Ignorând haosul din aeroporturile europene şi inflaţia de două cifre, turiştii iau cu asalt plajele spaniole, notează Bloomberg.
Astfel, turismul, care reprezintă aproximativ 13% din PIB-ul celei de-a patra economii a zonei euro, este pe cale să se redreseze complet cu un an mai devreme decât era de aşteptat, îmbunătăţind perspectivele economice ale ţării.
Nu stiu daca Romania a fost in carti pentru investitie gigantica anuntata de Moderna, insa ma mint frumos ca da.
De aproape 2 ani le cer prin intermediul ZF Presedintelui Klaus Iohannis si Primilor Ministrii care s-au alternat sa dea o fuga la Moderna – dar si la celealte companii de biotehnologie care s-au lansat odata cu pandemie – pentru a le propune Romania ca si> un hub pentru UE si restul zonei geografice si, ca sa demonstreze interesul, sa aloce 20 milioane Euro din PNRR ca sa exploateze oportunitatea aparuta si sa lanseze Romania ca si partener in zona strategica a medicamentelor. Le-am cerut de asemenea sa introduca Institutul Cantacuzino in acest circuit, pentru ca are cat de cat structura si know-how-ul necesar.
Romania nu stie decat sa importe, nefiind capabila sa impuna nici un sistem de offset pentru a aduce investitii in tara sau alternative, sa bata in mod activ la usa unor investitori care sunt evident strategici, absenti din Europa, carora sa li se prezinte> avantajele pe care le poate oferi o investitie in tara noastra.
Asta inseamna de fapt sa gandesti doar de pe o zi pe alta fara sa ai politici economice strategice si sa nu ai consultantii economici care sa-ti spuna ce ai de facut ca sa gandesti pe un orizont de 10-15 ani. Energie, mancare, medicamente, aparare, trebuie> sa devenim cat mai independenti industrial in aceste domenii.
Indiferent cat de dificil este prezentul, gandul trebuie sa fie la viitor.
Pentru a face faţă crizei legate de costul vieţii, guvernul spaniol introduce reduceri de 100% la tren, pe rutele de navetişti şi pe distanţele medii. Germania are un bilet de 9 euro pe lună pentru transportul public, iar Austria – Klimaticket, care costă 3 euro pe zi.
Iniţiativa înseamnă că pasagerii vor putea să traverseze Catalonia, să se „scufunde” în splendoarea arhitecturală a Andaluziei sau să exploreze muzeele şi restaurantele din Ţara Bascilor, relatează The Guardian.
Guvernul spaniol de coaliţie condus de socialişti a declarat că, de la 1 septembrie şi până la sfârşitul anului, călătoriile pe anumite porţiuni ale reţelei feroviare de stat Renfe vor fi gratuite.
Noul acord pe rutele Renfe se adaugă unei politici anunţate luna trecută, prin care guvernul a aprobat o reducere de 30% pentru toate mijloacele de transport în comun, inclusiv metrou, autobuze şi tramvaie.
Reducerile feroviare de 100% se vor aplica pentru navetişti şi pentru cei care parcurg distanţe de până la 300 de kilometri.
Măsura se adresează în principal deţinătorilor de abonamente spanioli, dar turiştii ar putea profita de ea dacă ar cumpăra bilete cu mai multe călătorii.
“Aş dori ca locuitorii Spaniei să ştie că sunt pe deplin conştient de dificultăţile zilnice pe care le întâmpină majoritatea oamenilor. Ştiu că salariile acoperă din ce în ce mai puţin şi că este dificil să ajungi la sfârşitul lunii”, a declarat marţi premierul spaniol Pedro Sánchez.
Iniţiativa înseamnă că pasagerii vor putea să traverseze Catalonia, să se „scufunde” în splendoarea arhitecturală a Andaluziei sau să exploreze muzeele şi restaurantele din Ţara Bascilor, relatează The Guardian.
Guvernul spaniol de coaliţie condus de socialişti a declarat că, de la 1 septembrie şi până la sfârşitul anului, călătoriile pe anumite porţiuni ale reţelei feroviare de stat Renfe vor fi gratuite.
