“Credem că acţiunile care pot conduce la escaladarea tensiunilor sunt puternic indezirabile şi nu vor ajuta la soluţionarea problemei nord-coreene, ci, dimpotrivă, (…) astfel de acţiuni pot avea efecte periculoase”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
“Îndemnăm toate părţile să evite acţiunile care riscă amplificarea tensiunilor”, a subliniat Dmitri Peskov, referindu-se la Statele Unite şi la Coreea de Nord.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vom impune sancţiuni suplimentare Coreei de Nord”, a declarat joi Donald Trump cu ocazia întrevederii pe care a avut-o cu preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Trump a aterizat miercuri seară în Varşovia pentru întâlniri oficiale cu demnitarii polonezi şi ai altor ţări. În cadrul vizitei sale, preşedintele american se va adresa polonezilor în Piaţa Krasinski. Trump este însoţit de soţia sa, Melania.
Melania Trump, care a purtat o haină stilată, verde-smarald, a zâmbit micii delegaţii de pe aeroport, aceasta primind şi un buchet cochet din partea oficialităţilor. În urma cuplului prezidenţial au sosit fiica şi ginerele preşedintelui, Ivanka Trump şi Jared Kushner, ţinându-se de mână şi zâmbind presei, dar şi secretarul de Trezorerie, Steve Mnuchin, şi alţi oficiali americani.
Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro
Tensiunile au răbufnit chiar de la tribuna Parlamentului. „În ce priveşte cota unică, nu trebuie să facem nicio concesie. Noi, ALDE, credem că importantă este relaxarea fiscală. Dacă va exista o discuţie privind redefinirea cotei unice prin trepte de impozitare sub actualele cote, suntem dispuşi să discutăm, dar orice modificare a cotei unice în sensul creşterii impozitării, indiferent cum îi spunem acestei abateri de la cota unică, nu va găsi în ALDE un partener“, a declarat deputatul ALDE Varujan Vosganian, fost ministru de finanţe, în plenul reunit al Parlamentului.
De ce o astfel de declaraţie? Pentru că programul de guvernare subliniază că, de la 1 ianuarie 2018, va fi reintrodus „impozitul pe venitul global“. Dar noul program, faţă de precedentul, care detalia impozitul pe venitul global ca fiind unul „pe gospodărie“, în două tranşe – zero impozit şi 10% impozit pentru salarii mai mari de 2.000 de lei lunar -, nu mai zice nimic în plus. Ceea ce, evident, lasă cale deschisă stabilirii unor tranşe de impozit pe venit diferite – impozitarea progresivă, deci. Mai mult, va apărea şi un nou impozit pentru bogaţi – o aşa-numită taxă de solidaritate – care va fi plătită de cei cu venituri mari, cel mai probabil peste 10 salarii minime pe economice, adică peste 14.500 de lei brut. Cum programul prevede şi renunţarea la cota impozitului pe profit de 16% şi impozitarea companiilor pe cifra de afaceri, putem zice că guvernul Tudose va pune cruce definitiv cotei unice de impozitare.
Programul de guvernare mai are câteva astfel de surprize şi de aici tensiunile apărute ieri în cadul coaliţiei de guvernare, chiar înainte de vot.
Cursul leului încheiase ziua de miercuri – ziua declanşării tensiunilor politice – la cotaţia de 4,5667 pentru un euro, iar joi dimineaţa a debutat la peste 4,57. La ora 10-10.30, cotaţia a trecut pragul de 4,58 lei/euro, iar la 11.30 a fost atins un maxim de 4,5880.
La ora 13.00, BNR a afişat cotaţia oficială de 4,5872 lei pentru un euro şi – un alt record – de 4,1082 lei/dolar SUA.
Analiştii se aşteaptă la noi deprecieri, în contextul în care evoluţiile politice sunt încă incerte.
Trader: Euro nu va depăşi 4,6 lei dacă se găseşte o soluţie rapidă la criza politică
Un răspuns rapid la nesiguranţa politică internă va frâna deprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute, evitându-se riscul depăşirii nivelului de 4,6 de lei pentru un euro, a declarat, pentru Mediafax, Claudiu Cazacu, analist şef XTB România.
Situaţia politică incertă de pe plan intern, dar şi conjunctura externă nefavorabilă au depreciat leul faţă de euro şi dolarul american, iar tendinţa este în continuare de depreciere, spune Claudiu Cazacu, analist şef XTB România.
Surse din Extremul Orient rus citate de site-ul postului Radio Free Europe / Radio Liberty şi de cotidianul The Telegraph au transmis că trupe şi echipamente militare – 12 tancuri şi sisteme de rachete Tor – au traversat localitatea Habarovsk în direcţia Vladivostok, oraş situat în apropierea frontierei Rusiei cu statul nord-coreean.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a explicat că transferul de trupe şi echipamente militare în interiorul Rusiei nu reprezintă o temă publică.
Aleksander Gordeiev, purtătorul de cuvânt al Districtului militar din Extremul Orient rus, a afirmat, potrivit agenţiei Interfax, că trupe şi echipamente au fost transferate în cadrul unor “manevre programate de pregătire şi mobilizare militară”. Gordeiev a dat asigurări că nu există absolut nicio legătură cu tensiunile generate de programul nuclear nord-coreean.
Franţ Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare din Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), a explicat că manevrele militare din Extremul Orient rus erau planificate şi nu au nicio legătură cu un posibil atac american împotriva Coreei de Nord.
Administraţia Donald Trump a trimis un grup naval militar în largul Peninsulei Coreea şi a avertizat că va avea reacţii militare la teste balistice şi nucleare efectuate de Coreea de Nord.
Relaţiile dintre Berlin şi Ankara, afectate deja de refuzul Germaniei de a condamna vehement complotul militar produs în Turcia în iulie 2016, continuă să se înrăutăţească.
Într-un discurs rostit vineri seară la Istanbul, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat că Deniz Yücel, cetăţean german de origine turcă şi corespondent al publicaţiei Die Welt, este agent german şi membru al organizaţiei separatiste Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup insurgent considerat terorist de către Ankara. Berlinul cere insistent de câteva zile eliberarea lui Deniz Yücel, arestat în Turcia sub acuzaţia de propagandă şi instigare la ură.
“În calitatea de reprezentant al PKK şi de agent german, acest individ s-a ascuns o lună într-un consulat al Germaniei”, a acuzat Erdogan, citat de agenţia Anadolu şi de site-ul publicaţiei Die Zeit.
Referindu-se la posibilitatea venirii lui Recep Tayyip Erdogan în Austria în campania electorală premergătoare referendumului pe tema introducerii sistemului prezidenţial în Turcia, Sebastian Kurz a declarat, potrivit publicaţiei Heute: “Prezenţa lui Recep Erdogan la evenimente de campanie în Austria nu este binevenită. Poate veni în Austria în vizite bilaterale, ca orice politician”.
În replică, vicepremierul Turciei, Numan Kurtulmus, a declarat că afirmaţiile şefului diplomaţiei austriece “nu sunt binevenite”.
Turcia va organiza pe 16 aprilie un referendum pe tema introducerii sistemului prezidenţial. În Austria locuiesc mulţi imigranţi turci.
China menţine angajamentul în favoarea păcii, a dat asigurări Wang Yi după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul australian de Externe, Julia Bishop.
“Nu poate exista conflict între China şi Statele Unite, întrucât ambele părţi ar pierde şi niciuna nu îşi permite acest lucru”, a afirmat Wang Yi, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Chiar dacă a încercat să reducă tensiunile bilaterale, şeful diplomaţiei chineze le-a cerut liderilor politici să respingă protecţionismul.