BusinessMagazin

Tag: stil

  • Decoraţiunile moldoveneşti care au cucerit turiştii străini

    Mirela Nechita, absolventă de Marketing, a lucrat timp de 12 ani la stat în domeniul comerţului, iar în 2004 a hotărât să facă o schimbare în viaţa sa, alegând să parieze pe un business prin care oferea servicii de transport. De-a lungul anilor, ea a mai dezvoltat afaceri precum un centru de sport şi întreţinere corporală, un magazin de flori şi decoraţiuni sau o firmă de mobilier şi materiale de construcţii, însă cel mai longeviv business, care i-a adus şi cele mai bune rezultate, este Natallia Decor.

    „Mi-am dorit să creez un business care să îmbine dinamica unui plan de afaceri cu bucuria de a redescoperi tezaurul moldovenesc de aici, din Valea Şomuzului, ţinutul sucevean în care m-am născut. Articolele Natallia Decor – perdele, cu­ver­­turi, prosoape de baie, huse pentru canapele, feţe de pernă, lenjerie sau alte accesorii textile – nasc acea emoţie a nostalgiei şi a dorului de casă”, povesteşte Mirela Nechita. În 2018, compania Natallia Decor a avut o cifră de afaceri de 100.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În atelier, compania confecţionează produ­­se finite după tehnologia veche, adică prin tehnica cusutului manual, a ţesutului, cu materie primă adusă din străinătate. „Realizarea unui set de lenjerie de pat cu aplicaţii tradiţionale durează în jur de o zi”, explică antreprenoarea.

    Ea spune că românii plecaţi la muncă în străinătate vin vara acasă şi îşi doresc să îşi decoreze casele în cel mai pur stil moldovenesc.
    „A crescut interesul românilor pentru lucrurile autentice în detrimentul celor pur comerciale şi acum cred că încep să se vadă efectele maturizării noastre ca popor, din punctul de vedere al simţului estetic, al apetitului pentru calitate şi pentru lucru original. Cred cu tărie că preferinţa românilor pentru stilul tradiţional se va menţine şi va lua amploare în următorii ani.”

    Compania are şapte angajaţi, care pot produce săptămânal câteva sute de perdele. Pentru producţia de decoraţiuni, antreprenoarea colaborează cu o echipă de designeri orientată spre stilul rustic. Astfel, firma realizează şi produse unicat sau în serie mică.

    Obiectele de decor şi produsele textile sunt comercializate în propriul magazin al companiei, din Fălticeni. Pe lângă vânzarea din showroom, Natallia Decor colaborează şi cu parteneri precum Nugat, Cassa Rossa Textil, Dedeman, Ax Perpetuum, Brentina, Decoratex sau Marcon. În prezent, compania nu vinde în străinătate, însă în viitor reprezentanta firmei ia calcul înfiinţarea unor puncte de lucru în ţările limitrofe, Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Anul trecut, Mirela Nechita a pornit şi un proiect în domeniul turismului, „Turist în Dolheşti”, proiect-pilot axat pe turism rural în comuna Dolheşti. Ea spune că acesta a dovedit că are un potenţial şi că oamenii tânjesc să revină la rădăcini, la simplitate, în zone mai puţin circulate şi care şi-au păstrat autenticitatea.

    „În 2019 am primit mai multe grupuri de turişti străini, câteva sute în total, din ţări precum Franţa, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia şi Japonia. Au fost încântaţi de experienţa oferită, sunt foarte atraşi de ecoturism şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care li-l propunem. Toţi străinii au rezonat într-un mod personal cu stilul arhitectonic tradiţional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospodăriile oamenilor şi cu meşteşugurile ancestrale care încă se păstrează la noi”, susţine antreprenoarea.

    Ea aminteşte că turiştii au putut vizita şi mănăstirea Probota, una din cele mai vechi sihăstrii din Moldova, participând şi la evenimente cu datinile din zonă. O atracţie au fost şi textilele expuse în curţile şi gospodăriile dolheştenilor, de la cergi, ii, ştergare, macate, la năframe şi mici obiecte vestimentare croşetate. Iar unii dintre turişti au şi cumpărat astfel de produse.

    Compania a făcut un parteneriat cu Romanian Business Leaders, prin care au organizat o şcoală de vară pentru viitorii antreprenori şi un eveniment dedicat diasporei. „În decembrie 2018 am fost singura comună din Moldova distinsă cu un trofeu, la categoria Managementul Destinaţiei.”

    În viitor, Mirela Nechita îşi propune să atragă turişti în cât mai multe locaţii din regiune, să deschidă cel puţin o filială regională sau o microîntreprindere cu decora­ţiuni tradiţionale din Valea Şomuzului. „Intenţionez să organizez şi ateliere de creaţie ca o comple­tare a activităţii creative în şcoli. Îndrăznesc să sper că Natallia Decor va deveni un brand relevant la nivel regional, căci moldovenii au această abordare mai degrabă emoţională a conceptului de locuire. Cu proiectul Turist în Dolheşti, suntem în curs de acreditare de la Ministerul Turismului pentru mai multe unităţi de cazare din comună”, conchide Mirela Nechita.

  • Freestyle leadership – 6 abordări practice ale unui nou stil de conducere

    Opinie semnată de Helga Pattart – Drexler, head of executive education în cadrul WU Executive Academy

    Lucrurile sunt în plină schimbare pe piaţa muncii: birourile, modalităţile de colaborare, formele de organizare, dar şi stilurile de conducere. În timp ce unii lideri preferă să rămână ancoraţi în metodele de management care au trecut testul timpului, alţii caută mereu idei şi strategii noi, uneori radicale, pe care să le aplice în cadrul companiei. Un lucru este însă clar: să te concentrezi pe una dintre cele două abordări, excluzând-o complet pe cealaltă, nu aduce nimic bun. Avem nevoie urgent să dobândim o înţelegere cu totul nouă asupra conceptelor de management şi leadership, prin adoptarea unui nou stil de conducere, şi anume freestyle leadership. Acesta este caracterizat prin găsirea căilor proprii de a face lucrurile şi a obţine echilibrul potrivit pentru businessul tău, deoarece în contextul managementului nu există modele sau abordări de tipul one size fits all, iar acest lucru nu se va schimba în viitor. Astfel, inspiraţia şi informaţiile furnizate de pionieri din cadrul altor companii sunt adesea utile în găsirea propriului drum.
    Iată 6 metode prin care poţi pune în practică, în cadrul companiei tale, leadershipul inovator:


    1. Promovează managementul digital, însă nu cu orice preţ

    Una dintre cele mai importante sarcini pe care executivii le au în ziua de astăzi este să acorde o atenţie deosebită digitalizării, să îşi ajute angajaţii să dobândească abilităţile digitale necesare şi să pregătească terenul pentru transformarea digitală. Acest lucru implică un plan de proiect şi o echipă alcătuită din membri de la diverse companii, deci colaborare cu competitori şi start-up-uri. În calitate de misionari digitali, executivii trebuie să conducă prin puterea exemplului şi să încurajeze angajaţii nu numai să nu se teamă de schimbare, ci chiar să integreze în viaţa lor aplicaţiile digitale. Grupuri precum Siemens, T-Mobile sau Volkswagen organizează, în mod regulat, hackathonuri, adică concursuri de codare deschise. Recent, Vienna Insurance Group a format primul său start-up corporatist, Viesure Innovation Center, care îmbină serviciile digitale.
    Atenţie! Pasiunea unui manager pentru digitalizare  poate conduce la o lipsă de înţelegere faţă de angajaţii care au nevoie de mai mult timp pentru a se acomoda cu noile tehnologii. Suprasolicitarea şi exercitarea presiunii asupra acestora nu vor ajuta prea mult. Ceea ce va ajuta, în schimb, este folosirea abordărilor de gamificare, păstrarea instrumentelor simple şi implementarea doar a acelor inovaţii care contează cu adevărat.