Noul acord pe rutele Renfe se adaugă unei politici anunţate luna trecută, prin care guvernul a aprobat o reducere de 30% pentru toate mijloacele de transport în comun, inclusiv metrou, autobuze şi tramvaie.
Reducerile feroviare de 100% se vor aplica pentru navetişti şi pentru cei care parcurg distanţe de până la 300 de kilometri.
Măsura se adresează în principal deţinătorilor de abonamente spanioli, dar turiştii ar putea profita de ea dacă ar cumpăra bilete cu mai multe călătorii.
“Aş dori ca locuitorii Spaniei să ştie că sunt pe deplin conştient de dificultăţile zilnice pe care le întâmpină majoritatea oamenilor. Ştiu că salariile acoperă din ce în ce mai puţin şi că este dificil să ajungi la sfârşitul lunii”, a declarat marţi premierul spaniol Pedro Sánchez.
Reducerile de preţuri se aplică pentru a atenua impactul inflaţiei şi al creşterii rapide a preţurilor la energie.
“Această măsură încurajează utilizarea transportului public pentru a garanta un mijloc sigur, fiabil, confortabil, economic şi sustenabil de a face naveta zilnică pe fondul creşterii extraordinare a preţurilor la energie şi combustibil”, a declarat Ministerul spaniol al Transporturilor într-un comunicat.
Spania nu este singura ţară europeană care încearcă să reducă costurile transportului public.
În luna mai, Deutsche Bahn, compania naţională de căi ferate din Germania, a lansat un bilet care costă 9 euro şi care oferă o lună întreagă de călătorie din iunie până la sfârşitul lunii august. Această ofertă permite conectarea oricăror două staţii din Germania, astfel încât pasagerii care călătoresc mai mult de 80 de kilometri pot economisi bani cu o singură călătorie.
Şi Austria a lansat “Klimaticket” (biletul climatic) la sfârşitul anului 2021, conceput pentru a-i încuraja pe austrieci să renunţe la maşini. Biletul a fost disponibil pentru 3 euro pe zi, fiind valabil pe toate reţelele de transport feroviar, metrou şi autobuz. Sistemul s-a dovedit extrem de popular, iar site-ul pe care s-au vândut biletele a avut blocaje atunci când au început vânzările.
Între timp, britanicii continuă să fie împovăraţi de preţurile uriaşe ale biletelor. În februarie s-a anunţat că tarifele de transport feroviar vor creşte în Anglia şi Ţara Galilor cu o medie de 3,8%. Potrivit Railfuture, o organizaţie independentă care încearcă să reformeze căile ferate, costurile anuale de călătorie ale navetiştilor devin nesustenabile.
Temperaturile vor atinge cote maxime joi în Franţa şi Spania, iar autorităţile au anulat focurile de artificii tradiţionale de ziua naţională a Franţei pentru a reduce riscul de incendii.
Valurile de căldură au devenit mai frecvente, mai intense şi mai durabile din cauza schimbărilor climatice. Lumea s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1 grade Celsius de la începutul erei industriale.
Căldură extremă în nordul Spaniei
În timpul acestui val de căldură, în Andaluzia, Castilla La Mancha şi Extremadura s-au înregistrat temperaturi de până la 40 de grade Celsius. Nordul Spaniei, care, de obicei, este ocolit de temperaturile extreme, este, de asemenea, afectat, regiunea nord-vestică Galicia fiind în alertă roşie – cea mai înaltă categorie – în timp ce se pregăteşte pentru temperaturi de până la 42 de grade Celsius în valea Miño.
Alte 13 regiuni se află sub cod portocaliu sau galben.
Se aşteaptă ca temperaturile să continue să crească în multe zone în următoarele două zile. Oraşul Zaragoza, din nord-estul ţării, este prognozat să înregistreze temperaturi de până la 42C, în timp ce Badajoz, în sud-vest, ar putea înregistra joi până la 47C.
Calitatea aerului este slabă în multe zone din nordul ţării din cauza căldurii. Acest lucru se adaugă la problemele de sănătate deja existente cauzate de vremea caldă, ceea ce înseamnă că străzile oraşelor şi satelor tind să fie mult mai liniştite după-amiaza.
