BusinessMagazin

Tag: trafic

  • Decizie fără precedent la YouTube: Tot conţinutul va fi setat implicit pe calitate standard, într-o încercare de a proteja reţeaua europeană

    YouTube reduce traficul de date din Uniunea Europeană, la cererea UE, pentru a proteja infrastructura de reţea din teritoriu, întrucât carantina şi munca de acasă a adus volume suplimentare de trafic şi a pus presiune pe reţea, potrivit FT.

    Practic, toate clipurile video din platforma YouTube, vor avea ca setare implicită calitatea standard (360p – 480p), în loc de High Definiton (720p – 1080p).

    Decizia vine după ce comisarul european Thierry Breton a discutat cu Sundar Pichai, CEO-ul Google, şi Susan Wojcick, CEO-ul YouTube.

    „Milioane de europeni se adaptează la măsurile de distanţare socială mulţumită platformelor digitale, care îi ajută în telemuncă, cursuri online şi entertainment. (…) Salut iniţiativa luată de Google pentru a menţine buna funcţionare a Internetului în timpul crizei COVID-19, prin modificarea tuturor conţinuturilor YouTube la calitate standard în mod implicit”, a spus Thierry Breton.

    Google a subliniat că măsura este temporară şi că va continua să coopereze cu guvernele statelor membre în criza coronavirus.

    „Ne luăm un angajament să trecem tot traficul din Uniunea Europeană pe calitate standard ca setare implicită. Vom continua să lucrăm cu guvernele statelor membre

    UE a cerut cooperare de la YouTube şi Netflix

    Uniunea Europeană le-a cerut platformelor de streaming precum Netflix şi YouTube să îşi limiteze serviciile pentru a preveni colapsul infrastructurii de reţea în Europa, întrucât milioane de oameni lucrează de acasă din cauza pandemiei de coronavirus.

    Până acum, companiile de telecom au susţinut că infrastructura de internet este destul de robustă pentru a susţine schimbarea masivă a comportamentului online adusă de răspândirea Covid-19.

    Cu toate acestea, miercuri după-amiază, Thierry Breton, comisar european responsabil pentru politici digitale, a spus că platformele de streaming şi companiile de telecom au „o responsabilitate comună de a asigura buna funcţionare a internetului” în timpul crizei.

    Uniunea Europeană a spus că platformele de streaming ar trebui să ia în considerare să ofere doar calitate standard la conţinutul video, în loc de HD (high-definition), întrucât programele şi utiizatorii trebuie să fie responsabili în ceea ce priveşte consumul lor de date.

    Există temeri referitoare la lipsa de capacitate a reţelei de a gestiona zile întregi de videoconferinţe la nivel de masă, de copii care iau cursuri online sau care se joacă sau de filme la calitate înaltă – întrucât reţeaua a fost construită pentru trafic intens doar în anumite momente din zi.

  • Bode despre Autostrada Transilvania: În iunie, dăm în trafic 5,3 km între Borş şi Biharia

    Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat, vineri, la Cluj, că în luna iunie va fi dat în trafic sectorul de 5 km din Autostrada Transilvania dintre Borş şi Biharia.

    Lucian Bode a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că acest capăt de autostradă, cuprins între Borş şi Biharia. va fi gata în iunie şi că pentru sectorul cuprins între Chiribiş şi Suplacu de Barcău licitaţia va fi reluată.

    „În legătură cu Autostrada Transilvania, vom finaliza 5,3 km de la Borş la Biharia, pentru prima dată în istorie înaintea celor din Ungaria, acest capăt de autostradă în luna iunie, iar acest obiectiv va fi dat în trafic. De la Biharia la Chiribiş, sperăm ca instanţa să se pronunţe cât mai repede pentru a semna contractul de proiectare şi execuţie. (…) De la Chiribiş la Suplacu de Barcău este de neimaginat cum o companie din Croaţia câştigă licitaţia pe acest tronson în condiţiile era în faliment în ţara de origine. Aici am reluat procedura de licitaţie. De la Suplacu de Barcău la Nuşfalău, ANAP ne-a confirmat că documentaţia este în regulă şi vom scoate la licitaţie în zilele următoare proiectarea şi execuţia pentru tronson”, a spus Bode.

    Acesta a subliniat că în luna martie se vor scoate la licitaţie şi secţiunile de la Nuşfalău până la Nădăşelu.

    „Din 2019, de când s-au publicat anunţurile de licitaţie, a trecut un an de când tot răspundem la clarificări. Nu mai avem timp şi avem toleranţă zero faţă de amânările nejustificate pentru a răspunde la clarificări. În luna martie ne asumăm că scoatem la licitaţie, proiectare şi execuţie, aceste secţiuni cu excepţia tunelului Meseş”, a menţionat ministrul Transporturilor.