    2. Stimulează agilitatea cu ajutorul OKR-urilor

    Metodologia obiectivelor şi rezultatelor cheie (OKR), dezvoltată de cofondatorul Intel, Andy Grove, poate
    contribui la eficientizarea procesului de lucru. Modelul
    obiectiv – performanţă este deja folosit, de exemplu, de Netflix, Twitter şi Zalando, precum şi de multe alte companii şi întreprinderi mijlocii. Această tehnică se bazează pe faptul că directorii şi angajaţii se pun de comun acord, trimestrial, privind obiectivele pe termen scurt, care sunt transparente pentru toţi cei implicaţi. Rezultatul constă în eficientizarea procesului decizional şi o mai bună orientare a obiectivelor şi comunicării.
    Atenţie! Este de la sine înţeles că OKR-urile, ca orice altă formă de abordare, au avantajele şi dezavantaje lor. Dar aici, în special, directorii trebuie să se gândească atent la ceea ce are sens pentru modelul lor de afacere. Este esenţială găsirea echilibrului corect între obiectivele pe termen lung, care oferă îndrumare, şi cele pe termen scurt, care pot fi adaptate rapid la realităţile în continuă schimbare.


    3. Permite-le angajaţilor să-şi folosească punctele forte la maximum 

    Leadershipul pozitiv este o abordare orientată spre soluţii, care vine din domeniul psihologiei pozitive. Este vorba despre leadership centrat pe potenţial, orientat spre oameni, care pune viziunea şi valorile companiei în plan central. Executivii se concentrează în special să valorifice punctele forte individuale ale angajaţilor, să îi ajute să-şi îmbunătăţească fluxul de activităţi, să le creeze un simţ al scopului şi să le crească angajamentul. Mai mult, pun mult accentul pe talent şi dezvoltarea echipei. Evoluţia individuală şi participarea activă a fiecărui angajat au o importanţă principală. IKEA este unul dintre cele mai bune exemple de companii care au adoptat acest gen de leadership.
    Atenţie! Cuvântul „pozitiv” nu încearcă să sugereze că nu mai trebuie să existe conflicte, ci faptul că trebuie stimulată activ comunicarea deschisă în cadrul companiei. Mai mult decât atât, o concentrare prea mare asupra angajaţilor poate conduce cu uşurinţă la o atenţie insuficientă acordată produselor sau clienţilor. 


    4. Profită de fiecare aspect

    De cele mai multe ori, oamenii reduc noţiunea de leadership la tradiţionala relaţie manager – angajat. O nouă cercetare, realizată în Germania, a urmărit dezvoltarea leadershipului sinergetic, un nou model de a conduce echipe, bazat atât pe proiectele de echipă reuşite, cât şi pe cele fără succes. Principala premisă a acestui model este că, în mod ideal, managerii abordează echipa ca pe un sistem, concentrându-se pe team buildinguri, distribuirea rolurilor şi sarcinilor, resurse şi performanţele membrilor. Studiile au demonstrat că echipele lucrează mai eficient atunci când managerii definesc şi împart sarcinile. Echipele care lucrează într-o manieră auto organizată sunt mai creative şi mai inovatoare.
    Atenţie! Este important să acorzi întotdeauna atenţie angajaţilor în mod individual. În caz contrar, poţi foarte uşor să nu remarci când cineva este deconectat emoţional de la munca lui sau se simte demotivat.


    5. Fii un lider mindful – mai puţin înseamnă mai mult

    În general, oamenii tind să asocieze mindfulnessul cu yoga şi meditaţia. Oferirea acestor lucruri într-un cadru corporativ poate ajuta într-adevăr angajaţii să reducă stresul, dar în contextul leadershipului, mindfulnessul este un concept mult mai larg. A fi „mindful” înseamnă să fii conştient de acţiunile tale zi de zi şi să îţi evaluezi constant atitudinea pe care o ai faţă de angajaţi. Gândirea conştientă nu numai că ne ajută să abordăm aspecte foarte complexe cu o mai mare claritate, dar ne şi sporeşte empatia faţă de ceilalţi.
    Unul dintre pionierii managementului prin mindfulness este Bodo Janssen, CEO al Upstalsboom, un lanţ hotelier din Frizia, Olanda. După retragerea la o mănăstire, acesta a început să integreze tehnici de mindfulness în stilul său de conducere. Valorile sale corporative constau în munca independentă, orientată către scop şi recunoştinţa pentru ceea ce ai. 
    Atenţie! Mindfulnessul nu îi dă unui manager mână liberă să mărească volumul de muncă al angajaţilor.


    6. Asigură-te că implici angajaţii pe deplin la locul de muncă

    A oferi angajaţilor ocazia de a-şi exprima punctul de vedere în diferite situaţii poate contribui la stimularea motivaţiei lor intrinsece, cu condiţia ca ei să se simtă auziţi şi văzuţi, iar ideile şi opiniile lor să conteze cu adevărat. Noii pionieri ai muncii ilustrează cât de departe poate merge acest lucru. Einhorn, o companie de prezervative cu sediul în Berlin, le oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi spune cuvântul în ceea ce priveşte compensaţiile şi concediul. Nici Premium Cola, un producător de băuturi din Hamburg, nu este străin de acest concept. Compania le permite furnizorilor şi clienţilor să îşi exprime opiniile în deciziile de afaceri ale producătorului prin intermediul intranetului.
    Atenţie! Pentru ca participarea angajaţilor la procesul decizional să aibă loc, sunt necesare o cultură corectă de discuţie şi luare a deciziilor, rezistenţă, dar şi o deschidere către soluţionarea problemelor, atât din partea managerilor, cât şi a angajaţilor. 

  • Dăncilă pune capăt oricărei colaborări cu Ponta: Stil duplicitar şi mincinos/ Om incapabil să construiască, ştie doar să distrugă

    „Ca şi în cazul UDMR, doamna Dăncilă mi-a cerut şi mie “sprijinul pentru rămânerea la guvernare” ; mi-a spus că îi dă afară pe ALDE şi să îi iau eu parlamentarii – şi că îmi dă ce ministere doresc pentru ProRomânia/ a insistat să mă vadă şi să mă convingă deşi am fost foarte clar că nu cred şi nu mă interesează ofertele ei! Am încercat să îi explic cu toată răbdarea ( pentru că nu părea să înteleagă ce se întamplă şi care este realitatea ) că târguilelile gen -Piaţa de zarzavat din Videle- sunt inutile şi că singura variantă de sprijin din partea ProRomânia este aceea în care : restructurează tot Guvernul şi administraţia publică; vine cu un nou program de guvernare realist şi eficient; asigură stabilitatea şi predictibilitatea economică şi bugetaraă/ renunţă la OUG care să modifice Codul Fiscal introducând peste noapte taxe şi impozite aberante; numeşte oameni în Guvern pe singurul criteriu al profesionalismului; renunţă la candidatura proprie la prezidentiale şi stabileşte împreună cu ALDE si ProRomania un candidat comun cu sanse reale de a merge in turul al doilea o alternativa serioasa pentru Iohannis si Barna”, a scris Victor Ponta pe Facebook.

    Ponta a mai precizat că Viorica Dăncilă a fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu ultimul, şi anume acela de a renunţa la prezidenţiale.

    Ulterior, Viorica Dăncilă a reacţionat la postarea liderului Pro România, acuzându-l pe acesta că are un stil duplicitar şi mincinos.

    „Stilul acesta mincinos şi duplicitar al domnului Victor Ponta este unul dintre motivele pentru care nu am mai dorit să colaborăm, până la urmă. Neseriozitatea sa, dorinţa permanentă de a ieşi în faţă prin orice mijloace, inclusiv prin neadevăruri nu fac casă bună cu PSD. Este un om incapabil să construiască şi ştie doar să distrugă. Crin Antonescu a spus foarte clar motivul pentru care Ponta a distrus USL: este un om care are tot timpul o agendă ascunsă, croită nu pe interesele ţării, ci pe interese personale”, a scris Viorica Dăncilă, luni, pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată noile spaţii de relaxare pentru corporatişti, inspirate de „biergarten-urile” din Germania

    O atmosferă de sărbătoare în aer liber, cu fumul şi agitaţia specifice, am regăsit pe marginea Lacului Noua, aflat în apropierea oraşului Braşov, într-o sâmbătă la ora prânzului. Berea era nelipsită atât din reţeta relaxării românilor aflaţi la picnic, cât şi din elementele care alcătuiau peisajul. Situat la doar 5 kilometri distanţă de Braşov, Lacul Noua este una dintre zonele de relaxare preferate atât de braşoveni, cât şi de turiştii care vin din Capitală sau chiar şi de mai departe. Este şi locul preferat de producătorii berii Ciucaş, care face parte din portofoliul Ursus Breweries, pentru derularea unei campanii care are ca obiect investiţii în amenajarea locurilor „de iarbă verde” ale românilor.

