Tag: tiriac

  • Land Rover ameninţă supremaţia companiilor germane

    Migrarea dinspre limuzine către SUV-uri este mai mare decât cea dinspre SUV-uri către limuzine, pe măsură ce starea drumurilor, alături de noile generaţii de maşini tot-teren lansate de constructorii premium, conving clienţii de faptul că un automobil care poate rula şi offroad poate fi o alegere mai bună.

    „Accelerează migrarea de la limuzine la SUV. Numărul producătorilor din gama premium care lansează SUV este în creştere. Inclusiv Jaguar a lansat un SUV acum, F-Pace, prezent şi în România începând cu luna mai a acestui an“, a spus Mihai Ivănescu, în cadrul evenimentului „Industria auto: motorul economiei româneşti“ organizat de ZF în parteneriat cu New Kopel Group şi Hertz Lease. Mihai Ivănescu deţine funcţia de manager coordonator al diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings, care include Hyundai Auto România, importatorul mărcii coreene pe piaţa locală, M Car Trading, distribuitorul Mitsubishi, şi Premium Auto, reprezentantul Jaguar şi Land Rover pe piaţa locală, şi este şi membru în consiliul director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Spre exemplu, în mai puţin de o lună Premium Auto a vândut 16 maşini Jaguar F-Pace.

    În primele patru luni avem peste 20% creştere pe segmentul maşinilor premium, iar estimarea pentru întreg anul este 21%, potrivit datelor Ţiriac Holding. Pe segmentul SUV-urilor premium creşterea de anul trecut a fost de 32%. „Este un obicei al românilor de a merge spre maşini reprezentative, susţinut şi de creşterea economică. La limuzine avem 6% plus anul trecut. România este de doi ani in topul intern al distribuitorilor europeni de Land Rover“, a spus Mihai Ivănescu.

    În primele patru luni ale acestui an, vânzările Land Rover pe piaţa locală au urcat cu 18% faţă de perioada similară a anului recut, la 373 unităţi, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Cel mai bine vândut model este Evoque, cu 58 de unităţi livrate în primele patru luni, în creştere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, urmat de Range Rover Sport cu 103 unităţi.

    „Ediţiile speciale ale modelelor deja existente, susţinute de departamente dedicate susţin vânzările, iar aceste departamente tind să devină fabrici de dimensiuni mai mici“,  a subliniat Ivănescu.

    Spre deosebire de anii trecuţi, acum clienţii care optează pentru un automobil premium, de peste 50 sau chiar 100.000 de euro, doresc să-l personalizeze, nu să-l cumpere „de pe stoc“, investind astfel nu doar bani, ci şi timp în maşina respectivă.

    „Clienţii premium sunt, paradoxal, cei mai răbdători în cazul personalizării maşinilor premium şi unt dispuşi să aştepte cu aproximativ două luni mai mult decât ceilalţi“, a spus Mihai Ivănescu.

    În cazul Land Rover vânzările au crescut de aproape patru ori în ultimii cinci ani, de la 282 de maşini în 2010, la aproape 1.100 anul trecut.

    „Reţelele de distribuţie auto sunt în continuare tributare contextului economic, nivelului de fiscalitate, sistemelor de finanţare, bonităţii dealerilor sau concurenţei neloiale datorate unor legi neclare sau insuficient de ferm aplicate“, a subliniat Mihai Ivănescu.

    Dar nu numai Jaguar şi-a anunţat prezenţa pe acest segment, ci şi Mitsubishi cu Outlander PHEV – un hibrid ce poate fi alimentat şi de la priză – dar şi cu Hyundai, care pregăteşte noua gamă Genesis pentru a ataca acest segment.

