţionat cum şi cu ce le stătea la îndemână – la vot, ieşind în stradă, vorbind la emisiuni televizate sau la întâlniri cu politicieni, reclamând, scriind pe bloguri sau pe Facebook, manifestând. Puţine au fost ediţiile Business Magazin, din cele 541 de până acum, care să nu vorbească depre corupţie, impostură sau minciună. Problema este a celor cu obrazul atât de gros încât nu au simţit împunsăturile.

    Pe de altă parte, să nu ne iluzionăm. Strada cere o schimbare profundă a mediului politic, guvernare de tehnocraţi, partide noi, figuri noi, cinste, corectitudine, dedicaţie. Şi îmi aduc aminte de o declaraţie a unui ambasador britanic, în urmă cu 10 ani, depre corupţie: „În apele politicii româneşti există nu numai peşti, ci şi reptile periculoase, care este crocodilul. Singurul lucru de care îi este frică crocodilului este ca apa în care trăieşte să fie curăţată. Atunci el ar deveni vizibil şi vulnerabil“. Declaraţia a fost valabilă şi în urmă cu un deceniu, şi este cât se poate de valabilă şi acum. Iar recentele anchete luminează doar frânturi, feliuţe dintr-un întreg întunecat al corupţiei şi furtului de dimensiuni uriaşe.

    O schimbare aşa cum o cere strada – scriu acest text joi, 5 noiembrie – este posibilă, dar eforturile ar fi uriaşe, ar urma o perioadă cât se poate de nesigură, iar finalul este incert. Să explic: am putea avea o toamnă românească, o revoluţie de catifea. În ipoteza greu de crezut că domnii Iohannis, Dragnea, Blaga şi alţii ar accepta aşa ceva, românii va trebui să decidă spre ce formă de guvernământ se îndreaptă, iar o adunare constituantă ar putea pune bazele noii forme de guvernare.

    Este SF curat, pentru că îmi aduc aminte cum a fost după revoluţia din 1989. Sper, sau cel puţin mi se pare mai fezabil ca politicienii actuali să înţeleagă în cele din urmă că ei trebuie să se schimbe, să îşi primenească partidele şi să îşi deschidă ochii, urechile şi minţile. Tehnologia, reţelele sociale, comunicaţiile rapide au introdus în jocul politic mulţimea, strada, societatea civilă, care se poate acum mobiliza, poate analiza şi se poate hotărî mult mai repede. Ceauşescu şi-a făcut-o, într-un fel, cu mâna lui în momentul în care a adunat zeci de mii de oameni în piaţă, pentru a le da 100 de lei. Politicienii noştri au zecile de mii de inşi adunate în permanenţă şi trebuie să decidă acum ce oferă oamenilor; echivalentul sutei lui Ceauşescu sau ceea ce oamenii îşi doresc cu adevărat. Şi să suporte consecinţele.
     

  • Piedone, “de profesie om”: “Atunci când mii de oameni ies în stradă să-ţi ceară să pleci, e bine să asculţi”

    Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, căruia mii de oameni i-au cerut în stradă să plece în urma tragediei din Clubul Colectiv, a demisionat miercuri dimineaţă.

    Redăm în continuare comunicatul de presă emis de primarul demisionar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone:

    “În primul rând, aş vrea sa îmi exprim din nou regretul pentru tragedia din Clubul Colectiv.

    Sunt şi eu tată şi mă doare sufletul când mă gândesc la durerea celor care sunt nevoiţi acum să – şi îngroape copiii sau să tremure lângă patul de spital, sperând ca ei să se facă bine.

    Condoleanţe familiilor îndoliate şi multă putere si sănătate celor care se luptă în aceste clipe pentru viaţă.

    De asemenea, vreau să îmi exprim părerea de rău pentru reacţiile din primele clipe de după tragedie. Îmi dau seama acum că nu era momentul cel mai potrivit să vorbesc despre acte. Mărturisesc însă că motivul pentru care am făcut-o nu a fost pentru ca să îmi salvez pielea, ci dorinţa de a clarifica lucrurile cât mai repede, de a informa publicul despre documentele firmei care deţinea Clubul Colectiv, din punct de vedere al competenţelor Primăriei Sectorului 4.