    „Atunci când ţi se face dor de o ieşire în natură vrei să ai la dispoziţie locuri amenajate şi curate. Pornind de la aceste dorinţe ale românilor am căutat în patru judeţe din ţară zone de relaxare în natură pe care să le înfrumuseţăm, făcând din acest lucru una dintre misiunile noastre. Primele locuri reamenajate sunt cele din Braşov, oraşul de origine al mărcii Ciucaş”, a spus Andrei Mihăilă-Crăciun, senior brand manager al Ciucaş, prezentă la evenimentul de deschidere a locului de relaxare de la Lacul Noua. Peste 30 de mese, circa 80 de scaune şi umbrele se întindeau pe o suprafaţă de 1-2 hectare, cam ca în stilul „biergarten-urilor germane”.  Potrivit reprezentanţilor companiei, care nu au vrut să divulge valoarea investiţiei alocate amenajării acestor spaţii, fondurile destinate acestui obiectiv sunt asigurate de grupul japonez Asahi, acţionarul majoritar al Ursus Breweries.

    Pietrele lui Solomon, o altă zonă cu interes turistic ridicat, aflată în partea nord-vestică a masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa şi rezervaţia naturală Stejerişul Mare, a beneficiat şi aceasta de amenajările producătorului de bere. Programul de reamenajare iniţiat de Ciucaş va include în acest an cinci locuri de relaxare în patru judeţe din ţară. Primele investiţii au fost făcute în Braşov, urmând ca iniţiativa să continue în judeţele Prahova, unde vor amenaja un loc de relaxare pe Valea Doftanei, ori în Iaşi în zona de agrement C.A.Rosetti şi în Galaţi în mijlocul pădurii Gârboavele.

    „Ciucaş şi Timişoreana sunt lideri de piaţă în segmentul pe care-l reprezintă, Ursus este lider de piaţă, de asemenea. Una din trei beri care se consumă în România este din portofoliul nostru. Comparabil cu anul trecut, am crescut peste media pieţei, peste 2%, până la 5%”, a spus Robert Uzună, vicepreşedinte şi membru executiv al boardului Ursus Breweries.

    El spune că în ceea ce priveşte consumatorii companiei pe care o reprezintă, aceştia se îndreaptă, în general, spre zona premium, dar şi pe lifestyle şi sănătate. „Anul trecut am avut o creştere spectaculoasă a segmentului fără alcool. Motiv pentru care am şi lansat noua gamă de produse fără alcool.”

    Compania Ursus Breweries are aproximativ 1.400 de angajaţi şi un portofoliu format din mărcile  Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell şi St Stefanus. Ursus Breweries a finalizat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

  • Povestea antreprenorului din Cluj-Napoca care, după o experienţă de lucru în străinătate, s-a întors în România şi a înfiinţat o companie care aduce peste 12 milioane de euro anual

    Absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj, a început iniţial să lucreze în proiectare pentru o mare firmă de arhitectură din Cluj-Napoca. „În anul 2001 am ajuns în contact cu una dintre cele mai mari firme de arhitectură din ţară, Dico şi Ţigănăş din Cluj-Napoca, care a dezvoltat o serie de proiecte de anvergură precum stadioanele din Cluj şi Craiova, mallul Liberty Center din Bucureşti, plus o serie de proiecte rezidenţiale şi de birouri în diferite oraşe din România. Pe măsură ce am făcut proiectare pentru ei, am învăţat şi cum se face business. Cei doi proprietari ai firmei Dico şi Ţigănaş mi-au recomandat partenerii lor de business, iar ulterior am găsit şi eu alţi clienţi şi am început să dezvolt firma pe direcţia IT&C”, a povestit Cătălin Chiş despre cum a pus bazele firmei Active Power Solutions (APS) în anul 2000.

    Povesteşte că a „furat meserie” la început, iar apoi treptat a învăţat din propriile experienţe. „După cinci ani de la înfiinţarea firmei, în care businessul a fost pe creştere an de an, a fost un moment decisiv, de schimbare a modului în care gestionam compania. Deşi businessul creştea, la mine ca persoană fizică nu ajungeau banii şi nici timp pentru familie nu aveam. Atunci am primit o ofertă de lucru ca şofer la compania unde lucra soţia mea şi mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva”, a punctat antreprenorul, adăugând că începând de atunci a început să delege diferite sarcini către alte persoane din companie, lucru pe care înainte nu îl făcea. Şi-a dat însă seama că nu trebuie să le facă pe toate şi să aibă încredere în expertiza fiecărei persoane din firmă pe ceea ce face.

    Timp de nouă ani, în perioada 2000-2009, afacerile Active Power Solutions, care s-a axat ulterior pe distribuţia de servicii telecom B2B şi pe integrarea de soluţii IT&C, au crescut an de an, până la 7,3 milioane lei în 2009. Apoi a urmat o scădere la sub 5 milioane de lei în 2010 şi 2011, după care businessul a revenit pe creştere până în 2016, când afacerile companiei au ajuns la aproape 13 mili­oane de lei. În 2017, veniturile au scăzut cu peste 40%, însă anul trecut au revenit pe creştere. Astfel, Active Power Solutions a avut o creştere de 35%, până la peste 24,6 milioane lei (5,3 milioane euro), în care sunt incluse şi veniturile obţinute pe firma RT Solutions, care comunică la rândul ei sub brandul APS.

    Compania Active Power Solutions a devenit în 2017 partener al Telekom pe zona de vânzări B2B, ceea ce a determinat apoi o creştere semnificativă a businessului, numărul de clienţi crescând cu 50% în ultimele 12 luni. De altfel, 2018 a fost şi primul an în care serviciile integrate IT&C au generat vânzări de 1 milion de euro (18% din cifra de afaceri). „Piaţa de soluţii IT&C va continua să crească semnificativ în următorii ani pentru că se integrează tot mai mult partea de hardware cu cea de soluţii de software. Este o reaşezare pe partea tehnologică. Acum, orice companie depinde de tehnologie. Dacă nu au departamentul lor intern de IT, au nevoie de o companie pentru acest lucru“, a precizat Cătălin Chiş.

    În perioada în care a crescut businessul Active Power Solutions, antreprenorul clujean a mai intrat însă într-o serie de alte companii din domeniul IT – dezvoltare software, PR şi comunicare, producţie de ceasuri de lemn, precum şi în domeniul medical.

    Astfel, în anul 2008, Cătălin Chiş a intrat în acţionariatul companiei Life is Hard, care la momentul acela se numea KL Software. În 2014, compania a trecut printr-un proces de rebranding, devenind Life is Hard | Work Soft, iar în 2015 a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa AeRO. Compania Life is Hard dezvoltă o serie de soluţii software pentru domeniul financiar şi aplicaţii pentru oraşe inteligente (smart city).

    Astfel, Life is Hard este cunoscută pentru dezvoltarea 24broker – cea mai utilizată platformă de brokeraj în asigurări, care a tranzacţionat anul trecut peste 2,4 miliarde lei, prime subscrise la nivel naţional, şi okey.ro, platforma destinată start-up-urilor. Cele mai noi soluţii realizate de Life is Hard anul trecut sunt cele din suita CityApps, care cuprinde aplicaţii pentru transformarea oraşelor în smart cities. Acestea sunt implementate deja în şase oraşe din România.

    „Digitalizarea este abia la început în România, însă suntem din ce în ce mai mult căutaţi de primării pentru soluţiile din suita CityApps”, a subliniat el. Aceasta a fost creată pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cetăţeni şi administraţiile locale şi cuprinde aplicaţii precum CityAlert, CityHealth sau CityParking. Aplicaţia CityAlert notifică cetăţenii şi vizitatorii oraşului cu privire la evenimente, lucrări, manifestări publice şi alte informaţii importante de interes public care au loc în oraş şi care influenţează desfăşurarea traficului şi a altor activităţi din comunitatea locală. Platforma CityHealth le permite cetăţenilor să raporteze în mod activ şi să obţină notificări despre problemele din interiorul oraşului, iar aplicaţia mobilă CityParking indică în timp real disponibilitatea unui loc de parcare şi ghidează şoferul pentru a ajunge la acesta în cel mai scurt timp posibil.

