Tag: Timiş

  • Adriana Stoicescu, preşedinta Tribunalului Timiş: Susţin demersul procurorilor. Am fost hăituită de pigmei ce se cred magistraţi

    Adriana Stoicescu face referire la trei procurori din cadrul DNA, respectiv Mihaela Iorga, Doru Ţuluş şi Marin Nicolae, care au sesizat Inspecţia Judiciară (CSM). Pentru doi dintre ei, Mihaela Iorga şi Doru Ţuluş, Laura Codruţa Kovesi a cerut revocarea, solicitare care se va discuta marţi la CSM.

    „Pentru că am fost la rândul meu hăituită şi vânată de pigmei ce se pretind magistraţi, avizi de publicitate şi putere, care fac din distrugerea vieţilor altora un ţel; pentru că am fost ameninţată voalat cu excluderea din magistratură dacă voi continua să vorbesc; pentru că nu înţeleg să abdic de la principiile mele, astăzi, în calitate de judecător independent, susţin demersul procurorilor din DNA şi solicit, la rândul meu, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenţei justiţiei, apărarea independenţei procurorilor din DNA care au cerut acest lucru. (…) Reprezentanţii noştri din CSM, în care, personal, am toată încrederea, trebuie să uzeze de toate pârghiile legale pentru ca demersul preşedinţilor de instanţe, însuşit de Adunările Generale, să conducă la readucerea justiţiei acolo unde îi este locul. Un prim pas în acest sens trebuie să fie apărarea independenţei procurorilor DNA care, într-un gest fără precedent în activitatea acestei instituţii, solicită intervenţia CSM-ului”, a scris judecătorul Adriana Stoicescu, pe o pagină de socializare.

    Preşedintele Tribunalului Timiş apreciază că lupta anticorupţie a ajuns să fie aruncată în derizoriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • Cel mai mare parc industrial din vestul României, deschis. O companie vrea să angajeze 250 de oameni

    Potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii parcului industrial, Banat Business Park a fost inaugurat joi, fiind deschis pentru companiile interesate să îşi dezvolte activitatea de producţie sau administrativă în Europa de Est. Parcul industrial se află în comuna Sînandrei, judeţul Timiş, la intersecţia cu viitorul drum express care va face legătura directă între Autostrada A1 Budapesta – Bucureşti, E69 şi Timişoara.

    Banat Business Park are o suprafaţă totală aproape 860.000 de metri pătraţi, este construit la standarde europene şi beneficiază de o infrastructură dezvoltată să răspundă solicitărilor clienţilor: putere electrică disponibilă de 250 MW, sistem de stingere a incendiului şi hidranţi certificaţi FM Global, gaz, apă, canalizare şi fibră optică. Parcelele, în număr total de 41, se vând cu toate utilităţile incluse în preţul terenului şi pot fi comasate şi divizate.

    Citiţi mai multe pe â

  • Maşini de lux furate din state UE şi aduse în România.Gruparea, sprijinită de funcţionari RAR Timiş

    Şapte persoane sunt suspectate în acest caz de furt tăinuire, folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, înşelăciune, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, luare de mită, dare de mită, spălare de bani.

    “În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în ultimii ani s-a constituit şi a acţionat, la nivel transnaţional, un grup infracţional organizat, având drept scop furtul unor autovehicule de lux din Uniunea Europeană, în special din Italia, autovehicule care ulterior erau introduse în România prin punctele de trecere a frontierei din zona de vest, în acest scop fiind folosite la autoritatea vamală documente vamale de transport sau comerciale falsificate”, transmite DIICOT printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • Peste 2000 de angajaţi ai CEO şi CEH, DISPONIBILIZATŢI în acest an, ar putea fi angajaţi în Timiş

    La iniţiativa Mitropolitului Banatului, ÎPS Ioan Selejan, joi, la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara, au avut discuţii pe tema “Soluţii concrete pentru criza forţei de muncă calificată din judeţul Timiş”. În total, peste 90 de companii din judeţ, care caută personal calificat, s-au întâlnit cu conducerea Complexelor Energetice Oltenia şi Hunedoara, care vor disponibiliza în acest an peste 2.400 de salariaţi.

    Sorinel Boza, preşedintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia, a declarat, înainte de întâlnirea cu oamenii de afaceri, că până la sfârşitul anului 2018, vor fi disponibilizaţi 1.750 de angajaţi, dintre care 1.000 în acest an.

