BusinessMagazin

Tag: terorism

  • Proiect: Conceptul de terorism, actualizat de Comisia SRI. Legislaţia în domeniu, completată / “Evaluarea ameninţării teroriste, schimbare de paradigmă prin trecerea de la o ameninţare generică la una punctuală”

    Propunerea legislativă este asumată de parlamentarii membri ai Comisiei SRI din tot spectrul politic şi are ca motivare faptul că „evaluarea ameninţării teroriste la adresa României a evidenţiat o schimbare de paradigmă prin trecerea de la o ameninţare generică la una punctuală”.

    „Principalele surse de risc terorist la adresa securităţii României sunt de natură externă (…) Teritoriul naţional reprezintă preponderent un loc de tranzit sau de refugiu, aflat în atenţia străinilor originari din state ale Orientului Mijlociu extins şi Afganistan sau Pakistan”, se menţionează în expunerea de motive a propunerii legislative.

    Proiectul vizează, în primul rând, actualizarea conceptului de terorism.

    Astfel, potrivit definiţiei propuse de Comisia SRI, „terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic”.

    Scopurile acţiunilor teroriste definite de propunerea legislativă sunt: „intimidarea populaţiei sau un segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic; constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act; destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor police fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale”.

    Pe de altă parte, propunerea legislativă are în vedere responsabilizarea statului român pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de măsurile întreprinse de autorităţile publice ce au responsabilităţi în gestionarea crizei teroriste, precum şi actualizarea responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice, peroanelor juridice sau fizice de drept public şi privat.

    Propunerea legislativă prevede ca, în cazul iminenţei sau producerii unui act terorist pe teritoriul ţării, la propunerea directorului SRI, CSAT să poată emite o hotărâre privind declararea situaţiei de criză teroristă.

    În acest caz se activează Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă, care este o structură interinstituţională, subordonată direct CSAT. Şeful CNAA se numeşte dintre prim-adjunctul sau adjuncţii SRI, la propunerea directorului SRI, se specifică în propunerea legislativă.

    În propunerea legislativă se stipulează expres că „autoritatea naţională în domeniul însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor şi schimbului de informaţii necesar în susţinerea activităţii acestora este SRI”, care „asigură prezenţa şi coordonarea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor”.

    Totodată, propunerea legislativă prevede incriminarea în mod expres a faptelor referitoare la participarea într-un grup în scopul comiterii de acte teroriste, dobândirea de pregătire în scopuri teroriste, deplasarea în străinătate în scopuri teroriste, finanţarea deplasării în străinătate în scopuri teroriste, organizarea sau facilitarea în orice alt mod a deplasării în străinătate în scopuri teroriste, precum şi terorismul în domeniul nuclear.

    Propunerea legislativă prevede că „alarmarea fără un motiv întemeiat, prin orice mijloace, direct sau indirect, a organelor specilizate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la săvârşirea unui act de terorism constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la un an la 3 ani sau cu amendă”.

    Potrivit unei ale prevederi a propunerii legislative, „accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, efectuată în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ori deprinderii unor mijloace, tehnici sau modalităţi de săvârşire a unor acte de terorism constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

    Parlamentarii din Comisia SRI au elaborat, totodată, şi o propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, în care stipulează expres atribuţiile Serviciului în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. Şi această propunere legislativă se află în dezbatere publică.

  • Un submarin al Flotei ruse a Mării Negre a lansat rachete spre poziţii teroriste din Siria

    Submarinul Veliki Novgorod face parte din Flota rusă a Mării Negre, dar în prezent este detaşat în estul Mării Mediterane.

    “Atacul cu rachete a vizat poziţii teroriste depistate recent, precum şi depozite de muniţie ale organizaţiei islamiste Frontul al-Nusra (Jabhat Fateh al-Sham), în provincia siriană Idlib. Rachetele au parcurs distanţe de circa 300 de kilometri. Potrivit sistemelor de monitorizare, toate ţintele vizate au fost atinse”, a comunicat Ministerul rus al Apărării.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia britanică a reţinut alţi doi suspecţi în legătură incidentul terorist de la metroul londonez

    Poliţia Metropolitană a precizat că a reţinut doi bărbaţi, unul în vârstă de 48 de ani şi altul în vârstă de 30 de ani, în oraşul Newport din Ţara Galilor. În plus, ofiţerii Poliţiei efectueză percheziţii la alte două locuinţe din Newport.