    În prezent, suita de aplicaţii CityApps este folosită în mai multe oraşe din ţară, precum în Alba Iulia, unde pe lângă cele trei soluţii amintite mai sus, sunt utilizate şi platformele okey.ro (platforma online pentru managementul unei afaceri) şi donez450.ro (platformă online menită să faciliteze procesul de donare de sânge prin intermedierea comunicării dintre centrele de transfuzie de sânge din România şi potenţialii donatori). De asemenea, în Slobozia sunt utilizate aplicaţiile CityAlert şi CityHealth, precum şi platforma online donez450.ro, iar în Călăraşi la fel, plus platforma okey.ro. Alte oraşe din ţară care folosesc suita CityApps sunt Petroşani (CityHealth şi donez450.ro), Cluj-Napoca (CityAlert – ClujNow) şi Zalău (donez450.ro).

    Drumul în antreprenoriat al lui Cătălin Chiş nu s-a oprit însă doar la investiţii în domeniul IT, în 2016 el intrând şi în acţionariatul unui start-up din Suceava – Noah Watches – care produce ceasuri din lemn, alături de partenerul său de afaceri Erik Barna – CEO-ul Life is Hard (câte 12% din acţiuni fiecare). Start-up-ul Noah Watches a fost înfiinţat în 2015 de către doi tineri antreprenori din Suceava, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju. „De când am intrat în businessul Noah Watches am investit peste 100.000 euro, sumă care nu include însă şi investiţia iniţială şi nici reinvestirea profitului”, a precizat Cătălin Chiş. 

    Anul trecut, Noah Watches a ajuns la peste 800 de clienţi noi de pe toate continentele, cu un rulaj de 150.000 de euro. Cea mai mare pondere în vânzările internaţionale au avut-o clienţii din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa. Totodată, brandul românesc şi-a făcut anul trecut debutul şi în retail, prin deschiderea primului magazin propriu (Iulius Mall Cluj-Napoca) şi prin distribuirea produselor sale în alte cinci magazine partenere.  Pentru 2019, Noah Watches vizează dezvoltarea portofoliului cu noi game şi creşterea prezenţei internaţionale a brandului. „Anul acesta vom aplica pe Kickstarter.com pentru a obţine finanţarea necesară lansării unui nou model de smartwatch hibrid din lemn”, a menţionat Chiş. În prezent, Noah Watches are o capacitate de producţie de 3.000 de ceasuri/an, iar preţul unui model porneşte de la circa 1.100 lei (peste 200 euro).

    De la ceasuri de lemn, antreprenorul clujean a trecut apoi la industria de PR şi comunicare, în 2017 achiziţionând 86% din acţiunile agenţiei Graffiti PR din Bucureşti. Odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către antreprenorul clujean, agenţia şi-a dublat numărul de consultanţi, în prezent echipa Graffiti PR numărând 70 de persoane. În ceea ce priveşte afacerile agenţiei, acestea s-au situat anul trecut la peste 25 milioane lei (5,5 milioane de euro), având astfel cea mai mare pondere în veniturile consolidate la nivelul grupului APS. Acestea s-au ridicat la peste 12 milioane de euro în 2018.

    „Anul trecut am depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri consolidată pentru tot grupul”, a subliniat antreprenorul clujean. Cel mai nou proiect al grupului APS este Doxtar, un start-up care a pus bazele unei platforme digitale ce le permite utilizatorilor să obţină a doua opinie medicală în 48 de ore de la specialişti din ţară şi din străinătate. Platforma a fost lansată la începutul lunii februarie în urma unei investiţii de 150.000 euro, iar grupul va suplimenta investiţia iniţială cu încă 100.000 euro anul acesta pentru dezvoltarea de funcţii noi, printre care un modul audio-video, posibilitatea de a transfera fişiere foarte mari (de exemplu scanări RMN), respectiv o versiune în engleză a aplicaţiei.

    Obiectivul Doxtar pentru 2022 este de a ajunge la 1 milion de euro cifră de afaceri, iar până la finalul acestui an start-up-ul vrea să atragă 2.000 de utilizatori ai platformei şi peste 100 de medici colaboratori.

    În prezent, platforma Doxtar este disponibilă atât pe web, cât şi ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, aceasta având patru categorii: opinie medicală, interpretare analize, dosar medical şi planuri de sănătate. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a cere o opinie pentru diferite probleme medicale, platforma acoperind acum specializări medicale precum diabet, nutriţie, oncologie, neurologie, ORL, psihiatrie pediatrică, psihiatrie, medicina muncii, ginecologie, reumatologie sau medicină internă. 

    Pentru fiecare consultaţie solicitată, utilizatorii Doxtar plătesc tariful perceput de medic. Modelul de business al Doxtar constă în perceperea unui comision de administrare şi mentenanţă de 20% din tariful stabilit de medic pentru consultaţie, fără alte costuri administrative sau logistice. O consultaţie de nutriţie, spre exemplu, costă acum 120 lei în platforma Doxtar, conform tarifului afişat de medicul specialist colaborator.

    „Anul 2018 a însemnat creştere pentru toate companiile din grup, însă evoluţia financiară este doar unul dintre indicatorii pe care îi urmărim. Suntem foarte atenţi la impactul pe care îl generăm pentru mediul de business şi comunităţi, iar 2018 a adus evoluţii importante: am devenit furnizori de soluţii smart city şi din 2019 oferim gratuit accesul la aceste soluţii tuturor oraşelor sub 100.000 de locuitori. Construim modele de bună practică în industria marcomm, prin proiectele Graffiti PR premiate la multiple competiţii internaţionale. Suntem implicaţi în zona de sănătate, unde încurajăm obţinerea celei de-a doua opinii medicale, prin aplicaţia Doxtar, care are peste 1.000 de downloaduri în primele săptămâni de la lansare. Susţinem accesul părinţilor la sfat medical pediatric nonstop, prin Peditel 1791, care a ajutat, în cei cinci ani de funcţionare neîntreruptă, mai mult de 150.000 de familii cu sfat medical pediatric gratuit“, a sumarizat Cătălin Chiş.

    Pentru 2019, antreprenorul clujean estimează că afacerile grupului APS, format din companiile Active Power Solutions (distribuţie servicii telecom şi integrator IT&C), Life is Hard (dez­voltator software), Graffiti PR (agenţie de PR), Noah Watches (producător de ceasuri de lemn) şi Doxtar (platformă online pentru consultaţii medicale) vor depăşi 15 milioane de euro. Tot pentru anul acesta, Catălin Chiş are alocat un buget total de investiţii de 2 milioane de euro pentru intrarea în acţionariatul unor firme locale de tehnologie pentru extinderea competenţelor APS de integrare IT&C, respectiv consolidarea prezenţei pe această piaţă. Totodată, antreprenorul vizează şi achiziţia unei companii din domeniul financiar-contabil, precum şi a unei companii de recrutare.

    „Analizez cu interes piaţa de resurse umane şi am deja în vizor câteva companii de profil, unde vrem să intrăm ca parteneri sau să cumpărăm întregul pachet de acţiuni. De asemenea, suntem foarte aproape de a încheia o tranzacţie cu o companie de contabilitate şi management financiar”, a precizat antreprenorul clujean.

    Companiile vizate de grupul APS sunt din Capitală sau din zona centrală şi de vest a ţării. Per total, echipa grupului APS numără în prezent 250 de persoane, dintre care 140 lucrează în cadrul companiei Active Power Solutions, în cele 16 filiale din ţară ale sale. Sediul central al grupului este în Cluj-Napoca, unde acesta s-a mutat anul trecut într-o clădire nouă de birouri în urma unei investiţii de un milion de euro.