    „Sunt ingineri, directori, lăcătuşi, sudori, excavatorişti, oameni sută la sută calificaţi, cu vârste între 46 şi 57 ani. Eu cred că oamenii ar fi dispuşi să vină la lucreze în Timiş, pentru că judeţul Gorj, din păcate, nu are şi alte variante, în acest moment, iar distanţa dintre cele două judeţe este de doar 300 de kilometri. Vom discuta cu partenerii de afaceri de aici pentru a vedea care este necesarul, apoi ne vom întâlni cu salariaţii şi le vom prezenta variantele”, a explicat Sorinel Boza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Timiş: Preţul cărnii de porc creşte cu până la 30% în aprilie

    “Integrarea în UE a făcut să intrăm în competiţie cu celelate ţări europene şi nu numai. De aceea creşterea competitivităţii este foarte importantă. Dacă un fluture bate din aripi în Brazilia, va fi un tsumani în Japonia. Fiecare lucru ne influenţează. Luna viitoare, preţurile la carnea de porc cresc cu 15-30%”, a declarat joi Radu Timiş.

    Acesta a arătat problemele cu care se confruntă producătorii români: “Cum ne adaptăm pentru a rămâne în piaţă? Dacă un producător ar creşte de mâne preţurile cu 10-15%, piaţa nu ar putea suporta. Pe de altă parte, grupul nostru de firme a fost impactat în proporţie de 40% de creşterea salariului mediu pe economie. Dacă nu eşti eficient, lucrurile astea te afectează”.

    Radu Timiş a vorbit despre măsurile pe care le-a luat în cadrul grupului de firme pe care le conduce astfel încât să crească performanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un restaurant din România asigură transport gratuit clienţilor care vor să bea alcool la cină

    George Momirov, patronul unui restaurant din localitatea Remetea Mare, aflată la aproximativ zece kilometri de Timişoara, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că această campanie a debutat în martie şi va continua în lunile următoare.

    Deocamdată, beneficiază de transport gratuit la cină, dus-întors, doar clienţii din localitate, urmând ca în viitor serviciul să se extindă.

    “Dacă vrei să iei o cină delicioasă însoţită de o sticlă de vin la noi, trimitem un şofer care te va aduce la restaurant şi te va duce înapoi acasă, pe tine şi, bineînţeles, pe cei cu care vei servi cina. Trebuie doar să rezervi o masă şi să specifici ora şi adresa din Remetea Mare de unde să te luam. Şoferul probabil că nu va arăta ca cel din imagine, dar te vei bucura de faptul că poţi consuma alcool la cină fără să conduci”, au transmis administratorii restaurantului din judeţul Timiş pe o reţea de socializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un restaurant din România asigură transport gratuit clienţilor care vor să bea alcool la cină

    George Momirov, patronul unui restaurant din localitatea Remetea Mare, aflată la aproximativ zece kilometri de Timişoara, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că această campanie a debutat în martie şi va continua în lunile următoare.

    Deocamdată, beneficiază de transport gratuit la cină, dus-întors, doar clienţii din localitate, urmând ca în viitor serviciul să se extindă.

    “Dacă vrei să iei o cină delicioasă însoţită de o sticlă de vin la noi, trimitem un şofer care te va aduce la restaurant şi te va duce înapoi acasă, pe tine şi, bineînţeles, pe cei cu care vei servi cina. Trebuie doar să rezervi o masă şi să specifici ora şi adresa din Remetea Mare de unde să te luam. Şoferul probabil că nu va arăta ca cel din imagine, dar te vei bucura de faptul că poţi consuma alcool la cină fără să conduci”, au transmis administratorii restaurantului din judeţul Timiş pe o reţea de socializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P) De la un moped şi un angajat la şantiere cu 150 de oameni

    În 2006 eram singurul angajat, în 2007 am avut trei oameni, după care am ajuns la un apogeu de 93 angajaţi în 2013. În acel an am înţeles că, de fapt, visul meu de mare companie de construcţii s-a năruit şi că nu pot face şi dezvoltare imobiliară de top, şi construcţii, şi m-am reorganizat începând să lucrez cu subantreprenori. Pentru RPC lucrează 35 oameni şi 12 fiƒrme de subantreprenori, pe care îi aleg cu atenţie maximă. Monitorizarea calităţii şi a promisiunilor rămâne o prioritate pentru mine”, spune tânărul antreprenor timişorean. Pentru a se dezvolta, a mizat pe reinvestirea profiƒtului, tactică pe care o aplică, povesteşte el, „şi în ziua de azi”. Din 2014 a apelat, pentru a se fiƒnanţa, şi la credite pe termen scurt, de 12-24 de luni, cu perioade de graţie, având ca obiectiv rambursarea în termenul de graţie. În prezent, pentru fiƒnanţarea proiectelor sumele investite se împart între fondurile proprii (30%) şi credite bancare (70%).