Temperaturi ridicate în Portugalia
Un procent fără precedent de 80% din Portugalia continentală este expus unui risc “excepţional” de incendii, potrivit institutului naţional de meteorologie IPMA.
Guvernul a plasat întreaga zonă continentală sub “stare de urgenţă” până vineri – cu o treaptă mai sus de “stare de alertă” şi al doilea cel mai ridicat dintre cele trei niveluri. Aceasta declanşează reacţii locale, regionale şi naţionale, punând la dispoziţie poliţia şi alte forţe şi deblocând fonduri pentru a angaja mai mulţi pompieri.
Marţi au fost 849 de pompieri în acţiune la circa 30 de incendii, dintre care doar trei au fost considerate necontrolate. Numărul a scăzut de la peste 2.000 în ziua precedentă.
Mai multe incendii majore care au izbucnit în weekend au fost stinse sau ţinute sub control, nu înainte de a mistui mii de hectare de pădure.
Dar se aşteaptă ca condiţiile să se înrăutăţească treptat, până joi, deoarece temperaturile cresc şi vânturile se vor înteţi noaptea în unele zone. IPMA prognozează temperaturi maxime de până la 47C în zilele următoare.
Deşi este posibil să apară unele furtuni, meteorologii avertizează că orice ploaie s-ar putea evapora înainte de a ajunge la sol.
Turismul este deja afectat, chiar şi în zonele încă neatinse de incendii.
În populara destinaţie turistică Sintra, în apropiere de Lisabona, palatele naţionale, castelul şi alte atracţii sunt închise prin ordin guvernamental.
Există, de asemenea, temeri că un mare festival de muzică programat să aibă loc de joi până sâmbătă lângă plaja de la Meco, în Sesimbra, la sud de Lisabona, şi un raliu de motociclete în Algarve, care este unul dintre cele mai mari din Europa, vor trebui anulate.
Valul de căldură loveşte de Ziua Bastiliei
Temperaturile din Franţa vor atinge 39 de grade Celsius în unele zone din sud-vestul ţării, în cadrul unui val de căldură care va dura între opt şi zece zile, potrivit Météo France.
Deşi nu se preconizează că temperaturile în creştere vor doborî recorduri ca în alte ţări europene, există îngrijorări cu privire la posibilele consecinţe.
Cu 23 de departamente plasate sub avertizare galbenă şi cu alerte portocalii care ar putea intra în vigoare începând de miercuri, premierul Elisabeth Borne a îndemnat miniştrii să ia măsuri pentru a minimiza riscurile pentru sănătate, în special pentru grupurile vulnerabile.
Un plan de sănătate a fost, de asemenea, implementat de guvern în toate zonele aflate în alertă. Între timp, Ziua Bastiliei de joi, 14 iulie, va fi ceva mai puţin colorată, riscurile de incendiu ducând la anularea focurilor de artificii în unele zone ale ţării.
Deşi este prea devreme pentru a face comparaţii cu valul de căldură din 2003, în urma căruia au murit aproximativ 15.000 de persoane, Franţa este totuşi precaută.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunţat marţi taxe temporare pentru bănci şi companii energetice şi a promis o serie de măsuri pentru a ajuta persoanele care suferă din cauza creşterii inflaţiei şi a costurilor utilităţilor, în contextul în care războiul Rusiei din Ucraina se prelungeşte.
Taxele aplicate băncilor şi companiilor de gaze naturale, electricitate şi petrol ar trebui să aducă încasări de 7 miliarde de euro în doi ani, a anunţat guvernul spaniol.
În discursul de deschidere a unei dezbateri parlamentare privind starea naţiunii, Sánchez a declarat că este „pe deplin conştient” de faptul că oamenii trec prin momente dificile din punct de vedere economic şi că „din ce în ce mai mult, salariile nu mai ajung, că este dificil să ajungi la sfârşit de lună”, citează AP.