    Anterior, fuseseră reţinute alte trei persoane sub suspiciunea comiterii incidentului terorist de la metroul londonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde un tânăr a fost condamnat la moarte pentru o postare pe Facebook, catalogată drept o „infracţiune de neiertat”

    Taimoor Raza a fost condamnat la moarte pentru că a postat pe Facebook declaraţii  defăimătoare despre religie, profetul Mohamed şi soţiile sale. Este pentru prima dată când pedeapsa cu moartea a fost acordată într-un caz legat de mediile sociale, conform procuroului care se ocupă de caz.

    Pe de altă parte, activiştii drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu acest caz, iar compania Facebook nu a comentat cazul. Firma americană a anunţat anterior, în martie,  că a trimis echipă în Pakistan pentru a răspunde preocupărilor Guvernului cu privire la astfel de situaţii, adăugând că  doreşte să protejeze „viaţa privată şi drepturile” membrilor săi. Premierul pakistanez Nawaz Sharif a descris blasfemia ca fiind o „infracţiune de neiertat”

    Cazul Raza a fost audiat de un tribunal anti-terorism din Bahawalpur, la aproximativ 498 km de capitala Islamabad. Avocatul său a declarat că tânărul, în vârstă de 30 de ani, s-a implicat într-un discuţie despre islam în reţeaua socială cu cineva care s-a dovedit a fi un ofiţer de luptă împotriva terorismului. Acuzatul a fost arestat după acele discursuri instigatoare la ură, iar telefonul i-a fost confiscat şi analizat. Raza va putea să conteste pedeapsa cu moartea la Înalta Curte din Lahore şi, dacă este cazul, la Curtea Supremă din Pakistan. Express Tribune, un ziar local, a arătat că verdictul s-a dat la câteva zile după ce unui profesor de colegiu din Pakistan i s-a refuzat eliberarea pe cauţiune într-un alt caz ce implica acuzaţii de blasfemie în mass-media sociale.

    Amnesty International a publicat recent un raport critic faţă de legile Pakistanului privind blasfemia. „ [Acestea] permit abuzul şi încalcă obligaţiile juridice internaţionale ale ţării de a respecta şi proteja o serie de drepturi ale omului, inclusiv libertatea religioasă sau a credinţei, a opiniei şi a exprimării. Dacă cineva este acuzat, i se poate refuza cauţiunea şi se confruntă cu procese lungi şi incorecte”, se spune în raport.

     

  • Submarine ruse au lansat rachete de crozieră asupra unor poziţii ale SI din Siria

    Potrivit ministerului rus, rachetele au fost lansate de către două submarine aflate în estul Mării Mediterane, de la o distanţă de 500-670 km.

    ”Ţintele reprezentau poziţii ale posturilor de comandă, centrelor de comunicare, precum şi depozite de arme şi muniţii ale militanţilor” din zone ale sud-estului Deir al-Zor, aflat sub controlul reţelei Stat Islamic, a transmis ministerul rus al Apărării.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coaliţia coordonată de SUA a eliberat oraşul Raqqa de sub ocupaţia militanţilor Stat Islamic

    Anunţul a fost făcut vineri de către Talal Sello, purtătorul de cuvânt al Forţelor Democrate Siriene.

    ”Astăzi, forţele noastre au obţinut controlul total asupra oraşului Raqqa, în urma confruntărilor cu SI”, a afirmat Talal Sello.

    Această victorie vine după criticile venite dinspre Organizaţia Naţiunilor Unite legate de numărul de victime înregistrate în rândul civililor, ce au fost cauzate de luptele cu luptătorii jihadişti. În total, de la începerea operaţiunilor antiteroriste în Siria şi Irak, în august 2014, au fost ucişi cel puţin 685 de civili.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Declaraţia de avere a unui terorist de la ISIS: câţi bani primesc jihadiştii pentru fiecare nevastă, copil sau sclav

    Un grup de analiză din Washington a analizat mai multe documente interne ale ISIS, realizând un raport ce arată problemele cu care se confruntă gruparea teroristă.
     
    Cele mai mari dificultăţi par a proveni din lipsa de fonduri – banii fiind necesari pentru a cumpăra sclavi sexuale. Măsurile luate par a fi extreme: unii lideri au cerut ca militanţii să reducă consumul de electricitate şi să nu mai conducă maşini oficiale în scop personal. Pe de altă parte, luptătorii par a fi deprimaţi, autorii raportului prezentând exemple de jihadişti care au au adus scutiri medicale pentru a nu mai fi trimişi pe front, relatează CNN.
     
