UE a declarat Rusia drept stat sponsor al terorismului în urma aprobării în Parlamentul European.
Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului, potrivit Sky News.
Măsura, care este în mare parte simbolică, a fost justificată prin atacurile militare ale Moscovei asupra unor ţinte civile, cum ar fi infrastructura energetică, spitale, şcoli şi adăposturi.
UE a impus deja numeroase sancţiuni Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat luni Rusia de practicarea terorismului economic prin obstrucţionarea eforturilor naţiunilor europene de a face stocuri de gaze înaintea iernii.
Liderul de la Kiev a rostit un discurs prin videoconferinţă la un seminar energetic organizat în Norvegia. Conform agenţiei Reuters, Zelenski a denunţat terorismul economic practicat de Moscova, în condiţiile în care compania rusă Gazprom a anunţat recent o întrerupere a livrărilor de gaze prin conducta Nord Stream 1, spre Germania, invocând lucrări de întreţinere.
“Rusia utilizează terorismul economic. Exercită presiuni printr-o criză a preţurilor, prin sărăcie, pentru a slăbi Europa”, a afirmat Volodimir Zelenski, printr-un translator, în discursul online rostit la o conferinţă energetică organizată în oraşul norvegian Stavanger.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene va organiza pe 9 septembrie o reuniune pe tema crizei energetice.
Parlamentul leton a declarat Rusia „stat sponsor al terorismului” din cauza atacurilor asupra civililor din Ucraina, potrivit CNN.
Parlamentul unicameral al Letoniei s-a întrunit joi, iar parlamentarii au decis să declare Rusia drept „stat sponsor al terorismului”. Decizia a fost luată ca urmare a atacurile asupra civililor în timpul războiului din Ucraina.
„Seimul a adoptat o declaraţie cu privire la atacurile militare ţintite ale Rusiei împotriva civililor şi a zonelor publice din Ucraina, recunoscând violenţa Rusiei împotriva civililor ca fiind terorism şi Rusia ca stat sponsor al terorismului”, au anunţat, joi, reprezentanţii Parlamentul leton.
De asemenea, parlamentarii letoni au îndemnat ţările UE să oprească imediat eliberarea de vize turistice şi de intrare pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi.
Preşedintele SUA, Joseph Biden, a confirmat eliminarea într-o operaţiune efectuată în Afganistan a liderului reţelei teroriste Al-Qaida, Ayman Al-Zawahiri, pe care l-a acuzat de implicarea într-o serie de atacuri contra cetăţenilor americani, inclusiv în atentatele din 11 septembrie 2001.
“La ordinul meu, Statele Unite au efectuat cu succes un raid aerian în Kabul, Afganistan, omorându-l pe emirul reţelei Al-Qaida, Ayman Al-Zawahiri. Al-Zawahiri a fost alături de Osama ben Laden, a fost numărul doi după el în ierarhia reţelei în momentul atacurilor din 11 septembrie, a fost implicat profund în planificarea atacurilor din 11 septembrie, a fost unul dintre responsabilii pentru atacurile în care au fost ucişi 2.977 de oameni pe teritoriul american. A fost câteva decenii organizatorul unor atacuri împotriva cetăţenilor americani, inclusiv al atacului asupra navei militare USS Cole în anul 2000, în care au fost ucişi 17 membri ai Forţelor Navale, iar zeci au fost răniţi. A avut un rol-cheie în atentatele comise la ambasadele SUA din Kenya şi Tanzania, omorând 224 de oameni şi rănind alţi peste 4.500”, a declarat Joseph Biden.
Ayman Al-Zawahiri a comis “o serie de acte de violenţă împotriva cetăţenilor americani, împotriva militarilor americani, a diplomaţilor americani şi împotriva obiectivelor americane. Iar, de când Statele Unite au făcut dreptate cu Osama ben Laden acum 11 ani, Ayman Al-Zawahiri era liderul Al-Qaida, coordonând din ascunzătoarea sa filialele Al-Qaida din întreaga lume, coordonând, furnizând instrucţiuni operaţionale, inspirând şi ordonând atacuri împotriva obiectivelor americane. A transmis mesaje video, inclusiv în ultimele săptămâni, cerând atacuri împotriva Statelor Unite şi aliaţilor. Acum, s-a făcut dreptate, iar acest lider terorist nu mai există. Oamenii din întreaga lume nu trebuie să se mai teamă de un criminal crud şi determinat. Statele Unite continuă să demonstreze determinarea şi capacitatea de a apăra poporul american de cei care încearcă să ne facă rău. Arătăm încă o dată că, indiferent cât de mult durează, indiferent unde se ascund cei care sunt o ameninţare pentru poporul nostru, Statele Unite îi va găsi şi îi va elimina”, a subliniat liderul de la Casa Albă.
Anterior, oficiali din cadrul serviciilor secrete americane anunţaseră că Ayman Al-Zawahiri, liderul reţelei teroriste Al-Qaida, a fost ucis într-un raid aerian efectuat pe teritoriul Afganistanului. Operaţiunea militară a fost coordonată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA).
Trebuie să fie clar că un atac împotriva unei naţiuni din cadrul NATO este considerat un atac împotriva tuturor ţărilor. Suntem fermi în angajamentul nostru în acest sens. Aşa cum a afirmat şi preşedintele Biden, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Mă aflu aici pentru a reafirma acest angajament şi pentru a mulţumi poporului român.
Kamala Harris, vicepreşedinta SUA, în cadrul vizitei de pe 11 martie la Bucureşti
În urmă cu 32 de ani, Dan Marin, fost ofiţer de contraspionaj în Ministerul de Interne după retragerea din sport, era bătut, luat de pe stradă şi prezentat la TVR drept „primul terorist” de la Revoluţia din 1989. O pradă pentru diversioniştii vremii. L-au lovit în cap, i-au fracturat piramida nazală şi i-au devastat locuinţa. Totul după ce fusese prins cu un pistol Makarov asupra sa, în timp ce din iureşul mulţimii se striga: ”E terorist, e terorist!”. Chiar şi cei apropiaţi s-au îndoit de el atunci. Nu i-a dat însă în judecată pe instigatori şi nici nu a cerut vreodată merite sau diplome pentru suferinţele şi umilinţele îndurate.
Scânteia Revoluţiei de la Timişoara a ajuns la Bucureşti pe 21 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a convocat mitingul din Piaţa Comitetului Central.
Panica s-a declanşat în noaptea de 22 spre 23, după anunţul făcut de crainicul TVR: „Trei camioane pline cu terorişti se pregătesc să ia cu asalt Aeroportul Otopeni. Interveniţi de urgenţă!”.
82 de soldaţi erau chemaţi de la Câmpina să întărească paza Aeroportului Otopeni. Acolo însă, cele trei camioane cu soldaţi au fost întâmpinate cu focuri de armă.
Ziua de 23 decembrie începea cu un bilanţ tragic: 40 dintre tineri au fost seceraţi de gloanţele trase de alţi militari, care i-au luat drept terorişti, iar ceilalţi au fost luaţi prizonier.
Decizia de creştere a gradului de alertă teroristă a fost luată de Centrul comun pentru evaluarea riscurilor teroriste (JTAC), după două incidente produse în ultima lună. Duminică, în faţa unui spital din Liverpool a avut loc un incident de tip terorist. O explozie s-a produs la bordul unui taxi. Presupusul autor al atacului a murit în explozie, iar şoferul taxiului a fost rănit.
În urmă cu o lună, deputatul conservator sir David Amess a fost înjunghiat mortal în circumscripţia sa electorală, în Essex, incidentul fiind considerat tot act terorist.
“Premierul a coordonat în această după-amiază o reuniune de tip COBRA, la care am participat şi eu. Incidentul de la Liverpool a fost declarat act terorist. În al doilea rând, Centrul pentru evaluarea riscurilor teroriste a crescut nivelul de alertă teroristă de la «substanţial» la «sever»”, a declarat Priti Patel, ministrul britanic de Interne.
Până acum, doar Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a răspuns solicitării ZF, în care explică modul prin care instituţia poate acţiona şi în ce condiţii.
Astfel, “ Biroul de presă al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, este abilitat să comunice următoarele: Conform preved Conform prevederilor art. 39, alin (21), litera b), din Legea nr. 129/2019 Oficiul efectuează analiza tranzacţiilor suspecte: la sesizarea oricăreia dintre persoanele prevăzute la art. 5; din oficiu, când ia cunoştinţă pe orice cale despre o tranzacţie suspectă. Oficiul analizează ,şi prelucrează informaţiile, iar atunci când se constată existenţa unor indicii de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, informează de îndată Parchetul de pe lânqă înalta Curte de Casaţie si Justitie. Oficiul informează de îndată Serviciul Român de Informatii cu privire la suspiciuni de finanţare a terorismului. Oficiul informează orqanele de urmărire penală cu privire la indicii de săvârşire a altor infractiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. Oficiul poate transmite din proprie initiativă, informaţii autoritătilor competente sau institutiilor publice cu privire la situaţii de neconformitate a entităţilor raportoare, precum şi la aspecte relevante în domeniul de activitate al acestora”, au transmis reprezentanţii instituţiei în urma solicitării ZF.
În acelaşi timp, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor mai poate solicita entităţilor raportoare, autorităţilor sau instituţiilor publice sau private datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor stabilite de lege. Datele şi informaţiile solicitate sunt transmise Oficiului exclusiv în format electronic şi sunt prelucrate şi utilizate în cadrul Oficiului în regim de confidenţialitate, cu respectarea măsurilor de securitate ale prelucrărilor de date cu caracter personal.
În final, instituţia a mai menţionat faptul că autoritatea competenta care supravegheză şi controlează, în mod exclusiv, modul de aplicare a prevederilor Legii nr.129/2019 în domeniul pieţei financiare este Autoritatea de Supraveghere Financiară, care deţine şi atrubuţii de serviciu specifice privind supravegherea prudenţială a pieţei asigurărilor.
Mişu Negriţoiu, fostul preşedinte al ASF în perioada 2014-2016, a spus recent pentru ZF că societatetea City Insurance a avut aceleaşi probleme pe care le are în prezent şi în anul 2016, iar pe lângă măsurile luate de către ASF privind planul de redresare al companiei, s-a impus şi limitarea ponderii poliţelor RCA la 75% din volumul anului anterior. Cu toate acestea, City Insurance nu a respectat niciodată această măsură.
După revocarea lui Mişu Negriţoiu în anul 2016, Cornel Coca Constantinescu, vicepreşedinte al ASF la acea vreme, a preluat conducerea, după cum a confirmat fostul preşedinte al ASF pentru ZF.
Contactat de ZF, Cornel Constantinescu nu a oferit detalii privind perioada în care a fost vicepreşedinte al ASF şi a sugerat ca întrebările să fie adresate Autorităţii de Supraveghere, instituţia fiind cea mai îndreptăţită să ofere răspunsurile necesare, mai ales privind conducătorii pe care i-a avut.
ASF nu a răspuns până acum solicitărilor ZF şi nici nu a oferit detalii sau informaţii suplimentare, după ce a anunţat că City Insurance nu a reuşit să asigure suma de 150 mil. euro în cont pentru restabilirea cerinţelor minime de capital.
În urmă cu o săptămână, ASF a anunţat că fondul olandez I3CP, acţionarul care a preluat tot pachetul de acţiuni de la Vivendi Internaţional, fostul acţionar majoritar al City Insurance, nu a reuşit să aducă suma de 150 mil. euro pentru restabilirea capitalului minim necesar al companiei, iar ASF a rămas să ia o decizie privind asigurătorul, în conformitate cu prevederile legale. Ulterior, fondul olandez şi-a confirmat hotărârea de a veni cu capitalul pentru City Insurance, susţinând că a trimis toate documentele autorităţilor. Până în prezent, ASF nu a anunţat nicio decizie în acest sens. Între timp, asigurătorul subscrie în continuare poliţe RCA prin intermediul brokerilor.
City Insurance este în continuare liderul pieţei asigurărilor, cu subscrieri de 648,6 mil. lei la finalul primelor trei luni din 2021, cu 20,1% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. În 2020, compania ajunsese la subscrieri de 2,3 mld. lei, aproape de pragul de 500 mil. euro.
De un an de zile, hackerii sunt tot mai îndrăzneţi, iar atacurile de tip ransomware vizează companiile de stat şi pe cele private. Asta în condiţiile în care tehnologia îi ajută să scape mai uşor. Răscumpărarea se plăteşte în criptomonede, iar companiile sunt conectate la reţele uriaşe.
„Va fi mai rău înainte să fie mai bine. Este uşor să lansezi aceste atacuri cu succes, aşa că vor fi mai dese. Asta până ce îndeajuns de mulţi din industrie şi îndeajuns de multe ţări îşi vor ridica nivelul de securitate”, spune Lior Frenkel, CEO şi co-fondator al Waterfall Security, care asigură siguranţa cibernetică pentru infrastructura critică, dar şi pentru companii din Israel, America de Nord, dar şi din România.
El spune că Guvernul trebuie să deruleze o campanie de informare pentru ca antreprenorii să ştie la ce se expun.
„Cel mai rău lucru posibil este să ai în faţă un client sau un sector de piaţă care nu este conştient de pericole. Tot ce este accesibil de pe internet poate fi şi va fi piratat. Dacă nu azi, va fi mâine sau peste două luni. În al doilea rând, trebuie să ai un sistem de rezervă foarte detaliat şi foarte amănunţit. Al treilea lucru este prevenţia, conştientizarea. Să presupui că vei fi atacat şi să ştii ce să faci când se va întâmpla asta”, a mai spus Lior Frenkel.
Văzute de mulţi drept ceva minor, atacurile cibernetice reprezintă viitorul terorismului. Totul cu sprijinul unor ţări precum Coreea de Nord sau Rusia, care, potrivit FBI, susţin şi încurajează grupurile de hackeri. „E noul tip de terorism, noul tip de infracţiune criminală globală”, susţine CEO-ul de la Waterfall Security.