    „Piaţa generală ar urma să ajungă cel puţin pentru automobile la 170.000 de unităţi în 2020. Cred că România poate reveni la nivelurile din 2007. Privind la ce se întâmplă din 2013, când piaţa creşte, vedem creşteri de două cifre, din care prima este 1, se apropie de 2, dar ca să revenim la nivelul de dinainte de criză ar fi nevoie de creşteri de două cifre care încep cu 3“, a subliniat Ivănescu. La nivel de piaţă locală, maşinile premium au 8,5% cotă de piaţă. „Din păcate la nivel european acelaşi companii, cu aceleaşi mărci, au 20%. Sunt zone în Bucureşti care exced la maşinile premium, dar totuşi trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ.“

  • Anunţul făcut de Ţiriac: Afacerea a eşuat

    „Grupul Tiriac prospectează şi evaluează constant noi oportunităţi de business şi investiţii în diverse sectoare de activitate“, spune Dragos Dinu, CEO Ţiriac Holdings.

    Cele două părţi implicate nu au ajuns la un acord. Pentru achiziţia pachetului de 36% din acţiuni controlat de fondul de investiţii Value4Capital s-au înscris în cursă atât fonduri de investiţii şi de private equity, cât şi investitori privaţi, cum este cazul lui Ion Ţiriac.

    În ceea ce priveşte planul grupului Ţiriac de a-şi extinde aria de acoperire, aceste intenţii vin în contextul în care antreprenorul Ion Ţiriac a făcut în ultimul an şi jumătate două exituri importante din care a încasat circa 800 mil. euro cumulat, potrivit estimărilor ZF. El a vândut atât pachetul de 15% deţinut în cadrul Metro Cash&Carry România, dar şi participaţia de 45% în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

    Vedeţi aici afacerea care i-a eşuat lui Ţiriac

  • Ţiriac pune pe „hold” clădirea de birouri din Piaţa Victoriei. “Dorim să optimizăm proiectul”

    Ion Ţiriac amână lansarea proiectului de birouri pe care avea în plan să-l ridice pe strada Buzeşti, aproape de Piaţa Victoriei, proiectul fiind în curs de „optimizare”.

    „Ţiriac Imobiliare se află înr-un proces de optimizare a proiectului clădirii de birouri de pe bulevardul Buzeşti, din apropierea Pieţei Victoriei. Obiectivul pe care ni l-am propus este să dezvoltăm o clădire de clasă A modernă şi sigură, cu o suprafaţă construită de aproximativ 30.000 mp şi care să reprezintă o referinţă în peisajul urbanistic al oraşului”, a spus Dragoş Dinu, CEO Ţiriac Holdings.

    Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a omului de afaceri Ion ţiriac, avea în plan o investiţie de circa 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri de pe strada Buzeşti, lângă Piaţa Victoriei din Capitală. Surse din piaţă spun că momentan proiectul este în aşteptare.

    Ţiriac a obţinut în 2014 auto­rizaţia de construire pentru o clădire de 11 etaje şi o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 18.000 de metri pătraţi ce va fi situată la intrarea pe strada Buzeşti dinspre Piaţa Victoriei.

    Tomas Manjon, directorul operaţional al Ţiriac Imo­biliare, declara pentru ZF la finalul anului 2014 că proiectul va fi livrat în 2016 sau cel târziu la începutul anului 2017.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Tranzacţii emblematice

    „Nu am cum să mă retrag de la Allianz. Nu este cazul. Eu de la UniCredit nu m-am retras.În urmă cu zece ani mi-am făcut un calcul cu banca austriacă (UniCredit a cumpărat HVB/Banca Austria), am spus că nu vând totul atunci, dar vând cu o promisiune de cumpărare de la ei peste zece ani. După zece ani ne-am strâns mâinile şi fiecare a plecat pe drumul lui. La Allianz Ţiriac nu este cazul deoarece nici nu am vândut, nici nu am cumpărat, sunt al doilea acţionar cu 47-48% şi aşa rămâne”, spunea în vară Ion Ţiriac, după ce vânduse participaţia sa în cadrul UniCredit.

