BusinessMagazin

Tag: teatru

  • Remember Stela Popescu 1935-2017: o viaţă dedicată teatrului şi filmului

    Stela Popescu, o viaţă dedicată teatrului şi filmului

    Stela Popescu s-a născut în 21 decembrie 1935, în Bălţi, Basarabia, şi şi-a dedicat întreaga viaţă teatrului şi filmului, fiind una dintre cele mai iubite actriţe româneşti.

    A absolvit Colegiul Naţional Unirea, din Braşov.

    A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1959.

    VIDEO

    Activităţi:

    A fost actriţă a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”.
    Era îndeosebi cunoscută pentru cuplul pe care îl forma pe scenă împreună cu actorul Alexandru Arşinel.

    A jucat în filmele şi serialele:
    1958 – “Alos… Aţi greşit numărul” (regia: Andrei Călăraşu)
    1961 – “Omul de lângă tine” (regia: Horea Popescu)
    1965 – “Sărutul”
    1969 – “Pantoful Cenuşăresei” (regia: Jean Georgescu)
    1972 – “Astă seară dansăm în familie” (regia: Geo Saizescu)
    1975 – “Cantemir”(regia: Gheorghe Vitanidis)
    1979 – “Nea Marin Miliardar” (regia: Sergiu Nicolaescu)
    1981 – “Grăbeşte-te încet” (regia: Geo Saizescu)
    1984 – “Zbor periculos” (regia: Francisc Munteanu)
    1987 – “în fiecare zi mi-e dor de tine” (regia: Gheorghe Vitanidis)
    1993 – “A doua cădere a Constantinopolului” (regia: Mircea Mureşan).
    2001 – “Sexy Harem Ada-Kaleh”
    2005 – “Cuscrele” (Serial TV)
    2007 – “Războiul sexelor” (Acasă TV)

  • Cine a fost Stela Popescu, actriţa iubită care şi-a dedicat viaţa teatrului şi filmului

    Actriţa Stela Popescu, care peste o lună împlinea 82 de ani, a fost găsită moartă, joi, la domiciliul ei. Stela Popescu era diagnosticată de mai mulţi ani cu diabet. Apelul la 112 a fost făcut de fiica sa adoptivă, care a găsit-o prăbuşită în casă.

    Stela Popescu s-a născut într-o familie de învăţători modeşti, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă.

    Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci duşman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Braşov. În 1953, susţine examenul de admitere la facultate şi este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunţă după un an şi jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în paralel continuă să susţină spectacole de teatru. La sfârşitul facultăţii, este repartizată la Teatrul din Braşov, acolo unde ajunge să susţină 400 de spectacole pe an.

    Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”. În 1969, Stela părăseşte Revista şi se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susţine şi o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puţin timp după divorţul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole “Boema” de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema.

    La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”, unde a lucrat până în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” şi pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu străluceşte în piese precum “Omul care a văzut moartea”, “Mama Boema”, “Boema, slăbiciunea mea” etc. A jucat 18 ani în “Preşul”, 12 ani în “Peţitoarea” şi 10 ani în “Plicul”. A avut şansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.

  • Cine a fost Stela Popescu, actriţa iubită care şi-a dedicat viaţa teatrului şi filmului

    Actriţa Stela Popescu, care peste o lună împlinea 82 de ani, a fost găsită moartă, joi, la domiciliul ei. Stela Popescu era diagnosticată de mai mulţi ani cu diabet. Apelul la 112 a fost făcut de fiica sa adoptivă, care a găsit-o prăbuşită în casă.

    Stela Popescu s-a născut într-o familie de învăţători modeşti, iar prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă.

    Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci duşman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Braşov. În 1953, susţine examenul de admitere la facultate şi este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunţă după un an şi jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în paralel continuă să susţină spectacole de teatru. La sfârşitul facultăţii, este repartizată la Teatrul din Braşov, acolo unde ajunge să susţină 400 de spectacole pe an.

    Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”. În 1969, Stela părăseşte Revista şi se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent. În paralel, susţine şi o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puţin timp după divorţul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole “Boema” de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema.