  • Firea îşi schimbă priorităţile: Anul 2020 lasă Catedrala Mântuirii Neamului fără bani de la bugetul de stat

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a prezentat, marţi, structura bugetului pentru anul acesta. Cea mai mare sumă, de peste 500 de milioane de euro merge la „Fluidizarea traficului” şi la „Combaterea poluării”, în timp ce pentru Catedrala Mânturii nu se alocă bani în acest an.

    „Pentru capitolul „Culte” am alocat anul acesta o sumă mică în comparaţie cu anii anteriori, din cauza restricţiilor bugetare, 10,4 milioane de lei, adică aproximativ două milioane de euro. Am discutat cu Patriarhia Română, cum să fie alocată această sumă, fiind una mai mică comparativ cu anii anteriori, şi practic ne-am sprijinit pentru întocmirea listei de priorităţi, ceea ce au considerat domniile lor să se realizeze în a acest an, am preluat şi noi ca atare.

    Prin urmare, veţi găsi o serie de biserici din Municipiul Bucureşti, care sunt monumente istorice şi care trebuie să fie reabilitate, consolidate, refăcute. Pratic, a fost o decizie de comun acord cu Patriarhia Română”, a declarat, marţi, Gabriela Firea.

    Gabriela Firea a prezentat marţi planul de Buget pentru 2020, iar potrivit acestuia, prioritare pentru Municipalitate sunt fluidizarea traficului şi combaterea poluării, pentru care se alocă suma de 518 milioane de euro.

    La Sănătate sunt prevăzute 100 de milioane de euro, în timp ce pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic se acordă 45 de milioane de euro.
    Pentru servicii puiblice la asistenţă socială – 115 milioane de euro, iar pentru servicii publice – 223 milioane de euro (aici intră şi modernizarea reţelei de Termoficare).

    De asemenea, Municipalitatea are de plătit credite de 184 de milioane de lei, precum şi titluri executorii din litigii în valoare de 122 de milioane de euro.
    Cultura va primi 153 de milioane de lei, iar pentru organizarea Campionatului European de Fotbal 2020 se alocă suma de 12,5 milioane de euro.

  • Cum va arăta traficul în 2050: Taxiurile zburătoare, trenurile de tip capsulă şi maşinile autonome vor deveni o realitate bine conturată, calitatea vieţii urmând să se îmbunătăţească considerabil pe măsură ce sunt implementate noile tehnologii

    Noile tehnologii pot aduce schimbări majore în ceea ce priveşte felul în care funcţionează oraşele. De la trenuri tip capsulă la transport electronic personalizat, marile centre urbane vor arăta complet diferit faţă de ce ştim în ziua de azi, scrie Financial Times.

    Orice plan de organizare urbană vrea să evite situaţiile de trafic supraaglomerat, de autobuze care merg la viteza pietonilor şi care continuă să polueze un aer care este deja irespirabil.

    Oraşele din toată lumea se mişcă tot mai încet pe măsură ce se dezvoltă. De exemplu, viteza medie de deplasare în centrul Londrei a scăzut de la 15 km/h în 2010 la 12 km/h în 2017. Viteza în zona centrală a Manhattan-ului a scăzut cu o cincime în ultimul deceniu, iar în Bogotá, Columbia, şoferii îşi petrec aproximativ 272 de ore în trafic în fiecare an.

    Trend-ul tinde să se înrăutăţească pe măsură ce trec anii. În 2050, peste 66% din populaţia globului va trăi în mediul urban, majoritatea urmând să locuiască în mega-oraşe de peste 10 milioane de locuitori.

    Până în prezet, autorităţile din toată lumea au încercat o combinaţie între descurajarea condusului şi încurajarea mersului pe jos şi a folosirii bicicletelor. În acest sens, Parisul a eliminat traficul de pe marginile Senei, în timp ce Barcelona a primit multă atenţie pe plan internaţional datorită planului de organizare a oraşului într-o serie de „superblocuri”, unde maşinilor le este interzis să acceseze anumite drumuri importante, străzile intermediare fiind transformate în parcuri şi locuri de joacă pentru copii.

    În contextul de faţă, noile tehnologii ar putea aduce schimbări majore. Micromobilitatea, incluzând aici scuterele electrice şi bicicletele, poate fi o potenţială soluţie înspre un transport mai eficient, odată ce se vor ameneja piste speciale, bineînţeles.