  • Povestea antreprenorului din Cluj-Napoca care, după o experienţă de lucru în străinătate, s-a întors în România şi a înfiinţat o companie care aduce peste 12 milioane de euro anual

    Absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj, a început iniţial să lucreze în proiectare pentru o mare firmă de arhitectură din Cluj-Napoca. „În anul 2001 am ajuns în contact cu una dintre cele mai mari firme de arhitectură din ţară, Dico şi Ţigănăş din Cluj-Napoca, care a dezvoltat o serie de proiecte de anvergură precum stadioanele din Cluj şi Craiova, mallul Liberty Center din Bucureşti, plus o serie de proiecte rezidenţiale şi de birouri în diferite oraşe din România. Pe măsură ce am făcut proiectare pentru ei, am învăţat şi cum se face business. Cei doi proprietari ai firmei Dico şi Ţigănaş mi-au recomandat partenerii lor de business, iar ulterior am găsit şi eu alţi clienţi şi am început să dezvolt firma pe direcţia IT&C”, a povestit Cătălin Chiş despre cum a pus bazele firmei Active Power Solutions (APS) în anul 2000.

    Povesteşte că a „furat meserie” la început, iar apoi treptat a învăţat din propriile experienţe. „După cinci ani de la înfiinţarea firmei, în care businessul a fost pe creştere an de an, a fost un moment decisiv, de schimbare a modului în care gestionam compania. Deşi businessul creştea, la mine ca persoană fizică nu ajungeau banii şi nici timp pentru familie nu aveam. Atunci am primit o ofertă de lucru ca şofer la compania unde lucra soţia mea şi mi-am dat seama că trebuie să schimb ceva”, a punctat antreprenorul, adăugând că începând de atunci a început să delege diferite sarcini către alte persoane din companie, lucru pe care înainte nu îl făcea. Şi-a dat însă seama că nu trebuie să le facă pe toate şi să aibă încredere în expertiza fiecărei persoane din firmă pe ceea ce face.

    Timp de nouă ani, în perioada 2000-2009, afacerile Active Power Solutions, care s-a axat ulterior pe distribuţia de servicii telecom B2B şi pe integrarea de soluţii IT&C, au crescut an de an, până la 7,3 milioane lei în 2009. Apoi a urmat o scădere la sub 5 milioane de lei în 2010 şi 2011, după care businessul a revenit pe creştere până în 2016, când afacerile companiei au ajuns la aproape 13 mili­oane de lei. În 2017, veniturile au scăzut cu peste 40%, însă anul trecut au revenit pe creştere. Astfel, Active Power Solutions a avut o creştere de 35%, până la peste 24,6 milioane lei (5,3 milioane euro), în care sunt incluse şi veniturile obţinute pe firma RT Solutions, care comunică la rândul ei sub brandul APS.

    Compania Active Power Solutions a devenit în 2017 partener al Telekom pe zona de vânzări B2B, ceea ce a determinat apoi o creştere semnificativă a businessului, numărul de clienţi crescând cu 50% în ultimele 12 luni. De altfel, 2018 a fost şi primul an în care serviciile integrate IT&C au generat vânzări de 1 milion de euro (18% din cifra de afaceri). „Piaţa de soluţii IT&C va continua să crească semnificativ în următorii ani pentru că se integrează tot mai mult partea de hardware cu cea de soluţii de software. Este o reaşezare pe partea tehnologică. Acum, orice companie depinde de tehnologie. Dacă nu au departamentul lor intern de IT, au nevoie de o companie pentru acest lucru“, a precizat Cătălin Chiş.

    În perioada în care a crescut businessul Active Power Solutions, antreprenorul clujean a mai intrat însă într-o serie de alte companii din domeniul IT – dezvoltare software, PR şi comunicare, producţie de ceasuri de lemn, precum şi în domeniul medical.

    Astfel, în anul 2008, Cătălin Chiş a intrat în acţionariatul companiei Life is Hard, care la momentul acela se numea KL Software. În 2014, compania a trecut printr-un proces de rebranding, devenind Life is Hard | Work Soft, iar în 2015 a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa AeRO. Compania Life is Hard dezvoltă o serie de soluţii software pentru domeniul financiar şi aplicaţii pentru oraşe inteligente (smart city).

    Astfel, Life is Hard este cunoscută pentru dezvoltarea 24broker – cea mai utilizată platformă de brokeraj în asigurări, care a tranzacţionat anul trecut peste 2,4 miliarde lei, prime subscrise la nivel naţional, şi okey.ro, platforma destinată start-up-urilor. Cele mai noi soluţii realizate de Life is Hard anul trecut sunt cele din suita CityApps, care cuprinde aplicaţii pentru transformarea oraşelor în smart cities. Acestea sunt implementate deja în şase oraşe din România.

    „Digitalizarea este abia la început în România, însă suntem din ce în ce mai mult căutaţi de primării pentru soluţiile din suita CityApps”, a subliniat el. Aceasta a fost creată pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cetăţeni şi administraţiile locale şi cuprinde aplicaţii precum CityAlert, CityHealth sau CityParking. Aplicaţia CityAlert notifică cetăţenii şi vizitatorii oraşului cu privire la evenimente, lucrări, manifestări publice şi alte informaţii importante de interes public care au loc în oraş şi care influenţează desfăşurarea traficului şi a altor activităţi din comunitatea locală. Platforma CityHealth le permite cetăţenilor să raporteze în mod activ şi să obţină notificări despre problemele din interiorul oraşului, iar aplicaţia mobilă CityParking indică în timp real disponibilitatea unui loc de parcare şi ghidează şoferul pentru a ajunge la acesta în cel mai scurt timp posibil.

    În prezent, suita de aplicaţii CityApps este folosită în mai multe oraşe din ţară, precum în Alba Iulia, unde pe lângă cele trei soluţii amintite mai sus, sunt utilizate şi platformele okey.ro (platforma online pentru managementul unei afaceri) şi donez450.ro (platformă online menită să faciliteze procesul de donare de sânge prin intermedierea comunicării dintre centrele de transfuzie de sânge din România şi potenţialii donatori). De asemenea, în Slobozia sunt utilizate aplicaţiile CityAlert şi CityHealth, precum şi platforma online donez450.ro, iar în Călăraşi la fel, plus platforma okey.ro. Alte oraşe din ţară care folosesc suita CityApps sunt Petroşani (CityHealth şi donez450.ro), Cluj-Napoca (CityAlert – ClujNow) şi Zalău (donez450.ro).

    Drumul în antreprenoriat al lui Cătălin Chiş nu s-a oprit însă doar la investiţii în domeniul IT, în 2016 el intrând şi în acţionariatul unui start-up din Suceava – Noah Watches – care produce ceasuri din lemn, alături de partenerul său de afaceri Erik Barna – CEO-ul Life is Hard (câte 12% din acţiuni fiecare). Start-up-ul Noah Watches a fost înfiinţat în 2015 de către doi tineri antreprenori din Suceava, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju. „De când am intrat în businessul Noah Watches am investit peste 100.000 euro, sumă care nu include însă şi investiţia iniţială şi nici reinvestirea profitului”, a precizat Cătălin Chiş. 

    Anul trecut, Noah Watches a ajuns la peste 800 de clienţi noi de pe toate continentele, cu un rulaj de 150.000 de euro. Cea mai mare pondere în vânzările internaţionale au avut-o clienţii din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa. Totodată, brandul românesc şi-a făcut anul trecut debutul şi în retail, prin deschiderea primului magazin propriu (Iulius Mall Cluj-Napoca) şi prin distribuirea produselor sale în alte cinci magazine partenere.  Pentru 2019, Noah Watches vizează dezvoltarea portofoliului cu noi game şi creşterea prezenţei internaţionale a brandului. „Anul acesta vom aplica pe Kickstarter.com pentru a obţine finanţarea necesară lansării unui nou model de smartwatch hibrid din lemn”, a menţionat Chiş. În prezent, Noah Watches are o capacitate de producţie de 3.000 de ceasuri/an, iar preţul unui model porneşte de la circa 1.100 lei (peste 200 euro).

    De la ceasuri de lemn, antreprenorul clujean a trecut apoi la industria de PR şi comunicare, în 2017 achiziţionând 86% din acţiunile agenţiei Graffiti PR din Bucureşti. Odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către antreprenorul clujean, agenţia şi-a dublat numărul de consultanţi, în prezent echipa Graffiti PR numărând 70 de persoane. În ceea ce priveşte afacerile agenţiei, acestea s-au situat anul trecut la peste 25 milioane lei (5,5 milioane de euro), având astfel cea mai mare pondere în veniturile consolidate la nivelul grupului APS. Acestea s-au ridicat la peste 12 milioane de euro în 2018.