    La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”, unde a lucrat până în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” şi pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu străluceşte în piese precum “Omul care a văzut moartea”, “Mama Boema”, “Boema, slăbiciunea mea” etc. A jucat 18 ani în “Preşul”, 12 ani în “Peţitoarea” şi 10 ani în “Plicul”. A avut şansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.

  • Încep Zilele Bucureştiului: Concerte, show-uri 3D şi spectacole de teatru, printre surprizele pregătite între 15-17 septembrie

    Vineri -15 septembrie: Concert Angela Gheorghiu – Piaţa Constituţiei

    Primăria Capitalei prin ARCUB invită bucureştenii pe 15 septembrie, de la ora 20:30, în Piaţa Constituţiei, la Concertul extraordinar susţinut de starul internaţional Angela Gheorghiu, spectacol care marchează deschiderea seriei de evenimente aniversare Zilele Bucureştiului.

    Angela Gheorghiu concertează la Bucureşti, alături de Filarmonica George Enescu şi de tenorul Teodor Ilincăi. Dirijorul spectacolului din 15 septembrie este maestrul newyorkez Eugene Kohn, cu care Angela Gheorghiu concertează încă de la începutul carierei sale.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • COMUNA-FENOMEN a României. Arată ca în Occident, dar se află în epicentrul sărăciei

    Comuna Pădureni, din judeţul Vaslui, arată ca o adevărată localitate europeană. Comuna are camping, piscină, teatru de vară, sală de spectacole, loc pentru echitaţie, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc frumos amenajat cu foişoare şi terase.

    De asemenea, Pădureni – care se află într-unul dintre cele mai sărace judeţe din România – are şi drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare.

    Comuna se află 8 kilometri de Huşi şi este formată din satele Căpoteşti, Davideşti, Ivăneşti, Leoşti, Pădureni (reşedinţa), Rusca, Todireni şi Văleni, având o populaţie de puţin peste 4.000 de locuitori.
    Începând din anul 1990, comuna este condusă de acelaşi primar, pe nume Temistocle Diaconu. În deceniile de după Revoluţie, comuna Pădureni a avut un parcurs total diferit faţă de multe dintre localităţile rurale din România, care s-au afundat tot mai tare în sărăcie. Mai mult, unele dintre amenajările şi construcţiile realizate aici lipsesc chiar şi din numeroase orăşele din ţară.

    Pentru a transforma localitatea, primăria a aplicat şi a obţinut fonduri externe: iniţial SAPARD şi PHARE, iar apoi, după aderarea României la UE, fonduri europene.

    Citiţi mai multe pe www.magazinuldecase.ro

  • Povestea omului care a înfiinţat una dintre cele mai importante companii de la Hollywood

    La momentul în care a fondat MGM, Loew era deja unul dintre cei mai importanţi antreprenori americani din entertainment, controlând o reţea de peste 150 de teatre în SUA.

    Născut la New York, în 1870, într-o familie săracă de polonezi care se stabiliseră în Marele Măr doar cu un an mai devreme, Marcus Loew a fost nevoit să lucreze de la o vârstă fragedă şi nu a mers la şcoală decât până la nouă ani. Avea însă de mic un acut simţ antreprenorial, investind puţinii bani câştigaţi cu greutate – din vânzarea de ziare sau fructe pe stradă – pentru a-i înmulţi. Până la 20 de ani a încercat mai multe afaceri, care s-au dovedit falimentare, între care un magazin de mobilă şi un atelier de prelucrat blănuri. În parteneriat cu Adolph Zukor a înfiinţat o reţea de teatre, iar în 1905 antreprenorul de origine poloneză era deja pe cont propriu.

    În 1904 a fondat People’s Vaudeville Company, o reţea de teatre în care erau difuzate filme scurte ca parte a programului de divertisment. Până în 1913 compania crescuse considerabil şi avea în portofoliu teatre renumite, ca American Music Hall, Broadway Theatre, Metropolitan Opera House (din Philadelphia). S-a confruntat cu o problemă, pentru că firmele pe care le preluase nu aveau o structură de conducere centrală. El prefera să locuiască la New York şi se preocupa de reţeaua de teatre, iar industria filmului era localizată în sudul SUA. În 1919 a cumpărat Metro Pictures Corporation pentru a avea o sursă constantă de filme pentru teatrele sale, dar în 1924 a preluat Goldwyn Pictures, pentru a îmbunătăţi calitatea filmelor pe care voia să le difuzeze în spaţiile de spectacol. Preluarea companiilor din industria cinematografiei l-a pus în dificultate, deoarece nu se putea ocupa deopotrivă de producţia de filme şi de coordonarea reţelei de teatre. A rezolvat problema cumpărând o altă companie, Louis B. Mayer Pictures, al cărei fondator a devenit şeful întregului grup de firme din industria filmului, sub umbrela Metro-Goldwyn-Mayer. În primii doi ani de la înfiinţarea sa, MGM a produs peste 100 de filme.

    Marcus Loew era încredinţat că este cel mai puternic om din industria filmului, dar principala sa grijă era reţeaua de teatre, iar companiile producătoare de film erau doar în plan secund, ca furnizor pentru sălile pe care le controla în întreaga ţară. Loew era un personaj extrem de superstiţios – niciodată nu trecea pe sub o scară, refuza să semneze orice act vinerea (deşi evreu, nu era practicant), nu avea încredere în niciun doctor.

    A murit la 57 de ani, în 1927, şi nu a fost martor al expansiunii pe care avea să o cunoască MGM, care a început să domine industria filmului în 1930, odată ce a lansat staruri ca Joan Crawford, Greta Garbo, Jean Harlow. Au urmat decenii bune în care grupul a dominat industria filmului şi abia după 2000 au apărut dificultăţi financiare serioase. La jumătatea lui 2009 MGM avea datorii de 3,7 miliarde de dolari, iar la finalul lui 2010 s-a declanşat procedura de faliment.
     

  • Tânăra care la 19 ani conduce o publicaţie cu 80 de angajaţi, a editat patru cărţi si jucat într-o piesă de teatru pe Broadway

    Tavi Gevinson nu este o fată tipică de 19 ani. Până acum a editat patru cărţi, a jucat într-o piesă de teatru pe Broadway şi conduce Rookie, o publicaţie online cu 80 de angajaţi, relatează Business Insider.

    În plus, tânăra a pozat pentru celebra fotografă, Annie Leibovitz, pentru calendarul Pirelli 2016. Pentru prima dată, calendarul nu mai conţine fotomodele nud sau semi-nud, ci femei din diferite domenii, care întruchipează succesul. Amy Schumer, Patti Smith, Serena Williams , Tavi Gevinson sunt doar câteva dintre femeile care au pozat pentru noul calendar.

    Gevinson şi-a început cariera de la o vârstă fragedă. La 11 ani a lansat blogul Style Rookie, care a devenit o senzaţie în comunitatea de fashion. Trei ani mai târziu, în 2010, ea lua interviuri la New York Fashion Week.

    La doar 15 ani a pornit Rookie, publicaţia online adresată adolescenţilor. “Îmi aduc aminte când am început Rookie că tata m-a întrebat cum o să fac şi asta, având în vedere că sunt tot timpul la şcoală. I-am răspuns că o să public trei articole pe zi, după şcoală, seara şi ultimul înainte de culcare, atunci când adolescenţii au timp liber”, a spus ea.

    “Am fost foarte încântată să apar în acest calendar (Pirelli) alături de atâtea femei incredibil. Este un produs iconic, tot timpul l-am apreciat, însă mă bucur că merge într-o direcţie nouă”, este de părere Tavi.

    În prezent, Tavi scrie în continuare despre modă, dar s-a îndreptat şi spre alte domenii-iubire, feminism, cultură pop etc.
    Anul trecut, ea a jucat alături de Michael Cera şi Kieran Culking în piesa de teatru “This is Our Youth”. În ianuarie 2016 va juca în piesa “The Crucible” de Arthur Miller.

    S-a mutat din Chicago în propriul apartament în New York. “Merg în fiecare seară la premiere, lecturi sau la evenimente. Scriu despre toate. Încerc să sintezizez evenimentele cât mai bine. Încă am multe de învăţat”, a mai spus Tavi.
    În 2012 a publicat “Rookie Yearbook One”, o colecţie de articole, interviuri, eseuri şi ilustraţii realizate de comunitatea Rookie. A patra ediţie a fost publicată în octombrie 2015.

  • Cum arată acum şi cu ce se ocupă fiica lui Gheorghe Hagi – FOTO

    Kira Hagi a profitat de victoria receta tatalui sau si a scris un mesaj emotionant pe retelele de socializare la scurt timp dupa ce Viitorul a devenit Campioana Romaniei la Fotbal.

    “Sunt atat de mandra de tatal meu Putini stiu cate sacrificii, cata munca si cata pasiune se ascund in spatele acestei victorii. Pentru mine Regele a devenit Zeu. #proudofmydad #viitorul #viitorulcampioana”, a scris frumoasa Kira, care s-a transformat dintr-o fetita adorabila in femeie in adevartul sens al cuvantului.

    In 2014, Kira Hagi a avut rolul principal in “Bucuresti, te iubesc”, o productie de dragoste care s-a bucurat de mare succes. Tanara a debutat si in lumea teatrului, intr-o piesa care s-a jucat la Teatrul de Comedie din Bucuresti. Acolo a fost remarcata de actorul George Mihaita, care a spus la vremea respectiva ca fiica lui Hagi are toate calitatile sa devina o mare actrita,scries stirile protv

    Daca frumoasa Kira nu se sfieste sa-si laude tatal de fiecare data cand are ocazia, nici Gica Hagi un se lasa mai prejos. El a tinut mortis de-a lungul timpului sa precizeze ca isi sprijina fiica in tot ceea ce este nevoie. Ca orice tata protector insa, sportivul a spus ca are si un amendament privind cariera ei cinematografica: nu ar permite ca fata lui sa apara in scene erotice ori imbracata sumar.

     

  • Tudor Chirilă către Gabriela Firea: Reflexele de cenzură ceauşistă n-o să vă ducă nicăieri

    Artistul Tudor Chirilă a postat, vineri, pe pagina sa de Facebook, un mesaj adresat primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, cu privire la cenzurarea unui eveniment care ar fi trebuit să se desfăşoare, joi, la Teatrul Excelsior, din Bucureşti.
    “Doamna Gabriela Firea, felul în care înţelegeţi să cenzuraţi orice ţine de amintirea protestelor din ianuarie-februarie îmi aduce aminte de tovarăşa Suzana Gâdea. Reflexele astea de cenzură ceauşistă n-o să vă ducă nicăieri. Ar trebui să le explicaţi subordonaţilor dumneavoastră din conducerile instituţiilor de spectacole că înainte să invoce argumentul penibil al <<culturii depolitizate>> ar trebui să-şi amintească că ei sunt numiţi politic şi că una din problemele instituţiilor de spectacole din România este tocmai politizarea lor prin favorizarea şi angajarea celor loiali sistemului. Iar dumneavoastră ar trebui să înţelegeţi că protestele împotriva OUG 13 au fost un fenomen social, nu unul politic.

    Şi aveţi grijă că în ultima vreme teatrul angajat politic a luat amploare chiar în curtea ARCUB-ului, ceea ce e un lucru bun, pentru că ăsta e unul din rolurile artei în ziua de azi. Dar atâta vreme cât nu vizează în mod direct clica dumneavoastră de abonaţi la banii statului presupun că nu vă deranjează”, a scris Tudor Chirilă pe pagina sa de Facebook.

    Reacţia artistului vine după ce reprezentanţii publicaţiei “Decât o Revistă” (DoR) au acuzat conducerea Teatrului Excelsior, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al Muncicipiului Bucureşti, că au cenzurat un eveniment al publicaţiei în cadrul căruia urma să fie difuzat un scurt film despre protestele din luna februarie, din Piaţa Victoriei. Acţiunile conducerii Teatrului Excelsior au fost criticate şi de ActiveWatch şi Centrul pentru Jurnalism Independent, care au cerut Primăriei Generale a Capitalei să îi demită pe managerul general al instituţiei, Adrian Găzdaru şi directoarea artistică Maria Rotar, cei care s-ar fi opus evenimentului.

    Teatrul Excelsior a transmis, printr-un comunicat postat pe site, că instituţia consideră că “o parte din eveniment vizează o poziţie politică faţă de care Teatrul Excelsior, prin statutul şi misiunea sa, trebuie să-şi păstreze o poziţie neutră”.

    “Teatrul nu a interzis difuzarea filmului, ci a solicitat organizatorilor să adapteze momentul lor pentru cadrul în care materialul urma să fie difuzat, adică un eveniment destinat publicului larg, susţinut pe scena unei instituţii care desfăşoară o activitate dedicată copiilor şi tinerilor, cu precizarea că formula actuală a materialului frizează sfera politică şi depăşeşte spaţiul şi tema culturală a evenimentului. Prin urmare, considerăm că nu am limitat un act artistic, ci am încercat să nu ne asociem mesajelor cu conţinut politic”, a explicat instituţia.

  • Tudor Chirilă către Gabriela Firea: Reflexele de cenzură ceauşistă n-o să vă ducă nicăieri

    Artistul Tudor Chirilă a postat, vineri, pe pagina sa de Facebook, un mesaj adresat primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, cu privire la cenzurarea unui eveniment care ar fi trebuit să se desfăşoare, joi, la Teatrul Excelsior, din Bucureşti.
    “Doamna Gabriela Firea, felul în care înţelegeţi să cenzuraţi orice ţine de amintirea protestelor din ianuarie-februarie îmi aduce aminte de tovarăşa Suzana Gâdea. Reflexele astea de cenzură ceauşistă n-o să vă ducă nicăieri. Ar trebui să le explicaţi subordonaţilor dumneavoastră din conducerile instituţiilor de spectacole că înainte să invoce argumentul penibil al <<culturii depolitizate>> ar trebui să-şi amintească că ei sunt numiţi politic şi că una din problemele instituţiilor de spectacole din România este tocmai politizarea lor prin favorizarea şi angajarea celor loiali sistemului. Iar dumneavoastră ar trebui să înţelegeţi că protestele împotriva OUG 13 au fost un fenomen social, nu unul politic.

    Şi aveţi grijă că în ultima vreme teatrul angajat politic a luat amploare chiar în curtea ARCUB-ului, ceea ce e un lucru bun, pentru că ăsta e unul din rolurile artei în ziua de azi. Dar atâta vreme cât nu vizează în mod direct clica dumneavoastră de abonaţi la banii statului presupun că nu vă deranjează”, a scris Tudor Chirilă pe pagina sa de Facebook.

    Reacţia artistului vine după ce reprezentanţii publicaţiei “Decât o Revistă” (DoR) au acuzat conducerea Teatrului Excelsior, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al Muncicipiului Bucureşti, că au cenzurat un eveniment al publicaţiei în cadrul căruia urma să fie difuzat un scurt film despre protestele din luna februarie, din Piaţa Victoriei. Acţiunile conducerii Teatrului Excelsior au fost criticate şi de ActiveWatch şi Centrul pentru Jurnalism Independent, care au cerut Primăriei Generale a Capitalei să îi demită pe managerul general al instituţiei, Adrian Găzdaru şi directoarea artistică Maria Rotar, cei care s-ar fi opus evenimentului.

    Teatrul Excelsior a transmis, printr-un comunicat postat pe site, că instituţia consideră că “o parte din eveniment vizează o poziţie politică faţă de care Teatrul Excelsior, prin statutul şi misiunea sa, trebuie să-şi păstreze o poziţie neutră”.

    “Teatrul nu a interzis difuzarea filmului, ci a solicitat organizatorilor să adapteze momentul lor pentru cadrul în care materialul urma să fie difuzat, adică un eveniment destinat publicului larg, susţinut pe scena unei instituţii care desfăşoară o activitate dedicată copiilor şi tinerilor, cu precizarea că formula actuală a materialului frizează sfera politică şi depăşeşte spaţiul şi tema culturală a evenimentului. Prin urmare, considerăm că nu am limitat un act artistic, ci am încercat să nu ne asociem mesajelor cu conţinut politic”, a explicat instituţia.