    Însă siguranţa pe care o aduc aceste tipuri de scutere pune autorităţile în situaţia în care s-ar gândi de două ori înainte să implementeze un plan de asemenea natură. În Suedia, scuterele electrice vor fi, cel mai probabil, interzise după ce un om a murit călătorind cu un astfel de vehicul în Helsingborg, iar în Statele Unite, peste 1.800 de oameni au fost răniţi în 2018 în urma folosirii unui scuter sau unei trotinete electrice. Într-una din ştirile de zilele trecute, aflam că noul Cod Rutier din România va impune o serie de reglementări în ceea ce priveşte trotinetele electrice în ideea de a oferi mai multă siguranţă cetăţenilor.

    În mai multe oraşe din China, s-au construit piste supraterane pentru a spori micromobilitatea, punându-se în discuţie un plan conform căruia singura soluţie este construirea unei reţele întregi de drumuri suspendate.

    Până în 2050, maşinile autonome ar trebui să devină o realitate bine consolidată. Maşinile de acest tip ar putea schimba felul în care sunt administrate oraşele şi ar putea elibera suprafeţe întinse de spaţiu, iar Intelegineţa Artificială ar putea să ofere o precizie milimetrică în trafic. Într-un scenariu ideal, oamenii se vor baza pe vehicule autonome şi nu vor mai avea nevoie de maşini personale.

    Tehnologiile vor continua să inoveze traficul din mediul urban. Săptămâna trecută, Uber şi Hyundai băteau palma pentru construirea unor taxiuri zburătoare care ar putea să intre în circulaţie până în 2030. În Marsilia, se pun bazele unui sistem de trenuri de tip capsulă în care călătorii pot ajunge în doar 72 de secunde de la gara St. Charles la aeroportul Marignane. În condiţii normale de trafic, drumul ar dura circa 25 de minute, dar se poate întinde şi până la o oră.

    Antreprenorul tech Elon Musk îşi imaginează un viitor în care toate oraşele mari ar implementa capsule de acest gen în sistemul public de transport din Statele Unite, însă are un drum lung de parcurs până să ajungă în acest punct.

    Nu este nicio exagerare faptul că, în 2050, vom vedea în marile oraşe toate caracteristicile prezentate anterior, de vreme ce oportunităţile pe care le deschid noile tehnologii sunt nenumărate, calitatea vieţii în mediul urban urmând să fie îmbunătăţită în mod cert.

     

  • IGPR: Aproape trei tone de droguri, scoase de pe piaţă, în primele 11 luni ale anului 2019

    Aproape trei tone de droguri au fost scoase de pe piaţă de poliţişti şi procurori DIICOT, în primele 11 luni ale anului 2019, fiind destructurate 57 de grupuri de traficanţi de stupefiante, anunţă Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

    „În primele 11 luni ale anului 2019, poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate au desfăşurat 959 de acţiuni operative pentru destructurarea grupurilor infracţionale specializate trafic şi consum ilicit de droguri. În urma activităţilor derulate de poliţiştii antidrog împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T., au fost emise 510 rechizitorii şi au fost încheiate 256 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei prin care au fost trimise în judecată 1.458 de persoane fizice şi juridice bănuite de săvârşirea a 2.311 infracţiuni”, potrivit sursei citate.

    Din totalul persoanelor inculpate, 601 au fost reţinute sau arestate.

    „În această perioadă, au fost destructurate 57 grupuri organizate de trafic de droguri, formate din 372 de persoane ce au trimise în judecată. De asemenea, au fost scoase de pe piaţă 2.842,06 kilograme de droguri (dintre care 1.747,73 kilograme de droguri de mare risc şi 1.094,33 kilograme de droguri de risc) şi 47.736 de comprimate”, anunţă oamenii legii.

    Timp de aproximativ cinci luni, poliţiştii antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti au investigat activitatea infracţională a unui grup organizat care s-ar fi ocupat de procurarea din Spania, transportul, introducerea în ţară şi distribuţia în Bucureşti de droguri de risc, de ordinul sutelor de kilograme.

    „În 23 noiembrie 2019, poliţiştii antidrog, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au organizat o acţiune în Bucureşti, finalizată cu 3 prinderi în flagrant delict şi o percheziţie domiciliară. În urma acţiunii, au fost ridicate 54 de pungi cu cannabis (de aproximativ 30 de kilograme), sumele de 40.150 de lei şi 12.220 de euro, 6 telefoane mobile şi 6 cartele SIM. Şapte membri ai grupării au fost prezentaţi procurorului de caz D.I.I.C.O.T., pentru audieri şi luarea măsurilor preventive, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de risc şi constituire a unui grup infracţional organizat”, potrivit IGPR.