    „Anul trecut am depăşit pentru prima dată pragul de 10 mil. euro cifră de afaceri consolidată pentru tot grupul”, a subliniat antreprenorul clujean. Cel mai nou proiect al grupului APS este Doxtar, un start-up care a pus bazele unei platforme digitale ce le permite utilizatorilor să obţină a doua opinie medicală în 48 de ore de la specialişti din ţară şi din străinătate. Platforma a fost lansată la începutul lunii februarie în urma unei investiţii de 150.000 euro, iar grupul va suplimenta investiţia iniţială cu încă 100.000 euro anul acesta pentru dezvoltarea de funcţii noi, printre care un modul audio-video, posibilitatea de a transfera fişiere foarte mari (de exemplu scanări RMN), respectiv o versiune în engleză a aplicaţiei.

    Obiectivul Doxtar pentru 2022 este de a ajunge la 1 milion de euro cifră de afaceri, iar până la finalul acestui an start-up-ul vrea să atragă 2.000 de utilizatori ai platformei şi peste 100 de medici colaboratori.

    În prezent, platforma Doxtar este disponibilă atât pe web, cât şi ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, aceasta având patru categorii: opinie medicală, interpretare analize, dosar medical şi planuri de sănătate. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a cere o opinie pentru diferite probleme medicale, platforma acoperind acum specializări medicale precum diabet, nutriţie, oncologie, neurologie, ORL, psihiatrie pediatrică, psihiatrie, medicina muncii, ginecologie, reumatologie sau medicină internă. 

    Pentru fiecare consultaţie solicitată, utilizatorii Doxtar plătesc tariful perceput de medic. Modelul de business al Doxtar constă în perceperea unui comision de administrare şi mentenanţă de 20% din tariful stabilit de medic pentru consultaţie, fără alte costuri administrative sau logistice. O consultaţie de nutriţie, spre exemplu, costă acum 120 lei în platforma Doxtar, conform tarifului afişat de medicul specialist colaborator.

    „Anul 2018 a însemnat creştere pentru toate companiile din grup, însă evoluţia financiară este doar unul dintre indicatorii pe care îi urmărim. Suntem foarte atenţi la impactul pe care îl generăm pentru mediul de business şi comunităţi, iar 2018 a adus evoluţii importante: am devenit furnizori de soluţii smart city şi din 2019 oferim gratuit accesul la aceste soluţii tuturor oraşelor sub 100.000 de locuitori. Construim modele de bună practică în industria marcomm, prin proiectele Graffiti PR premiate la multiple competiţii internaţionale. Suntem implicaţi în zona de sănătate, unde încurajăm obţinerea celei de-a doua opinii medicale, prin aplicaţia Doxtar, care are peste 1.000 de downloaduri în primele săptămâni de la lansare. Susţinem accesul părinţilor la sfat medical pediatric nonstop, prin Peditel 1791, care a ajutat, în cei cinci ani de funcţionare neîntreruptă, mai mult de 150.000 de familii cu sfat medical pediatric gratuit“, a sumarizat Cătălin Chiş.

    Pentru 2019, antreprenorul clujean estimează că afacerile grupului APS, format din companiile Active Power Solutions (distribuţie servicii telecom şi integrator IT&C), Life is Hard (dez­voltator software), Graffiti PR (agenţie de PR), Noah Watches (producător de ceasuri de lemn) şi Doxtar (platformă online pentru consultaţii medicale) vor depăşi 15 milioane de euro. Tot pentru anul acesta, Catălin Chiş are alocat un buget total de investiţii de 2 milioane de euro pentru intrarea în acţionariatul unor firme locale de tehnologie pentru extinderea competenţelor APS de integrare IT&C, respectiv consolidarea prezenţei pe această piaţă. Totodată, antreprenorul vizează şi achiziţia unei companii din domeniul financiar-contabil, precum şi a unei companii de recrutare.

    „Analizez cu interes piaţa de resurse umane şi am deja în vizor câteva companii de profil, unde vrem să intrăm ca parteneri sau să cumpărăm întregul pachet de acţiuni. De asemenea, suntem foarte aproape de a încheia o tranzacţie cu o companie de contabilitate şi management financiar”, a precizat antreprenorul clujean.

    Companiile vizate de grupul APS sunt din Capitală sau din zona centrală şi de vest a ţării. Per total, echipa grupului APS numără în prezent 250 de persoane, dintre care 140 lucrează în cadrul companiei Active Power Solutions, în cele 16 filiale din ţară ale sale. Sediul central al grupului este în Cluj-Napoca, unde acesta s-a mutat anul trecut într-o clădire nouă de birouri în urma unei investiţii de un milion de euro.

  • Care sunt planurile britanicului Dominic Bruynseels cu First Bank, fosta Piraeus Bank

    „Modelul nostru este unul foarte flexibil, cu orientare pe eficienţă şi rezultate. Cred că nimeni nu se aşteaptă la mai puţin din partea unei companii cu acţionariat american. Nu excludem nicio opţiune de dezvoltare a afacerii noastre, dacă costurile sunt corecte. Matricea noastră de succes cuprinde o serie întreagă de acţiuni care ţintesc creşterea şi deciziile sunt întotdeauna raportate la obiective şi rezultate. În acest moment se află în desfăşurare un proces de transformare profund la nivelul organizaţiei, timp în care rămânem deschişi la oportunităţile de extindere”, susţine Dominic Bruynseels, preşedinte executiv al băncii First Bank (fosta Piraeus Bank), controlată de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    Britanicul Dominic Bruynseels, care are o carieră bancară de aproximativ patru decenii şi a fost CEO al BCR în perioada 2008 – 2012, anunţa încă de la preluarea mandatului de şef al First Bank intenţia de a face „banking în stil american“ şi de a dinamiza piaţa locală.

    „Cea mai importantă dintre misiunile mele, ca CEO al unei companii deţinute de un fond de investiţii, este să duc businessul la potenţialul său maxim de dezvoltare. Planurile noastre de viitor sunt concentrate pe creştere şi pe plusvaloare”, spune acum şeful First Bank.

    Un prim pas pentru extinderea prezenţei americanilor pe piaţa bancară românească a fost anunţat recent, First Bank semnând un acord pentru achiziţia subsidiarei din România a Leumi Bank, după ce înţelegerea israelienilor de la Leumi cu fondul britanic de investiţii Argo a picat.

    După achiziţia Piraeus Bank şi Leumi Bank, fondul american de investiţii J.C. Flowers ar ajunge la o cotă de piaţă după active de circa 1,8% pe piaţa bancară locală, apropiindu-se de liga celor mai mari 10 bănci de pe piaţa românească.

    În ceea ce priveşte o posibilă ascensiune a First Bank în perioada următoare pe locurile 11/12 în topul băncilor locale după active, Dominic Bruynseels speră ca banca să se claseze chiar mai bine. „Sper cu adevărat că ne vom clasa mai bine de atât în viitorul apropiat. Suntem competitivi şi, chiar în această perioadă, punem bazele unei noi organizaţii, mai apropiată de stilul de lucru antreprenorial, mai agilă.”

    Fondul J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru achiziţia Băncii Româneşti (cu capital grecesc), care are o cotă de piaţă de circa 1,5%, după ce BNR nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar OTP Bank intenţiona să cumpere Banca Românească.

    „Nu avem nicio reţinere în a recunoaşte că suntem interesaţi să achiziţionăm Banca Românească. Dacă o vom cumpăra sau nu, depinde de mulţi factori. În cazul în care apare o oportunitate relevantă, este foarte probabil să cumpărăm o nouă bancă şi avem toată susţinerea investitorului nostru pentru o asemenea operaţiune. În ceea ce priveşte Leumi Bank România, aşteptăm aprobările finale pentru a fuziona cele două bănci. În prezent, lucrăm la finalizarea planurilor astfel încât primii paşi spre integrare vor fi făcuţi cel mai probabil până la finalul acestui an.“

    În mai puţin de un an, First Bank a făcut „paşi importanţi pentru a-şi asigura un viitor solid” în România, după cum povesteşte preşedintele executiv al băncii. „Am lansat un brand puternic printr-o campanie de imagine catalogată de specialiştii de pe piaţa locală de advertising ca fiind una dintre cele mai puternice, memorabile campanii ale pieţei bancare. Am evaluat în detaliu businessul şi am stabilit direcţia în care vom merge, am început un proces de transformare care să reconfigureze banca.”