    După toate reacţiile din ultimele zile, după emoţia şi furia total justificate şi exprimate în spaţiul public în căutarea vinovaţilor, după miting-ul de ieri din Capitală îmi prezint astăzi demisia de Primar al Sectorului 4, în semn de respect faţă de victimele tragediei  şi sper ca vidul legislativ şi carenţele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcţionar, până la cel mai înalt for legislativ.

    Poate că atunci când mii de oameni ies în stradă să-ţi ceară să pleci şi alte mii cer acelaşi lucru pe reţelele de socializare, e bine uneori să asculţi.

    Îmi asum această vină morală, cât despre cea legală, voi lăsa Justiţia să îşi spună cuvântul.

    Le mulţumesc cetăţenilor Sectorului 4 care au crezut în mine şi care mi-au acordat voturile lor, le cer scuze că plec şi vreau să îi asigur că nu i-am trădat niciodată.

    Le cer iertare şi celor care cred că am greşit, dar vreau să ştie că am luptat mereu şi pentru ei.

    Poate că am ieşit uneori prea des la tv, dar am fost mândru de ceea ce am reuşit să fac împreună şi pentru bucureştenii mei, locuitori ai Sectorului 4.

    Poate că alteori am fost prea gălăgios, prea ferm, prea hotărât, dar am făcut-o din cauza temperamentului meu impulsiv, supărat pe situaţiile intolerabile.

    Am vrut totdeauna să asigur un trai sigur, sănătos şi civilizat cetăţenilor din Sectorul 4. Poate că m-am implicat în prea multe lupte, poate am dus bătălii pe prea multe fronturi şi am scăpat din vedere lucruri cu adevărat importante.

    Cer iertare familiei mele pe care de multe ori am neglijat-o şi îi rog pe cei dragi să mă ierte, dacă au avut de suferit din cauza mea.

    Cu regret pentru familiile îndoliate şi respect pentru cetăţenii Capitalei care vor un sistem mai responsabil, care să îi protejeze mai bine, astfel încât astfel de tragedii să nu se mai repete.

    Cristian Popescu – Piedone,
    De profesie om”

  • O scrisoare tuburătoare. Poliţist către fiul său, după tragedia din Colectiv: „Pleacă din ţara asta”

    Tragedia de vineri seara din clubul bucureştean Colectiv, în care 30 de oameni şi-au pierdut viaţa, şi alţi aproximativ 180 au fost răniţi, a impresionat o lume întreagă. La fel de mişcat a fost şi un poliţist din Focşani, care a ales să transmită public o scrisoare emoţionantă către fiul său. Bărbatul îşi îndeamnă copilul să plece „departe de ţară”, arătându-se neîncrezător că în România se va schimba ceva în bine, potrivit Vocea Transilvaniei

    „Rânduri către fiul meu:

    Dragul meu băiat, a sosit vremea, ca în calitate de tată, să-ţi dau un sfat: învaţă, dragul meu băiat, învaţă atât de mult şi atât de temeinic astfel încât să poţi pleca din ţara asta, tara în care bebeluşii ard în maternităţi, tinerii mor în cluburi, sau îşi dau viaţa pentru confortul unor aşa zişi demnitari, tara în care scumpii noştri politicieni sunt surprinşi dormind în timpul şedinţelor, tara în care aceeaşi politicieni, care au depus un jurământ, acela de a sluji cetăţeanul, îşi afundă adânc mâinile în mocirla spăgilor, învârtind sume ameţitor de mari pentru oamenii simpli, iar când sunt prinşi, ceidrept sporadic, sunt victimele sistemului şi a opozanţilor politici.

    Du-te, fiul meu… du-te departe de mega-caracatita urii şi a răutăţii care a pus stăpânire pe sufletele noastre. Du-te departe de ţara asta în care eşti pierdut dacă nu împingi ceva, oriunde! Ţara asta în care e mult mai uşor să cobori în bernă drapelul decât să elaborezi legile în aşa fel încât să nu se ajungă niciodată la situaţii sinistre.

    Ţara în care nimeni nu e responsabil pentru nimic, decât pentru îmbogăţire rapidă şi fără muncă. Du-te, fiul meu, acolo unde n-o să fii în pericolul de a-ţi scrânti glezna în timp ce mergi pe un trotuar care a costat milioane pe hârtie, dar în realitate e plin de găuri, unde n-o să fii în pericol de a-ţi cade în cap tencuiala de pe o clădire veche de 70 de ani, unde nu există pericolul de a te răni sau muri la volan, în timp ce faci slalom printre gropile abia „plombate” , dar care din cauza „vremii potrivnice” , s-au surpat.