    „Îmi doresc ca 2017 s㠃fie anul stabilizării. Pentru asta sper să vindem 250 de unităţi şi să şi încasăm banii, pentru că de la momentul semnăarii antecontracului până la încasarea efectivă este un drum destul de lung. Anul trecut am vândut 173 de unităţi, în comuna Dumbrăviţa, lângă Timişoara.” Următorul pas pe care îl plănuieşte antreprenorul timişorean este cel spre piaţa din Bucureşti, în zona de nord: „În următoarele 14 luni vom derula un proiect acolo. De asemenea, Oradea şi Clujul prezintă interes”.

    Pentru a-şi clădi afacerea, Adrian Cionca a mizat pe poziţionarea diferită faţă de a competitorilor: „Am avut mereu preţul cam cel mai mic din piaţă, fără să fac compromisuri la calitate. Acest lucru se datorează viziunii de a avea cât mai mulţi clienţi mulţumiţi. Sunt tânăr, am copii mici şi ştiu cât de important este să începi viaţa în propria locuinţă, pe care să ţi-o şi poţi permite şi în care să-ţi poţi creşte copiii în siguranţă şi confort. Vreau să ofer generaţiei tinere (şi nu numai) această posibilitate”, explică timişoreanul strategia pe care a mizat pe parcursul a mai bine de zece ani de la înfiƒinţarea fiƒrmei.

    Drumul până la nivelul actual nu a fost însă uşor. Povestea, spune Adrian Cionca, întrebat de debutul său ca antreprenor, începe la vârsta când avea circa 13 ani şi a dorit să se implice în afacerea tatălui său, din domeniul agricol. De profesie inginer constructor, tatăl său a renunţat la domeniu după Revoluţie şi s-a întors în satul natal, pentru a face agricultură alături de bunicul lui Adrian Cionca. „Erau extrem de fericiţi că primiseră înapoi pământul, dar în 2003 tatăl meu a înţeles că este mai bine să se întoarcă în construcţii la compania unui fost coleg de şcoală. Aveam 13 ani şi tatăl meu se gândea să lichideze businessul de agricultură când eu i-am zis: «Tată, cred că pot face eu treaba asta; mă ocup să organizez combina şi tractorul». Tata a avut mare încredere în mine.” S-a ocupat de agricultură vreme de trei ani, timp în care studia la liceul economic din Timişoara, iar în clasa a XII-a a hotărât că agricultura se poate face doar în varianta „totul sau nimic” şi pentru că, spune el, „sunt genul de om care dă totul, am zis că nu aş putea face performanţă cu resursele pe care le aveam pentru a face agricultura de top. Am renunţat şi m-am apucat de construcţii după orele de liceu!”

    Cu un moped primit cadou de la unchi şi cu o galeată de scule pe portbagaj a pornit, în 2006, ceea ce avea să devină dezvoltatorul imobiliar RPC. Un an mai târziu, în activitate i s-a alăturat tatăl său şi, spune franc, „eu vedeam ƒfirma doar ca pe o sursă de fiƒnanţare pe perioada facultăţii, pentru că atunci visam să ajung un avocat de succes”. La un moment dat, i-a rugat pe părinţi să accepte să-şi ipotecheze apartamentul, pentru a accesa un credit, pentru a începe dezvoltarea imobiliară. „În septembrie 2008 au acceptat, iar eu porneam pe calea dezvoltării imobiliare în ajunul crizei economice, cu un credit de 103.000 CHF. În 2010 am reuşit să vând prima casă, construită în comuna Dumbrăviţa, «Pipera» Timişoarei, aşa cum îmi place mie să o numesc, cu un «profiƒt» de minus 15.000 euro. Da, la prima casă am pierdut 15.000 euro, dar nu m-am dat bătut.”

    La terminarea facultăţii a ales să rămână în domeniul construcţiilor. „Chiar dacă eram în mijlocul crizei, începând cu 2010 afacerea se dubla de la an la an, ceea ce a fost incredibil. Toată lumea era uimită în jurul meu, dar recunosc ca şi eu.” În 2012 s-a întâlnit cu un om de afaceri, care l-a întrebat: „Vrei să faci dezvoltare? Am un PUZ, sună-mă când vrei să începi”. În aceeaşi zi au bătut palma şi rezultatul a fost primul cartier dezvoltat de RPC în Dumbrăviţa, Bălcescu Residence. „A fost o şcoală grea pentru mine, nu ştiam foarte multe, dar Dumnezeu a fost bun cu mine şi m-a ajutat să duc la bun sfârşit, într-un an şi jumătate, proiectul – 28 de duplexuri.” În acest timp a jucat mai multe roluri: project manager, dezvoltator, agent de vânzări, consilier clientelă. „După Bălcescu au venit Sunlight 1, Gloria Residence, Sunlight 2, Sun Apartments, toate în Dumbrăviţa. Următorii paşi? Bucureşti, Oradea, Cluj.”