    Generalul Peter E. Gersten, membru al grupului de analiză, a explicat că atacurile asupra ISIS au avut ca efect reducerea numărului de luptători străini de la 2.000 pe lună în 2015 la doar 200 pe lună astăzi.”Vedem o creştere a numărului dezertorilor”, a spus Gersten. “Vedem scăderea moralului. Vedem imposibilitatea de a-şi plăti oamenii. Vedem jihadişti care vor să renunţe.”
     
    Începând cu luna octombrie a anului trecut, coaliţia anti-ISIS s-a concentrat pe distrugerea sistematică a infrastructurii folosite de ISIS, astfel încât gruparea teroristă a pierdut în ultimele luni aproape 800 de milioane de dolari.
     
    Cele mai importante lucruri dezvăluite fac însă referire la modul în care militanţii ISIS sunt plătiţi; documentele arată că un luptător primeşte 50 de dolari pe zi, la care se adaugă următoarele: 50 de dolari lunar pentru fiecare nevastă, 35 de dolari pentru fiecare copil şi 50 de dolari pentru fiecare părinte care nu are altă sursă de venit. 
     
    Jihadiştii primesc bani şi pentru sclavii sexuali aflaţi în îngrijirea lor, între 35 şi 50 de dolari pe lună.
     
    Un membru a grupului de analiză a spus că datele prezentate au fost confirmate şi de către mai mulţi simpatizanţi ISIS, în timpul unei vizite în Siria.

  • Atentatele din Catalonia: Peste 120 de butelii cu gaz au fost descoperite într-o casă din oraşul Alcanar, locul unde ar fi fost plănuite mai multe atacuri teroriste

    “Începem să vedem în mod clar că locuinţa din Alcanar a fost locul în care a fost pregătit explozibil pentru unul sau mai multe atacuri în oraşul Barcelona”, a declarat comandantul poliţiei din regiunea Catalonia, Josep Lluis Trapero.

    Miercuri, casa din Alcanar a explodat, o persoană a fost ucisă, alte şapte au fost rănite, iar materiale pe care atacatorii plănuiau să le folosească au fost distruse. Oraşul Alcanar se află la 200 de kilometri de Barcelona.

    Tot duminică, poliţia catalană a descoperit trei autoutilitare închiriate de către gruparea islamistă care a desfăşurat atacurile teroriste din oraşele Barcelona şi Cambrils. Vehiculele au fost închiriate folosind cartea de credit a lui Younes Abouyaaquoub, marocanul în vârstă de 22 de ani suspectat că a comis atacul de pe bulevardul Las Ramblas.

    Potrivit unor surse din cadrul investigaţiei, una dintre autoutilitare a fost folosită în atacul din Barcelona, alta a fost descoperită în oraşul Vic (la 70 de kilometri de Barcelona), iar cel de-al treilea vehicul a fost găsit în oraşul Ripoll.

    Cel puţin 14 persoane au fost ucise, iar alte 130 au fost rănite în urma atacurilor cu vehicul comise în oraşele Barcelona şi Cambrils şi revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic.

     

  • Poliţia catalană a efectuat explozii controlate în Alcanar, unde teroriştii au plănuit atacurile

    Prin intermediul unei postări pe contul de Twitter, poliţia le-a cerut rezidenţilor din Alcanar să nu se alarmeze în privinţa detonărilor controlate, fără a preciza zona exactă unde sunt desfăşurate acestea.

    Poliţia consideră că securitatea ar trebui maximizată întrucât atacatorii de la Barcelona şi Cambrils au planificat atentate mult mai mari decât cele pe care le-au desfăşurat. Potrivit informaţiilor preliminare, gruparea a pregătit atacurile într-o casă din oraşul Alcanar, aflat la 200 de kilometri de Barcelona.

    Miercuri, casa din Alcanar a explodat, o persoană a fost ucisă, alte şapte au fost rănite, iar materiale pe care atacatorii plănuiau să le folosească au fost distruse.

    Cel puţin 14 persoane au fost ucise, iar alte 130 au fost rănite în urma atacurilor cu vehicul comise în oraşele Barcelona şi Cambrils şi revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic.