Tag: stil

  • Nu îţi ajung banii pe care îi câştigi ? Iată 10 moduri simple în care poţi câştiga bani în plus

    Unele soluţii prezentate mai jos sunt doar temporare, un mod de a câştiga rapid bani pe când altele reprezintă o investiţie pe termen lung.

    1. Vinde obiectele de care nu ai nevoie pe site-urile de anunţuri. Poţi vinde obiecte mici, precum gadgeturi, baterii externe, sau mobilă, colecţionabile şi în general, vinde obiectele care adună praf în casă.

    2. Devin-o şofer pentru Uber/Taxify. Ai timpi morţi sau vrei să conduci după muncă pentru a face un ban în plus, o soluţie e să devii şofer pentru Uber sau Taxify. Cei care conduc 8 ore pe zi timp de o lună câştigă salarii între 3000 şi 4000 de lei.

    3. Închiriază o cameră pe AirBnB. Dacă ai o cameră în plus închiriaz-o pe AirBnB pentru un venit în plus. Nu trebuie să faci mare lucru, doar să te asiguri că este curată şi arată bine.

    4. Administrează conturi de social media ale unor business-uri mici. Nu toate companiile mici au timp/bani pentru a-şi administra cum trebuie conturile de social media (Facebook, Instagram, Twitter etc) şi ai putea face tu asta în schimbul unei sume.

    5. Câştigă bani pe Fiverr. Fiecare dintre noi se pricepe la ceva, unii sunt buni la matematică, alţii la design, iar alţii la contabilitate. Astfel de abilităţi pot fi monetizate pe site-uri precum Fiverr, unde îţi poţi oferi serviciile contracost.

    6. Caută un job part time. Asta îţi garantează un venit suplimentar, dar poţi uita de viaţa socială.

    7. Realizează un curs online pe platforme precum Udemy sau Teachable. Depinde de cât timp eşti dispus să investeşti în asta poţi realiza un venit suplimentar bun.

    8. Ai văzut vreodată o persoană cu mai mult de 4-5 câini în lesă? Ei bine, aceea persoană câştigă bani în plus plimbând câinii altora. Dacă-ţi surânde asta poţi să o faci şi tu.

    9. Babysitter. Doar pentru cei care iubesc copii şi nu se enervează prea uşor.

    10. Reduceţi cheltuielile. Câteodată pentru a câştiga bani în plus nu este nevoie decât de o reducere a cheltuielilor. Timp de o lună ţineţi un buget şi vedeţi pe ce se duc banii, apoi puteţi începe să tăiaţi din cheltuielile inutile. 

  • Din vieţile secrete ale super bogaţilor: de câţi bani au nevoie ca să fie fericiţi

    Doar 0,09% din milionarii americani au averi de peste 100 de milioane de dolari, potrivit unui studiu WealthEngine.

    Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar majoritatea acestora- circa 95% – au averi cuprinse între 1 milion şi 5 milioane de dolari, potrivit estimărilor WealthEngine. Mulţi dintre ei consideră că aceşti bani nu le sunt suficienţi, scrie Business Insider. ”Mulţi oameni cred că, alături de bunuri şi servicii tangibile, să ai totul înseamnă să ai suficienţi bani încât să acoperi o cheltuielă majoră şi să deţină şi alţi bani în plus”, spune Norman Vanamee în revista Town & Country.

    Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a face o estimare a ”numărului fericirii” pentru un cuplu ipotetic, format din persoane care au în jur de 40 de ani,  nu lucrează, au copii adolescenţi ce studiază la o şcoală privată din New York, trăiesc într-un apartament în apropiere de Central Park, pe 5th Avenue, cumpără obiecte de artă, călătoresc cu private jet-uri, donează în scopuri caritabile şi au angajaţi care să se ocupe de întreţinerea locuinţei – un chef, un şofer, o menajeră – în plus, au şi două case de vacanţă. Totodată, pun deoparte câte 25 de milioane de dolari pentru moştenirea fiecărui copil.