    Cu toate acestea, în noiembrie a ieşit din acţionariatul Metro Cash & Carry România, vânzând şi participaţia de 15%. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în 1996, la Bucureşti, iar decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi Ion Ţiriac.

    Grupul UniCredit, care a preluat în iunie participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenisman la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.

    Ţiriac Holdings are în continuare activităţi variate, în domeniul auto, imobiliare, leasing, aviaţie, energie, administrarea profesională şi managementul operaţional al imobilelor. Divizia auto a grupului, cu afaceri plasate în jurul a 200 de milioane de euro pe an, reuneşte mai multe afaceri, între care reţeaua de distribuţie şi service Ţiriac Auto, importatori, Ţiriac Auto Rulate.

    Ţiriac Imobiliare este un grup de companii care reuneşte proiecte rezidenţiale (precum Clubul Rezidenţial Stejarii), centre de afaceri şi showroom-uri, spaţii comerciale dar şi spaţii intravilane în întreaga ţară. Divizia financiară reuneşte Ţiriac Leasing, Premium Leasing şi Ţiriac Brokers, iar Ţiriac Air este un operator charter specializat în servicii VIP şi corporate, fiind singura companie aeriană privată din România care deţine un terminal business. Omul de afaceri mai deţine participaţii şi în cadrul firmei de asigurări Allianz Ţiriac (44%), dar şi alte pachete de acţiuni – 25% la Globe Ground Bcc şi 35% la Meteor Universal. De asemeni, este de notorietate colecţia de maşini a fostului tenisman, care reuneşte peste 150 de autoturisme.

  • Ion Ţiriac a vândut participaţia de 15% deţinută la Metro Cash&Carry şi a ieşit din acţionariat

    “Participaţiunile Zareba Holdings au fost achiziţionate de către Metro Cash&Carry International BV, astfel încât acum Metro deţine un procent de 100% (din Metro Cash & Carry România, n.r.). Suntem încântaţi de colaborarea de lungă durată avută până în acest moment, decizia respectivă fiind luată de comun acord”, a declarat, răspunzând unor întrebări transmise de MEDIAFAX, directorul de comunicare şi PR al Metro Cash&Carry România, Adina Tîmplaru.

    Reprezentantul Metro România a afirmat că nu poate furniza informaţii despre preţul tranzacţiei, care a avut loc în luna noiembrie.

    Potrivit unui raport al grupului german, Zareba avea la finele lunii septembrie o deţinere de 15% la Metro Cash & Carry România.

    Metro a intrat pe piaţa locală în 1996, printr-un parteneriat cu Ion Ţiriac. Acţionarii minoritari ai Metro Cash & Carry România au primit în 2009 dreptul de a-şi vinde participaţiile grupului german la un preţ prestabilit (put option, n.r.).

    Metro menţionează în raport că a constituit un provizion de 21 de milioane de euro pentru opţiunea put deţinută de acţionarii minoritari ai Metro Cash & Carry România, ceea ce înseamnă că grupul german estimeză o pierdere de 21 de milioane de euro din această tranzacţie, rezultată din diferenţa dintre preţul preferenţial plătit şi cel la care este înregistrată participaţia în contabilitatea grupului.

    Grupul german a constituit pentru achiziţia la preţ preferenţial a pachetului deţinut de Ţiriac un provizion de 21 de milioane de euro, care a fost redus cu 7 milioane de euro în septembrie anul trecut, potrivit raportului. Într-un raport din 2010, Metro anunţa un provizion de 27 de milioane de euro pentru recunoaşterea contabilă a acordării acestui drept acţionarului minoritar.

    Ţiriac a vândut în prima parte a anului şi participaţia de 45% deţinută la UniCredit Ţiriac Bank grupului italian UniCredit. Tranzacţia, de peste 770 milioane dolari, este cea mai mare operaţiune pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est în prima jumătate a anului. Ca urmare a tranzacţiei, UniCredit Ţiriac Bank şi-a schimbat, în august, denumirea în UniCredit Bank.