    Cinci dintre ei au fost reţinuţi pentru 24 de ieri, iar ulterior au primit mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Infotrafic: Ceaţă densă pe şoselele din Bihor. Pe DN 76, vizibilitatea a scăzut sub 30 de metri

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române anunţă că, joi după-amiaza, pe mai multe şosele din judeţul Bihor este ceaţă densă şi că vizibilitatea a scăzut, în unele locuri, chiar sub 30 de metri.

    Potrivit Poliţiei Române, pe mai multe drumuri din judeţul Bihor se circulă în condiţii de ceaţă densă, iar vizibilitatea a scăzut pe alocuri sub 50 de metri.

    „Pe DN 76, între localităţile Duşeşti şi Beiuş, vizibilitatea este redusă chiar sub 30 de metri”, au transmis reprezentanţii Infotrafic.

    Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu viteza mică, să evite manevrele care pot deveni riscante în condiţii de vizibilitate scăzută şi să folosească luminile de ceaţă.

  • Se pregătesc schimbări importante pentru şoferi din Bucureşti. Ce vrea să facă Gabriela Firea pentru fluidizarea traficului

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, luni, că doreşte modificarea Codului Rutier, astfel încât autobuzele STB din Bucureşti să poată circula pe liniile de tramvai, pentru fluidizarea circulaţiei. O solicitare în acest sens va fi transmisă Parlamentului, anunţă Firea.

    Gabriela Firea a declarat, luni, în cadrul unui comandament organizat la Primăria Capitalei, pentru fluidizarea traficului înainte de Sărbători, că traficul se intensifică înainte de Crăciun cu 25%.

    „Traficul se intensifică cu 20 – 25 de procente, nu doar din cauza bucureştenilor. (…) Se face şi aprovizionarea pentru zilele libere. În Bucureşti vin şi cetăţeni din zonele limitrofe, pentru diferite probleme, dar şi la cumpărături”, a precizat, luni, Gabriela Firea.

    Edilul mai spune că vrea ca autobuzele STB să circule pe liniile de tramvai.

    „Codul Rutier trebuie să fie modificat, am făcut şi mai facem solicitări către Parlament. Toate autobuzele să poată circula pe linia de tramvai, ca în alte oraşe europene”, a mai precizat Gabriela Firea.

  • De ce este blocat traficul în Bucureşti: Fiecare parchează unde şi cum vrea

    Zona Buzeşti din Capitală, dominată de mai multe clădiri de birouri este una şi cu foarte multe maşini parcate ilegal deoarece toate parcările din zonă sunt cu plată. Deşi la 100 de metri există o parcare cu 5 lei pe oră, intersecţia dintre străzile Polizu şi Buzeşti este blocată zi de zi de maşini parcate.

    Vineri, 6 decembrie, un autobuz a fost blocat pe breteaua de intrare pe str. Polizu de un conducător auto care a parcat prea departe de bordură. Situaţia se repetă pe toate străzile Bucureştiului deoarece prea puţini sunt dispuşi să plătească 5 lei pe oră, deşi conduc maşini de zeci de mii de euro.

  • Cum arată o maşină inventată la grătar şi cum a ajuns aceasta şi în România

    „100% distracţie pură la volan – garantată cu până la 88 km/h” promit cei de la Hot Rod Fun, o companie deschisă în regim de franciză de un finanţist la începutul anului 2019 care pune la bătaie o flotă de maşinuţe hand-made la bordul cărora poţi experimenta în trafic şi altceva decât nervi.

    Povestea maşinuţelor Hot Rod Fun a început în 2008 în Norderstedt, Germania, la un grătar şi o halbă de bere, când Maik Wenckstern şi fratele său au venit cu viziunea unui automobil care nu exista la acel moment pe piaţă. Doi ani mai târziu, în 2010, prima maşinuţă Wenckstern a început să ruleze pe străzi. Compania care produce maşinuţele a început să se extindă în regim de franciză în 2018, anul în care a fost văzut primul astfel de autovehicul şi pe străzile din Bucureşti. Dragoş Marineanu, în vârstă de 37 de ani, este cel care a negociat aducerea francizei la Bucureşti.

    „Am fost anul trecut de 1 mai în Budapesta şi, cum am intrat în oraş, am văzut o coloană de maşinuţe făcute de acelaşi producător, Wenckstern, dar un model mai vechi, de începuturi, destul de primitiv. Am văzut cinci-şase maşinuţe şi am zis că vreau neapărat să mă dau cu ele, aşa că am programat cu un prieten să ne plimbăm”, îşi aminteşte el.