    Un analist citat în revistă estimează că acest cuplu ipotetic ar avea nevoie de 190 de milioane de dolari pentru a-şi susţine stilul de viaţă.
    Iată câteva dintre aspectele care au fost luate în calcul pentru a ajunge la acest număr:
    Imobiliare: 18 milioane de dolari pentru apartamentul de pe Fifth Avenue cu vedere la Central Park, 2 milioane de dolari pentru mobilă şi decoraţiuni, 20 de milioane de dolari pentru casa de vacanţă din  Hampton şi pentru un loc în Caraibe.
    Educaţie: câte 1,7 milioane de dolari pentru educaţia fiecăruia dintre copii.
    Filantropie: câte 25.000 de dolari anual pentru a face parte din boardul unui muzeu din New York, plus 15.000 de dolari pentru participarea la evenimente anuale caritabile.
    Angajaţi: câte 190.000 de dolari anual pentru şofer, chef şi menajeră.
    Sănătate şi frumuseţe: câte 150.000 de dolari anual pentru garderobă, hairstyle, antrenori şi proceduri estetice.

    Alţi experţi plasează valoarea numărului fericirii la 100 de milioane de dolari.
    Miliardarii ”văd cele 100 de milioane de dolari ca pe un punct de plecare pentru obţinerea unei averi adevărate”, comentează Richard Kirshenbaum, un jurnalist care a scris cartea ”Isn’t That Rich? Life Among the 1%”. “Simt, într-o oarecare măsură, că nu am suficienţi bani”, a declarat Thomas Gallagher, multimilionar, pentru The New York Times. ”Am mai mulţi bani decât mi-am imaginat vreodată, dar mă întreb în continuare – am suficienţi, dacă trăiesc mai mult decât credeam?”

  • Din vieţile secrete ale super bogaţilor: de câţi bani au nevoie ca să fie fericiţi

    Doar 0,09% din milionarii americani au averi de peste 100 de milioane de dolari, potrivit unui studiu WealthEngine.

    Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar majoritatea acestora- circa 95% – au averi cuprinse între 1 milion şi 5 milioane de dolari, potrivit estimărilor WealthEngine. Mulţi dintre ei consideră că aceşti bani nu le sunt suficienţi, scrie Business Insider. ”Mulţi oameni cred că, alături de bunuri şi servicii tangibile, să ai totul înseamnă să ai suficienţi bani încât să acoperi o cheltuielă majoră şi alţi bani în plus”, spune Norman Vanamee în revista Town & Country.

    Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a face o estimare a ”numărului fericirii” pentru un cuplu ipotetic, format din persoane care au în jur de 40 de ani,  nu lucrează, au copii adolescenţi ce studiază la o şcoală privată din New York, trăiesc într-un apartament în apropiere de Central Park, pe 5th Avenue, cumpără obiecte de artă, călătoresc cu private jet-uri, donează în scopuri caritabile şi au angajaţi care să se ocupe de întreţinerea locuinţei – un chef, un şofer, o menajeră – în plus, au şi două case de vacanţă. Totodată, pun deoparte câte 25 de milioane de dolari pentru moştenirea fiecărui copil.

    Un analist citat în revistă estimează că acest cuplu ipotetic ar avea nevoie de 190 de milioane de dolari pentru a-şi susţine stilul de viaţă.
    Iată câteva dintre aspectele care au fost luate în calcul pentru a ajunge la acest număr:
    Imobiliare: 18 milioane de dolari pentru apartamentul de pe Fifth Avenue cu vedere la Central Park, 2 milioane de dolari pentru mobilă şi decoraţiuni, 20 de milioane de dolari pentru casa de vacanţă din  Hampton şi pentru un loc în Caraibe.
    Educaţie: câte 1,7 milioane de dolari pentru educaţia fiecăruia dintre copii.
    Filantropie: câte 25.000 de dolari anual pentru a face parte din boardul unui muzeu din New York, plus 15.000 de dolari pentru participarea la evenimente anuale caritabile.
    Angajaţi: câte 190.000 de dolari anual pentru şofer, chef şi menajeră.
    Sănătate şi frumuseţe: câte 150.000 de dolari anual pentru garderobă, hairstyle, antrenori şi proceduri estetice.

    Alţi experţi plasează valoarea numărului fericirii la 100 de milioane de dolari.
    Miliardarii ”văd cele 100 de milioane de dolari ca pe un punct de plecare pentru obţinerea unei averi adevărate”, comentează Richard Kirshenbaum, un jurnalist care a scris cartea ”Isn’t That Rich? Life Among the 1%”. “Simt, într-o oarecare măsură, că nu am suficienţi bani”, a declarat Thomas Gallagher, multimilionar, pentru The New York Times. ”Am mai mulţi bani decât mi-am imaginat vreodată, dar mă întreb în continuare – am suficienţi, dacă trăiesc mai mult decât credeam?”

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Un nou tip de înşelătorie prin telefon. De ce trebuie să te fereşti

    Mii de romani au primit in ultimul timp apeluri telefonice venite din tari exotice. Apeluri sunt scurte, iar destinatarul nu apuca sa raspunda. Curiosi sa afle cine ii cauta din insulele Maldive sau din Tanzania cei apeati suna inapoi, fara sa stie ca un singur minut vorbit le poate adauga la factura zeci de euro in plus. La capatul celalalt nu se afla decat niste escroci care utilizeaza numere cu suprataxa.

    Cei pacaliti sunt buni de plata. Compania de telefonie nu are cum sa ii despagubeasca si nici macar politia nu ii poate ajuta. E aproape imposibil sa dea de urma escrocilor.

    O solutie pentru a nu pica in plasa infractorilor este instalarea de aplicatii care identifica numerele de telefon. Ele va vor avertiza daca primiti un apel-problema, scrie opiniatimisoarei.ro

  • Ce au făcut Andi Moisescu şi Olivia Steer când FIUL LOR A REFUZAT stilul de viaţă al părinţilor lui

    Ca urmare, aceasta a mărturisit că nu i-a picat prea bine când, într-o zi, fiul său mai mare a venit acasă şi i-a spus că vrea să mănânce carne.

    ”Eu sunt raw vegană, dar nu impun nimănui asta. David a început iniţial prin a fi vegetarian, îi plăcea ce găteam, până când într-o zi a spus că îşi doreşte să mănânce şi el acelaşi lucru alături de colegii săi de la şcoală. Îţi dai seama că am luat poziţie pentru că la şcoală copiii mâncau în fiecare zi dulciuri, pâine albă, adică glucide care încarcă organismul, aşa că i-am spus că e posibil să aibă probleme, i-am explicat avantajele şi dezavantajele.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport

  • Suma impresionantă pe care o tânără reuşeşte să o economisescă în fiecare săptămână prin „Regula de trei zile”

    Un simplu stil de viaţă, denumit „Regula de trei zile”, a ajutat-o pe o tânără să economisească nu mai puţin de 200 de dolari într-o săptămână, conform Daily Mail. 

    După ce şi-a facut un plan de cheltuieli, Jamie Rappaport, o tânără din Pennsylvania, s-a hotărât să nu mai cumpere nimic pe care ar putea să îl folosească doar o singură dată. Pentru orice altceva, va aştepta trei zile până să achiziţioneze, iar dacă dorinţa va persista, abia atunci poate cumpăra.

    Rappaport a decis să preia controlul asupra cheltuielilor sale după ce a realizat că nu a economisit nimic şi era nevoită să ceară bani părinţilor săi din ce în ce mai des. „Cumpărăturile impulsive mi-au distrus economiiile”, declara tânăra. Aşa că mama sa a ajutat-o cu un sfat – dacă vede un lucru care îi place şi va fi interesată de el şi peste trei zile, după ce trece entuziasmul de moment, să îl cumpere fără să se simtă vinovată. Două săptămâni mai tarziu, după ce i-a intrat salariul, mai avea în cont 200 de dolari, lucru care nu i se mai întâmplase de mult timp.

    „Nu îmi vine să cred câte cumpărături din impuls am salvat cu <<Regula de trei zile>>, sunt foarte încântată”, a mai declarat Jamie Rappaport