    Grupul german Metro a raportat pentru operaţiunile din România vânzări de 892 milioane de euro pentru anul fiscal 2014/2015, încheiat la sfârşitul lunii septembrie, în scădere faţă de 909 milioane euro în anul fiscal anterior.

    Numărul de angajaţi a scăzut în această perioadă de la 4.931 persoane la 4.349, în principal ca urmare a vânzării magazinelor Real, dar şi în contextul închiderii unui magazin Cash & Carry, din Piteşti.

    Astfel, Metro Cash&Carry România apare în raportul grupului cu o reţea de 31 de magazine, după ce a închis spre sfârşitul anului trecut magazinul Metro Punct din Piteşti. Retailerul deţine 31 de unităţi, dintre care 26 cash&carry şi cinci Punct. Compania operează şi un magazin online de birotică.

    Grupul german Metro mai deţine în România 4 hipermarketuri Real. În 2012, grupul german a vândut 20 de magazine Real din România către retailerul francez Auchan, într-o tranzacţie de 1,1 miliarde euro care a inclus şi unităţile din Ucraina, Polonia şi Rusia.

    Metro controlează şi reţeaua de magazine de proximitate “La Doi Paşi”, deschise în franciză.

  • Mircea Dihel, director general Ţiriac Leasing

    Mircea Dihel are o experienţă de aproape 12 ani în leasing, în ultimii şapte ani ocupând poziţii de top management. Şi-a început cariera într-o companie de telefonie mobilă, iar primul job în domeniul leasingului, în vremea în care piaţa nu era nici pe departe atât de matură ca acum, a fost un post entry level în departamentul de contabiliate al BRD Sogelease.

    Boomul financiar din perioada 2006-2007 l-a surprins în poziţia de director de operaţiuni, în cadrul HVB Leasing. Se consideră un profesionist autodidact, care a vrut să înţeleagă activităţile conexe jobului, să îmbunătăţească procesele la care ia parte, să aibă imaginea de ansamblu asupra companiei pentru care lucrează şi să rămână competitiv, atitudine ce s-a transformat într-un atu odată ce a ajuns să ocupe poziţii de top management, potrivit lui.

    În activitatea sa pune accent pe munca în echipă şi consideră că cea mai mare realizare o reprezintă echipa pe care a format-o în ultimii cinci ani pentru Ţiriac Leasing. Dihel spune că armonizarea activităţii persoanelor nou sosite în companie cu cea a middle managementului a reprezentat cheia succesului pentru el şi a reuşit astfel să creeze o atmosferă de lucru competitivă şi constructivă pentru membrii echipei sale.  

  • Cristian Vlaşin este şeful vânzărilor BMW în România din iulie 2007

    „Prin natura experienţei profesionale de până acum, am fost extrem de aproape de antreprenoriat. Înainte de toate, managementul vânzărilor naţionale reprezintă un centru de profit în sine, dar pentru a atinge obiectivele de volum şi profit mai întâi trebuie conceput şi implementat un plan de afaceri sustenabil, la nivel de investiţie locală“. Cristian Vlaşin este şeful vânzărilor BMW în România din iulie 2007, după ce anterior a coordonat vânzările Mazda şi Ford din cadrul Ţiriac Auto.

    Printre realizările profesionale se află poziţionarea pe primul loc în materie de vânzări pentru brandul BMW timp de patru ani, deschiderea unei reprezentanţe în fiecare an, greenfield sau prin adaptări ale unor construcţii existente, dar şi cel mai bun raport de maşini vândute per dealer din segmentul premium. „O piaţă dinamică, aşa cum caracterizez ultimii 12 ani de automotive în România, oferă senzaţionale oportunităţi investiţionale, dar şi lecţii dramatice de business.Cred cu tărie că înainte de a trece cu adevărat la statutul de antreprenor, de a investi resursele proprii şi de a depinde exclusiv de succesul planului tău de afaceri, trebuie să dobândeşti abilităţi şi cunostinţe temeinice despre piaţă în toată complexitatea ei“, spune Vlaşin, trecut printr-o firmă în plin proces de corporatizare, aşa cum a fost Ţiriac Auto în perioada 2002-2007, şi apoi într-o companie germană pornită de la start-up minimalist şi ajunsă la structura complexă din prezent. 

  • Noul pariu de 3 milioane de euro al lui Ţiriac, cu care vrea să-şi propulseze averea

    Ion Ţiriac face un nou pariu de 3 milioane de euro şi investeşte din nou, sperâd să-şi rotunjească averea. 

    Vedeţi AICI noul pariu al omului de afaceri

  • Noul pariu al lui Ţiriac: Investiţia de 30 de milioane de euro care speră să-i propulseze averea

    Ţiriac a devenit unic acţionar al proiectului după ce una dintre firmele din cadrul grupului său, Weybridge Holdings, a preluat şi participaţia de 40% pe care libanezul Khalil Abi Chahine şi compania Daim Imobiliara o deţineau în cadrul  Global East European Investment, dezvoltatorul Buzeşti Center. 

    Vedeţi AICI noul pariu al lui Ţiriac: Investiţia de 30 de milioane de euro care speră să explodeze

  • Ion Ţiriac către Simona Halep: Eşti un sportiv sărac până ajungi la jumătate de miliard

    “Aceşti sportivi sunt nişte enormităţi. Ea (n.r. – Simona Halep) are încă un sport darnic (n.r. – tenis), pe când cealaltă domnişoară (n.r. – Andreea Răducan), cu toate medaliile de aur… Dacă piaţa poate să plătească… Când ajungi la jumătate de miliard să îmi spui şi mie ca să bat din palme, până atunci eşti un sportiv sărac”, i-a transmis Ţiriac jucătoarei de pe locul 2 WTA.

    În replică, Halep a spus că ea se consideră “ok” din punct de vedere financiar: “Sunt săracă din punctul dânsului de vedere. Sunt ok, vedem pe parcurs. Dacă am rezultate vine şi partea financiară.”

    Întrebat dacă Simona Halep ar trebui să continue colaborarea cu antrenorul australian Darren Cahill, Ţiriac a răspuns: “La experienţa ei ştie exact ce trebuie să facă. După părerea mea, antrenorul de acum e un antrenor bun. Am vorbit de câteva ori cu el privat şi ce mi-a spus este foarte penetrant şi foarte logic din toate punctele de vedere.”

    Omul de afaceri a infirmat zvonurile potrivit cărora ar vinde drepturile de organizare a turneului de la Madrid. “Zău că nu am niciun comentariu. Atâta stupididate câtă este în presa românească din când în când nu am văzut niciodată. E trist că oamenii care vorbesc despre economie, despre bani nu au cele mai elementare noţiuni. Ei încurcă încasările cu profitul… încurcă toate treburile. În momentul de faţă nu am niciun comentariu nici legat de turneul de la Madrid, nici faţă de cel de la Bucureşti. Când o veni, nu pot să mint, ori nu spun nimic, ori spun că da, l-am vândut. O să se zică iar că «aoleu, nemernicul ăsta de Ţiriac a mai făcut o treabă». Dar ce să fac? Se scoală cineva la 6 şi se duce la New York şi la 10 e înapoi? Şi de trei ori pe săptămână? Asta trebuie să fac. Trist e că fac asta la 77 de ani, dar e adevărat”, a declarat Ţiriac.

    Simona Halep a participat, miercuri, la festivitatea de inaugurare a terenurilor de tenis din cadrul Complexului Sportiv Ion Ţiriac. Ea a jucat tenis cu mai mulţi copii, iar la final a schimbat câteva mingi şi cu Ion Ţiriac.