    I-a plăcut atât de mult experienţa şi faptul că toată lumea se uita admirativ la ei, încât a discutat cu prietenul şi asociatul său, Mihai Păuna, şi s-au interesat unde sunt făcute maşinuţele. Am dat de numărul din München, de la franciză. Am luat imediat avionul în această direcţie şi am plecat cu încă un prieten şi asociat, Vlad Găgeanu, la München, am făcut un tur prin oraş şi toată lumea a fost în extaz. Ne-am aşteptat să fie mai sceptici, dar nemţii ne-au propus să cumpărăm o maşinuţă ca să vadă că suntem oameni serioşi. Aşa că am cumpărat una în iunie anul trecut ca să văd cum ar fi primită în România şi cum pot să o înmatriculez”, povesteşte el.

    A durat trei luni până ca cei de la Registrul Auto Român să o înmatriculeze. Când au văzut-o prima oară au zis: „Ce-i asta?”. A urmat negocierea pentru aducerea francizei aici. Businessul din România este diferit de cel din Germania pentru că au fost nevoiţi să cumpere autovehiculele, dat fiind faptul că nu ar fi putut fi înmatriculate maşini care nu erau în proprietatea lor, iar maşinuţele nici nu puteau rula cu numere de Germania. Astfel, spre deosebire de nemţi, care plătesc o taxă lunară şi una de franciză, investiţia iniţială a fost destul de mare, de circa 220.000 de euro, cu tot cu franciză, maşinuţe, amenajarea spaţiului. Maşinuţele au costat cel mai mult, 12.500 de euro fără TVA şi 20.000 de euro cele personalizate. Dragoş Marineanu se aşteaptă ca investiţia să fie amortizată în trei ani.

    Ulterior, a fost foarte greu până când oamenii au înţeles că acestea merg efectiv pe stradă. „Anul acesta a fost un an de convingere a faptului că aceste maşini rulează pe străzi.”

    În România se află singura companie deschisă în regim de franciză în afara Germaniei; alte francize urmează să apară în octombrie şi în Dubai. Dragoş Marineanu este asociat în această activitate, are 80% din companie, iar cei doi prieteni au câte 10% din numărul de acţiuni. De asemenea, Dragoş spune că din 2020 vor să devină şi distribuitori, să intermedieze vânzarea direct de la furnizor, iar în contractul de franciză este stipulată dezvoltarea afacerii şi în alte oraşe în următorii ani, cum ar fi Cluj, Sibiu, Braşov, având deja în plan această extindere.

    „Mi s-a părut o idee bună pentru că este unică şi pentru că îmi plac provocările. Generează foarte multă atenţie, foarte multă interacţiune cu multe companii de publicitate, de PR. Este un pic diferit de ceea ce fac eu acum. După 11 ani ca finanţist am zis să mai diversific activităţile. Nu e un business uşor”, spune el.
    Hot Rod Fun organizează tururi ghidate prin Bucureşti cu staţionări în diverse puncte de atracţie turistică sau de interes. Dragoş Marineanu spune că nu există un circuit prestabilit pentru că diverse locaţii sunt uneori închise, iar în traficul din Bucureşti ar fi imposibilă organizarea unui traseu. „Suntem destul de flexibili, mergem şi ne plimbăm în gaşcă, dacă omul vrea să meargă să bea o cafea, mergem cu el acolo – colaborăm şi cu Muzeul de Artă Recentă deschis în Primăverii, îl vizităm. Nimeni nu ar putea să îţi asigure un traseu prin traficul din Bucureşti. Maşinile nu au suspensii şi servodirecţie, astfel că am învăţat orice gropiţă din Bucureşti şi atunci, când se repară un drum, mergem pe drumul acela.”

    Oricine închiriază o astfel de maşinuţă are parte de un training amănunţit la punctul de plecare, care este garajul din parcul Ţiriac Auto de pe Bulevardul Expoziţiei, şi face câteva probe înainte de a porni la drum. Aceste maşinuţe nu se închiriază individual pentru a nu reprezenta un pericol, ci se conduc în coloană, în poziţie de Formula 1 (zigzag), începând de la minimum două maşinuţe şi un ghid şi ajungând la maximum 10 maşinuţe şi doi ghizi care se asigură că membrii grupului nu se depăşesc între ei.

    Pentru a conduce un astfel de autovehicul, trebuie să nu fii mai înalt de doi metri, pentru a încăpea, şi trebuie să ai permis de conducere de categoria B. Nu necesită centură, ci doar cască de protecţie, e înmatriculată ca un cvadriciclu sau ca un ATV şi cântăreşte în jur de 140 de kilograme, astfel că poate fi uşor ridicată de două persoane. Are motor diesel – consumă în jur de 4% – şi autonomie de 90-100 de kilometri, motor de 170 de centimetri şi 15 cai-putere.
    Dragoş Marineanu spune că toţi participanţii în trafic i-au primit bine şi i-au protejat, inclusiv şoferii de autobuz. „E o activitate extraordinar de plăcută şi din punctul nostru de vedere destul de sigură. Anul acesta nu am avut niciun fel de accident cu aceste maşinuţe. Asta se datorează şi traficului, dar şi participanţilor în trafic. Acesta este un lucru foarte rar auzit în România, să mulţumeşti participanţilor în trafic, pentru că toţi au o problemă, bicicliştii, motocicliştii – şi eu sunt motociclist şi ştiu ce înseamnă traficul din Bucureşti, conduc zilnic – însă oamenii au întâmpinat aceste maşini cu bucurie şi căldură. 90% dintre oameni, inclusiv poliţia rutieră, au fost foarte deschişi şi primitori cu acest concept. Toţi au deschis telefonul să le facă poze pe stradă. Când mergi cu ele ai senzaţia că te cunoaşte toată lumea. La semafor, din maşină, vin după tine”, spune el.

    Hot Rod Fun şi-a deschis uşile garajului, care e pus la dispoziţie pentru diverse activităţi, în martie 2019 şi a invitat până acum „la o tură” peste 600 de oameni, de la 18 la 79 de ani. Anul următor, în contextul în care Bucureştiul o să găzduiască Euro 2020, Hot Rod Fun are deja rezervări pentru acea perioadă.

    Marketing mobil

    Lui Dragoş Marineanu îi plac provocările, însă ce l-a atras cel mai mult la acest business este creativitatea. „Ai o unealtă cu care te poţi juca incredibil de mult, poţi să te alături cu ele oricărui business – restaurant, muzeu, cafenea, poţi să te asociezi cu foarte multe lucruri. E un business mobil şi unul plin de creativitate. Pentru că în afara tururilor pe care le facem pentru turişti – suntem prezenţi şi pe Trip Advisor şi pe alte canale de turism pentru străini – am avut foarte multe cereri de petreceri, petreceri ale burlacilor, nunţi – nuntaşii au mers cu maşinuţele la biserică etc. Acesta este principalul business, activările şi parteneriatele.”

    Hot Rod Fun este în acelaşi timp o companie de evenimente. Astfel, pe lângă turişti, team buildinguri sau români care vor o altfel de activitate în weekend, un mare generator de venituri pentru companie este marketingul, activarea pentru advertising. „Maşinile sunt extrem de vizibile în trafic, extrem de instagramabile. Noi suntem flexibili, le punem la dispoziţie pentru orice eveniment atât timp cât şoseaua este bună. Sunt lăsate în mod special albe, printr-o simplă colantare le-ai putea da viaţă în orice fel. E ca reclama pe autobuz, dar atrage mult mai mult atenţia”, spune Dragoş Marineanu.

    Până acum, maşinuţele Hot Rod Fun au apărut pe coperte de reviste sau în pictoriale de fashion, într-un shooting pentru o companie din industria modei şi au ajuns şi în depozitul eMAG de 1 iunie pentru a culege cadouri pentru copii, iar o maşinuţă personalizată a fost chiar pusă la vânzare de Black Friday. Alte idei pe care Dragoş Marineanu le are sunt realizarea unui scurtmetraj în stil Italian Job, în care să se alerge cu maşinuţele prin diverse locuri din Bucureşti, ocazie cu care să promoveze şi oraşul, sau intrarea într-un program cu opriri în zone de interes, cum ar fi Arcul de Triumf, care a fost reamenajat şi recent a găzduit expoziţia artistului Banksy. Poate cea mai îndrăzneaţă este plecarea într-un traseu de două zile pe Transfăgărăşan cu clienţi care s-au mai plimbat cu maşinuţele, pentru că „siguranţa este întotdeauna mai importantă decât distracţia”.

    „Practic este o joacă pentru copiii mari. Bucureştiul are nevoie de aşa ceva pentru că nu are activităţi motorizate pentru turişti. Iar noi ajutăm şi alte businessuri cu maşinile, mergem în diverse locuri unde consumăm şi încercăm şi să arătăm Bucureştiul cu ocazia asta. Iar Capitala creşte de la an la an ca număr de turişti. E o zonă foarte bine văzută, în afara faptului că preţurile sunt mici, dar este considerată şi o zonă safe”, spune finanţistul.
    Apropo de siguranţă la volan, flota de maşini se reînnoieşte la trei ani, reviziile fiind făcute la 1.000 de kilometri parcurşi. Fiind realizate manual, miniautomobilele au cu totul alte caracteristici decât maşinile de serie. „Nu se comportă niciuna la fel ca cealaltă şi atunci trebuie mereu verificate. Fiecare are propria personalitate.”

    Buy THE rumor, sell The news

    „Pentru că oamenii nu se simt confortabil să le ţii tu banii, ca într-o societate de servicii financiare (SSIF – n.red.), pasul următor este ca în viitor să fac un SSIF al meu în care să gestionez eu discreţionar banii. Cred că în domeniul acesta nu cât eşti de bun şi de inteligent contează, ci cât de serios şi demn de încredere eşti. Trebuie să investeşti banii clientului ca şi cum ar fi ai tăi”, ​descrie Dragoş Marinescu specificul activităţii de consultanţă în ceea ce priveşte activele unor afaceri de familie.

    În străinătate, fiind costuri mai mari cu personalul, un familly office se înfiinţează începând de la 80-100 de milioane de euro active sub administrare, dar în România se porneşte, evident, de la sume mai mici. Dragoş Marineanu a început cu un single family office în parteneriat cu un fost client din bancă, iar încet-încet merge spre multi-family offices. Ceea ce face el se numeşte „worth management” sau „portfolio management”. Oferă doar consultanţă, fără a ţine activele în administrare. Nu creează portofoliul într-o zi, ci pe măsură ce apar oportunităţi. Caută diversificare şi spune că în România nu ai posibilitatea atât de uşoară să diversifici un portofoliu, astfel că în afară găseşte o paletă de investiţii mult mai largă. „Administrez şi aici, dar România absoarbe mai greu sume mari”, spune el. Pe plan local, investitorii se tem să mai meargă pe structura clasică a unui portofoliu (60%-70% în obligaţiuni, 5% în investiţii alternative – aur, real estate şi altele – iar restul acţiuni. În România, ponderile sunt inversate, investiţiile alternative fiind de 60%-70%.

    „Fiind vorba de România, am mers pe două lucruri. M-am ţinut departe de real estate, nu am investit, pentru că sunt o mulţime de specialişti în acest domeniu, şi am ţinut rezerve de cash peste 10%. Rezervele de cash pe care un administrator de bani le păstrează sunt undeva la maximum 7%-10%”, explică el. Potrivit lui, majoritatea family offices-urilor investesc direct sub formă de private equity în companii de tehnologie, în jur de 50%, care pot să livreze sau nu, pentru că sunt companii ca Uber sau Tesla care au concurenţă serioasă, dar nu au profit. Restul de 30% din banii investiţi direct se duc în finance şi insurance şi a mai rămas un procent foarte mic de bani care se duc spre economia reală, spre a produce efectiv. „Nu vorbesc de România, dar la nivel mondial majoritatea investitorilor au crescut foarte mult segmentul de real estate în 2018 şi 2019. În România, bineînţeles, acesta este singurul segment care contează. Toată lumea merge pe segmentul acesta pe care crede că poate să-l manevreze şi să-l gestioneze”, explică Dragoş Marineanu.

    El consideră că oamenii, cel puţin aici, trebuie să înţeleagă că diversificarea este foarte importantă şi că nu poţi să-ţi ţii toţi banii într-un lucru ilichid, cum sunt imobiliarele. „Din acest motiv am consiliat anumiţi clienţi să aibă şi o expunere de minimum 2% pe lingouri şi pe aur la purtător, ţinut bineînţeles într-o custodie a unei bănci. Un alt domeniu este arta. Facem achiziţii în artă. Eu particip de 10 ani la licitaţii, târguri şi expoziţii internaţionale de artă, mergând foarte mult spre arta modernă.” De asemenea, el consideră că este important ca 1-2% să fie direcţionat către criptografie. Nu sunt fan criptomonede ca urmare a valului de amploare din 2017 şi 2018, dar vor face parte din viitor şi întotdeauna trebuie să te asiguri de viitor. Însă niciodată nu recomand cuiva să plaseze nişte bani pe care nu poate să îi piardă, ci bani de care se poate dispensa. Consider că Bitcoin, pentru că are deja un trademark – este de 10 ani pe piaţă – nu şi-a atins potenţialul ca viziune. Dar e un domeniu mai gri, pentru că nu este reglementat. Libra, al Facebook, cred că este un proiect puţin viabil, dar ar fi un proiect foarte important dacă ar fi făcut, pentru că ar oferi un avantaj monedelor de backup, adică din ce monedă treci în Libra, dolari, euro – la ce monedă te raportezi”, explică finanţistul structura de investiţii pe care o urmăreşte în general.