    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de perioada similară a anului 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    Iar 2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, după cum anticipează Dominic Bruynseels. „În 2019 ne vom concentra pe creşterea volumului de surse atrase, pe extinderea portofoliului de clienţi afluent şi pe integrarea Leumi.”

    Pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a Leumi Bank de către First Bank este necesară şi primi-rea aprobărilor de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Vorbind despre tipurile de afaceri care sunt considerate oportune pentru finanţare în România, şeful First Bank spune că banca ar trebui să rămână conectată la „acele activităţi care contribuie la dezvoltarea ţării”. „În calitate de bancheri, avem o datorie morală să contribuim cât de mult putem la dezvoltarea comunităţii din care facem parte. Sectorul IT rămâne o carte câştigătoare – în pofida uşoarelor scăderi de profit estimate în acest domeniu, infrastructura, este vitală pentru România în acest moment, agricultura.”

    Planurile pentru viitor ale First Bank se concentrează asupra creşterii, obiectivul-cheie fiind investiţia.

    „Cuvântul cheie pe termen scurt şi mediu este «investiţie». Investim în digitalizare, în reajustarea proceselor şi sistemelor interne astfel încât să devenim mai buni şi mai eficienţi în deservirea clienţilor. Investim, de asemenea, în dezvoltarea de noi soluţii de servicii bancare online şi ne mobilizăm pentru a asigura capitalul necesar în cazul în care decidem să facem o nouă achiziţie. După finalizarea procesului de achiziţie a Bank Leumi România, vom avea o cotă de piaţă de 1,8%, iar intenţia noastră este să depăşim acest nivel pe segmentele de care suntem interesaţi.”

    Banca are suportul acţionarului majoritar J.C. Flowers pentru o nouă achiziţie, dacă apare o oportunitate relevantă, însă modelul de business este orientat mai mult asupra profitabilităţii decât asupra cotei de piaţă, după cum spune preşedinte executiv al First Bank. „Nu vizăm în mod special o anumită cotă de piaţă; nu este obiectivul nostru principal. Ne interesează mai mult profitabilitatea şi o bună rentabilitate a activelor (ROE).”

    Americanii de la J.C. Flowers au anunţat investiţii în digitalizare de 7,5 milioane de euro la First Bank, dar şi un plan de restructurare prin închiderea unor sucursale şi disponibilizări. Concret, First Bank, care avea în anii trecuţi o cotă de piaţă după active de 1,5% şi ocupa locul 13 în topul bancar local, intenţionează să închidă sau să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi. Reţeaua teritorială a băncii este formată din 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi.

    „Tehnologiile digitale şi procesele de restructurare vin, de obicei, împreună. Amintiţi-vă de impactul industrializării. Îndrăznesc să spun că cele două salturi tehnologice din istoria noastră sunt similare. Tendinţa actuală pe piaţa europeană este dispariţia treptată a sucursalelor fizice sub presiunea noilor tehnologii şi a comportamentelor digitale adoptate de clienţii băncilor. Procesul nostru de transformare evoluează conform planurilor şi lucrăm la îmbunătăţirea platformei noastre de mobile şi internet banking, precum şi la alte soluţii bazate pe tehnologie, în paralel cu derularea acestui proces. În acelaşi timp, am iniţiat parteneriate cu furnizorii de soluţii de plată, care fac lucrurile mai simple şi aduc confort clienţilor noştri.” Practic, ceea ce face acum First Bank este o transformare a businessului pentru a deveni mai flexibil, „capabil să se adapteze şi să adopte rapid trendul noilor tehnologii, care domină sectorul bancar global”.

    Referindu-se la jucătorii non-bancari, Dominic Bruynseels susţine că nu-i vede ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie. „Jucătorii nonbancari sunt exemplul perfect pentru a ilustra modul în care alte companii dezvoltă soluţii care tradiţional aparţineau exclusiv sectorului bancar. Nu îi văd neapărat ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie în materie de agilitate şi utilizare a tehnologiei. Nu m-ar surprinde dacă în viitorul apropiat băncile ar achiziţiona companii fintech. O astfel de simbioză ar face ca sectorul bancar să treacă la un nou nivel.”

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank (redenumită First Bank), J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    Această tranzacţie s-a înscris în procesul de consolidare a pieţei bancare locale, care a inclus şi alte bănci, precum Bancpost (cu capital elen) – preluată de Banca Transilvania – sau Marfin Bank România – care a fost preluată de familia de armatori greci Vardinogiannis prin intermediul vehiculului fondului de investiţii Barniveld Enterprises.

    Faţă în faţă cu sistemul bancar local

    Despre continuarea consolidării sectorului bancar din România, Dominic Bruynseels spune că este „inevitabilă şi necesară“.

    „Cel mai probabil, unii dintre actorii mai mici de pe piaţă vor fi preluaţi de băncile mai mari, cu un apetit pentru extindere. Este o tendinţă pozitivă pentru piaţa bancară locală, care se va maturiza şi mai mult.” Dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, putem vedea că deja are loc o restructurare a sectorului bancar la nivelul UE şi, potrivit statisticilor BCE, numărul instituţiilor de credit din zona euro a scăzut cu 25% faţă de anul 2008. „Această scădere poate fi explicată, în parte, de ieşirea din sector a băncilor ineficiente şi acest lucru s-ar putea întâmpla şi în România.”

    Şeful First Bank apreciază că sistemul bancar românesc este stabil acum, în pofida turbulenţelor prin care a trecut la începutul anului, cu şanse bune de a rămâne profitabil, cu condiţia să nu apară alte perturbări.

    România este o piaţă foarte competitivă în banking, având în vedere numărul mai mult decât generos al instituţiilor bancare prezente aici, în opinia lui Dominic Bruynseels. Pe piaţa bancară locală activează 36 de bănci.

    „Ne luptăm cu toţii pentru un număr limitat de clienţi eligibili, vizăm cu toţii aceiaşi clienţi retail affluent şi acelaşi bazin de companii solvabile, cu un business solid. Avem nevoie de toate instrumentele de care dispunem pentru a convinge clienţii că suntem alegerea corectă în materie de servicii bancare. Activitatea noastră funcţionează pe încredere şi pe angajaţi ultra competitivi, în spatele cărora stă tehnologia de ultimă ora. Dimensiunea reţelei de sucursale este din ce în ce mai puţin importantă având în vedere preferinţa clienţilor pentru tehnologie şi confort. Clientul bancar este mai matur, mai pragmatic, mai exigent şi mai sofisticat. Clientul bancar din România a învăţat din criza care a afectat sistemul bancar la nivel global şi local.”

    În ceea ce priveşte reglementarea la nivelul sistemului bancar local, şeful First Bank crede că „situaţia a fost echilibrată până acum”. „Sectorul bancar a fost supus unor corecţii în materie de reglementare, corecţii care au venit în mare măsură din relaţia directă cu clienţii. A fost mai degrabă un proces de maturizare. Cred că avem reguli de funcţionare clare şi corecte şi că aceste reguli ar trebui să rămână predictibile pentru a încuraja un business sustenabil.”

    Dar provocările nu lipsesc pentru sectorul bancar românesc în perspectivă.

    „Există mai mulţi factori care ar putea crea dificultăţi sectorului bancar din România. Unii dintre aceştia – posibila stagnare sau chiar scădere a economiei, îmbătrânirea populaţiei – se manifestă la nivel global, în timp ce alţii – cum ar fi subdezvoltarea zonelor rurale – sunt specifici pieţei locale. Băncile locale sunt nevoite să depăşească problemele gradului mare de migraţie a forţei de muncă, reducerea clasei mijlocii, reducerea investiţiilor în economie. Oportunităţile derivă din avansul tehnologiei şi al capacităţii acesteia de a oferi soluţii mobile care pot fi utilizate de oriunde în lume.”

    Cea mai mare dintre provocările sistemului bancar este „recâştigarea încrederii clienţilor”, care a fost sever afectată de anii de criză finaciară, a căror moştenire este încă vie, după cum susţine şeful First Bank. „Trebuie să lucrăm pentru a îndepărta această moştenire şi pentru a fi mai orientaţi către clienţi, decât asupra businessului. Digitalizarea ar trebui să ne lase timpul necesar pentru a face ceea ce ştim foarte bine: să relaţionăm cu clienţii noştri, nu să procesăm tranzacţii.”