    Nu fi patriot şi nu mai suporta mizeriile şi minciunile folosite ani şi ani de către aceeaşi oameni, doar pentru a-şi construi ei palate şi averi. Pleacă din ţara asta în care, ca să-ţi îngropi morţii, trebuie să faci credit la bancă pentru că a ajuns să coste înmormântarea mai mult decât nunta. Pleacă din ţara asta, pentru că s-a ajuns că valoarea unui om să fie dată de grosimea portofelului, numărului de carduri, maşinile conduse sau eticheta de pe haine. Pleacă acolo unde n-o să întâlneşti oameni vorbind singuri pe străzi din cauza grijilor, unde n-o să auzi despre atâtea sinucideri din cauza deznădejdii…. Du-te, fiul meu…dă-ţi şansă să creşti armonios la minte şi în inimă…„, a scris poliţistul Bogdan Tăicuţu pe Facebook.

  • Iohannis: Nu mai avem voie să tolerăm incompetenţa, nu putem lăsa corupţia să se întindă până ucide – VIDEO

    Preşedintele Klaus Iohannis a postat, duminică seară, pe pagina sa de Facebook, o înregistrare în care spune că tragedia din Clubul Colectiv trebuie privită cu toată responsabilitatea, iar corupţia nu mai trebuie lăsată să ucidă.

    “În aceste momente avem datoria să învăţăm o lecţie, din păcate plătită cu atâtea vieţi, cu atâta suferinţă. Nu mai avem voie să tolerăm incompetenţa unor autorităţi, ineficienţa unor instituţii, nu mai putem lăsa corupţia să se întindă până ucide. Trebuie să ne asumăm fiecare, pe deplin, rolul de cetăţeni activi şi implicaţi, care ştiu să acţioneze împreună, pentru că le pasă de societatea şi ţara în care trăiesc”, spuse Iohannis în mesajul adresat românilor pe Facebook.

    Şeful statului cere solidaritate, dar şi ca românii să ceară autorităţilor să fie responsabile, pentru a se asigura că astfel de tragedie nu se va repeta. “Zecile de tineri loviţi crunt şi familiile lor merită acest angajament al nostru”, continuă preşedintele.

    Klaus Iohannis subliniază faptul că România traversează un moment “de grea încercare”, după o tragedie care a lovit sute de familii din România.

     

     

     

     

    “Fie că ne îndreptăm gândul spre cei ce au pierit în incendiul devastator, fie că ne rugăm pentru sănătatea şi supravieţuirea tinerilor care se luptă pentru viaţă în spitale, trebuie să privim această tragedie cu toată compasiunea, dar şi cu toată responsabilitatea. Sunt momente când o naţiune îşi dă măsura coeziunii, a solidarităţii şi, până la urmă, a tăriei sale”, se mai arată în mesajul video al preşedintelui.

    Acesta susţine că în astfel de momente românii pot să arate că le pasă şi sunt uniţi, aşa cum au făcut-o cadrele medicale şi voluntarii care au ajutat victimele tragediei de vineri seară, subliniind nevoia de solidaritate.

    “Ne-au arătat-o deja sute de asistente, infirmiere şi medici, care au venit la spitalele lor fără a fi chemaţi sau obligaţi, miile de români care au donat sânge sau zecile de studenţi şi voluntari care şi-au oferit sprijinul oriunde era necesar. Vreau să le mulţumesc pentru iniţiativă, implicare şi omenie. Îi asigur pe toţi de respectul meu şi le transmit sentimentul de recunoştiinţă al multor concetăţeni”, mai spune preşedintele.

    Vineri seară, în clubul bucureştean Colectiv, 30 de persoane au murit, iar peste 180 au fost rănite, în urma unui incendiu declanşat de la artificii aprinse în faţa scenei unde avea loc un concert al trupei rock Goodbye Gravity. Un număr de 146 de răniţi au fost internaţi în 12 spitale din Capitală, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind în stare gravă sau critică, iar prognosticul medicilor în cazul acestora fiind foarte rezervat.