    El spune că a investit cu mare încredere la finalul anului trecut pe Bursa de Valori Bucureşti, imediat după ce guvernul a adoptat fără consultare Ordonanţa 114, care a determinat scăderi importante în special în sectorul bancar şi cel energetic. „Mi-am dat seama că sunt nişte cotaţii foarte bune, e o oportunitate. Drept dovadă, am avut creşteri pe Nuclearelectrica de 100% şi mai mult, creşteri pe Banca Transilvania. Bursa de la Bucureşti a mers extraordinar de bine anul acesta. Noi suntem foarte mult condiţionaţi de extern. Dacă merg lucrurile pe plan extern se va deschide robinetul şi pentru investiţiile noastre. Şi odată cu promovarea bursei de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară, cred că viitorul sună bine. Însă în ziua în care s-a dat anunţul de emerging market, eu personal am vândut o bună parte de portofoliu, pentru că, bineînţeles, buy the rumor, sell the news. Trebuie să fii conectat la piaţă.” Marineanu mai spune că în ultima vreme au apărut multe companii care nu au nicio utilitate, precum şi companii care nu au utilitate pe termen scurt pentru produsul oferit, dar sunt listate la un potenţial foarte mare. „Cred că ne vom apropia iarăşi de criza dotcom din 2000. Suntem pe teritorii noi şi trebuie să fim foarte precauţi când investim.” În afară de companiile de farma şi tehnologie la care a investit, Dragoş Marineanu a mers foarte mult pe segmentul auto, care a scăzut mult în ultimul timp din cauza tarifelor, a energiei şi a diferitelor ştiri negative, dar a mers şi pe băncile europene.

    „Se va termina şi această dobândă negativă, iar băncile vor începe uşor-uşor să intre pe profit. Merg foarte mult pe produse structurate de acţiuni, cu capital protejat şi cu o barieră de protecţie. Adică pun într-un basket nişte acţiuni, pe şase luni – un an, stabilesc o barieră ca acestea să nu scadă mai mult de 40%-45% în următorul an la data de observare, cu o dobândă de 10-12%, acţiuni în care cred şi pe care nu mi-e frică să le cumpăr”, spune el.


    Dar ce înseamnă să crezi într-o acţiune? „Foarte multă lume merge pe analiza fundamentală, iar alţii merg pe analiza tehnică. Din punctul meu de vedere, piaţa nu mai ţine cont foarte mult de analiza fundamentală. Contează în perioada de earnings, când trebuie să urmăreşti companiile, dar pe lângă asta mai sunt o grămadă de alte lucruri de urmărit – context, articole, feelingul din piaţă, poziţia hedge fund-urilor. Nu mai e totul o analiză fundamentală. Lumea, de când cu social media, în ultimii 10 ani s-a schimbat şi este mai mult o chestiune de hype şi feeling. Trebuie să începi să citeşti piaţa şi mentalitatea investitorilor. Unele acţiuni scad mai mult, altele mai puţin, dar toate scad. Însă întotdeauna trebuie să nu te dezinvesteşti total, pentru că a fi investit şi a nu vinde şi cumpăra nonstop îţi va aduce un randament mult mai bun pe termen lung. Cum spunea Warren Buffett: dă-mi un ETF, dă-mi S&P şi poţi să faci
    orice strategie, că tot eu câştig”, conchide el.

  • Gabriela Firea: Este normal să avem congestie în trafic. Sunt peste 4 milioane de locuitori în Capitală

    „În Bucureşti sunt din ce în ce mai multe maşini personale, este un oraş construit pentru un milion de locuitori, sunt 2,2 milioane de locuitori oficial, iar neoficial suntem peste 4 milioane de locuitori. Este normal să fie congestie în trafic, cea care ne încurcă pe toţi. (…) Sunt convinsă că de la 1 ianuarie, taxa, vinieta Oxigen va da anumite roade şi în ceea ce priveşte lupta cu poluarea, dar şi cu congestia”, a declarat, vineri, Gabriela Firea, la Parlament.

    În acest sens, Firea a amintit şi de câteva lucrări de infrastructură, în desfăşurare, precum Pasajul Doamna Ghica, lărgirea Şoselei Fabrica de Glucoză sau Prelungirea Ghencea.

    „Am făcut acest apel la reprezentanţii firmelor private, ca aceştia să aibă în vedere de fiecare dată la construirea, spre exemplu, a unui ansamblu de locuinţe, să aibă obligatoriu şi locuri de parcare şi de asemenea să ţină cont de toate utilităţile necesare”, a mai declarat Firea.