    Referindu-se la evoluţia reglementărilor în banking la nivel internaţional, şeful First Bank aminteşte că în sectorul bancar american au existat perioade de reglementare severă, urmate de perioade de relaxare. În timp ce reglementările mai stricte au condus la o perioadă de stabilitate financiară, băncile comerciale au început să piardă teren în faţa instituţiilor financiare mai inovative, precum companiile fintech. În aceste condiţii el apreciază că „a devenit necesar un demers de relaxare a reglementărilor, iar cel mai recent a fost adoptat anul trecut, pentru a abroga unele dintre prevederile Legii Dodd-Frank din 2010, care au fost puse în aplicare după criza financiară”.

    În Uniunea Europeană, arhitectura complexă, postcriză, a mecanismului de supraveghere financiară – cu un număr mare de noi autorităţi, precum şi cu obiective noi de reglementare – ridică îngrijorări din perspectiva funcţionării pe termen lung a pieţei bancare, în opinia lui Dominic Bruynseels. „Sunt puse în discuţie dificultatea intrării pe noi pieţe şi impactul diferenţiat al reglementărilor. Este posibil ca noul regim de supervizare al UE să continue să favorizeze protejarea stabilităţii financiare în defavoarea concurenţei bancare.”

    Vorbind despre viitorul modelului „băncii universale”, Dominic Bruynseels anticipează că „va rezista în timp”, dar se va schimba gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei.

    „Majoritatea băncilor vor continua să lucreze cu toate segmentele de clienţi – persoane fizice, companii etc. – atâta vreme cât aceste categorii vor exprima nevoi de ordin financiar şi vor cere suport bancar. Iar băncile, la rândul lor, au nevoie de venituri şi profituri. Ceea ce se va schimba este gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei. Avem clienţi care preferă tehnologia în derularea operaţiunilor bancare, dar şi clienţi care încă preferă să vină la sucursală pentru că le place interacţiunea umană şi confortul oferit de consultantul bancar pe care îl cunosc de ani de zile. Integrăm tehnologia acolo unde este nevoie să facem acest lucru, dar continuăm să rămânem apropiaţi de clienţii care au nevoie de noi.” Acesta este motivul pentru care First Bank susţine că se poziţionează ca o „bancă tech cu componentă umană”.

    Cine este Dominic Bruynseels

    60 de ani
    Britanic de origine, are o carieră bancară de aproape patru decenii
    A fost recrutat de fondul de investiţii american J.C. Flowers pentru a prelua în 2018 conducerea executivă a First Bank (fosta Piraeus Bank)
    Anterior a condus, în perioada 2008-2012, BCR, care era atunci cea mai mare bancă din România. A fost selectat personal de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, venirea lui la Bucureşti fiind o surpriză (anterior austriacul Andreas Treichl încercase să găsească pentru conducerea BCR un bancher român recunoscut pe piaţa bancară)
    A lucrat 27 de ani în grupul Barclays, un jucător de top pe piaţa bancară britanică
    Are un MBA la Henley Management College din Marea Britanie
    A absolvit Facultatea de Istorie Medievală a Universităţii Durham din Anglia

    Fondul de investiţii american J.C. Flowers ŞI First Bank

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un mate­matician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. J.C. Flowers este unul dintre liderii domeniului de private equity, dedicat investiţiilor globale în sectorul financiar. Fondat în 1998, J.C. Flowers & Co. a investit peste 15 mld. dolari în 53 de companii de portofoliu din 18 ţări, în domenii precum cel bancar, asigurări, reasigurări, servicii financiare specializate şi servicii de management al activelor. J.C. Flowers & Co. gestionează active de aproximativ 6 mld. dolari.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank, J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.
    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    First Bank operează prin 100 de unităţi bancare şi 1.300 de specialişti, pentru aproximativ 130.000 de clienţi activi.

    2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, conform estimărilor băncii.

  • Cele mai responsabile companii din România: World Class – #BeHealthy

    Motivaţie

    În ultimii cinci ani, numărul românilor sedentari a crescut cu 15%, potrivit celui mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene, care plasează România pe locul doi printre naţiunile europene cele mai sedentare, spun reprezentanţii World Class. Prin mişcarea #BeHealthy, compania şi-a propus să motiveze, să inspire şi să educe românii pentru a fi mai activi mai des şi pentru a se bucura de un stil de viaţă sănătos în care sportul şi mişcarea să facă parte din rutina lor zilnică.

    Descrierea proiectului

    Pe lângă iniţiativa de a crea un festival anual de sănătate şi fitness, World Class a ales să promoveze conceptul #BeHealthy printr-o serie de alte acţiuni comunitare: invitaţii la mişcare, sănătate şi fitness în parcurile, mallurile şi cluburile din Bucureşti, iar instructorii de clasă şi formatorii au organizat sesiuni gratuite de sănătate şi fitness şi au oferit măsurători corporale gratuite, oferind participanţilor evaluări de sănătate şi fitness.

    În mediul online, campania social media #BeHealthy a fost lansată în iulie 2018 pentru a educa şi inspira românii să adopte un stil de viaţă sănătos prin sport şi mişcare: postările educaţionale şi informative au învăţat comunitatea online despre beneficiile unui stil de viaţă activ şi, mai presus de toate, membrii comunităţii au fost încurajaţi să îi inspire pe alţii să adopte un stil de viaţă sănătos.

    Pentru a creşte comunitatea „Movement for More Movement“, instructorii au fost implicaţi în activarea propriilor comunităţi online şi au devenit ambasadori #BeHealthy, furnizând de asemenea pe propriile platforme mesaje educaţionale despre importanţa sportului şi mişcării. Astfel, peste 22,8 milioane de persoane au accesat mesajele educative ale companiei postate de ambasadori.

    În crearea şi implementarea campaniei #BeHealthy Education au fost implicaţi peste 100 de formatori şi instructori personali, precum şi echipa de marketing şi comunicare care a conceput acest proiect. Mişcarea #BeHealthy continuă să crească în anul 2019, atât offline, prin Festivalul #BeHealthy, dar şi prin sesiuni de fitness gratuite organizate în mod regulat în locuri publice şi cluburi World Class din Bucureşti şi din întreaga ţară, cât şi online, ca o comunitate puternică #BeHealthy, prin campanii educaţionale şi informative despre beneficiile adoptării unui stil de viaţă activ şi sănătos.

    Rezultate

    Un total de 50.000 de persoane au beneficiat de evenimentele #BeHealthy în 2018, iar peste 6 milioane de oameni au fost activi online în campania #BeHealthy de la debut până la sfârşitul anului trecut.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    28,5 mil. euro

    Număr de angajaţi
    350

    Valoarea Investiţiei
    200.000 euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018 – prezent

  • Aroganţă de milionar: A cumpărat o insulă pentru a organiza un eveniment în stilul unui joc pe calculator

    Un miliardar vrea să organizeze un eveniment inspirat de jocul Battle Royal şi să ofere peste 130.000 de dolari celui care va câştiga.
     
    Acesta a cerut ajutorul celor de la HushHush.com, o platformă ce oferă servicii de lux, pentru achiziţionarea unei insule pe care să poată organiza meciul, scriu cei de la Business Insider.

    Evenimentul este planificat să dureze trei zile; jucătorii vor concura timp de 12 ore în fiecare zi şi vor campa în timpul nopţii. Producătorul de jocuri va trebui să se asigure că toţi jucătorii au muniţie suficientă pentru concurs şi că toată lumea concurează în limitele siguranţei.

    Paramedicii externi, medici şi experţi în domeniul sănătăţii şi siguranţei vor fi la îndemână în caz de necesitate. Solicitantul de succes va călători pe insulă pentru a evalua peisajul şi va câştiga aproximativ 45.000 de lire sterline pe o perioadă de şase săptămâni.

    “Jocurile Battle Royale au devenit incredibil de populare în ultimii ani, iar clientul nostru este un fan care doreşte să facă jocul o realitate în cel mai sigur mod posibil. Dacă campionatul este un succes în acest an, evenimentul ar putea devni unul anual care va avansa, ceea ce este foarte interesant!” a spus Aaron Harpin, fondatorul HushHush.com.