Alături de impozitele pe profit, Sánchez a anunţat abonamente gratuite la tren pentru navetişti între septembrie şi decembrie şi reduceri pentru serviciile de transport urban în comun. Studenţii de peste 16 ani care primesc burse vor primi, de asemenea, un supliment de 100 de euro, a spus el.
Popularitatea guvernului de coaliţie de stânga al lui Sánchez a scăzut în al treilea an din mandatul său programat de patru ani, în ciuda introducerii mai multor măsuri pentru a ajuta populaţia să treacă peste dificultăţile financiare actuale.
Luna trecută, guvernul a anunţat un pachet economic de urgenţă în valoare de peste 9 miliarde de euro.
Spania a ieşit din pandemie cu perspective economice încurajatoare, dar războiul din Ucraina, inflaţia în creştere, costurile ridicate ale energiei şi şomajul sever se dovedesc acum a fi obstacole majore pentru o redresare.
Preţurile de consum din Spania au urcat la 10% în termeni anuali, faţă de 8,5% în mai.
Creşterea sfidează eforturile guvernului ţării de a aduce indicatorul sub control şi semnalează o intensificare a presiunilor asupra BCE pentru majorarea dobânzilor, notează Bloomberg.
Spania face presiuni pentru ca NATO să acorde mai multă atenţie ameninţărilor la adresa securităţii de pe flancul său sudic, atunci când alianţa militară se va reuni la summitul de la Madrid la sfârşitul acestei săptămâni. Dar, în condiţiile în care războiul din Ucraina intră în a cincea lună, prioritatea NATO pare să rămână ferm pe descurajarea Rusiei în est, relatează France24, scrie Mediafax.ro.
Atunci când liderii NATO se vor reuni la Madrid, în perioada 28-30 iunie, ei urmează să revizuiască conceptul strategic al alianţei, care subliniază principalele sarcini şi provocări de securitate. Conceptul strategic nu a mai fost revizuit din 2010.
Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a făcut presiuni pentru ca NATO să îşi extindă domeniul de aplicare pentru a contribui la abordarea ameninţărilor non-militare, cum ar fi “utilizarea politică a resurselor energetice şi imigraţia ilegală” în Africa.
“Ameninţările vin atât dinspre flancul sudic, cât şi dinspre flancul estic”, a declarat el la o conferinţă de presă la Madrid.
Madridul este, de asemenea, preocupat de anarhia şi de mişcările islamiste violente din regiunea Sahel, un teritoriu vast care se întinde în sudul deşertului Sahara.
“Avem acest război în Europa, dar situaţia din Africa este cu adevărat îngrijorătoare”, a declarat ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles.
Problema este deosebit de acută pentru Spania, o poartă principală de intrare în Europa pentru migraţia ilegeală din Africa şi o ţară care se bazează pe Algeria pentru aprovizionarea cu gaz.
Anul trecut, Marocul a permis ca mii de migranţi să intre în enclava nord-africană a Spaniei, Ceuta, în timpul unei crize diplomatice legate de disputa din Sahara Occidentală, ceea ce a determinat Madridul să acuze Rabatul de “şantaj”.
Deşi cele două ţări şi-au normalizat recent relaţiile, după ce Spania a pus capăt poziţiei sale de neutralitate de zeci de ani în privinţa Saharei Occidentale pentru a susţine public poziţia Marocului, criza migraţiei nu a luat sfârşit.
Vineri în zori, aproximativ 2.000 de migranţi africani au încercat să ia cu asalt frontiera cu Melilla, cealaltă enclavă spaniolă de pe coasta de nord a Marocului. Cel puţin 23 de persoane au murit în această incursiune, fiind cel mai mortal incident care a avut loc la graniţele celor două enclave spaniole – singurele graniţe dintre UE şi Africa.
După Franţa sau Italia, guvernul spaniol a prezentat recent un proiect de lege prin care vrea să pună capăt risipei alimentare şi care prevede amenzi pentru restaurantele şi supermarketurile care aruncă hrană, scrie Le Figaro.
Spaniolii aruncă 1,36 milioane de tone de alimente şi băuturi pe an, reprezentând o pierdere de 250 de euro pe cap de locuitor.
Până acum, prostituţia a fost tolerată în Spania, multe bordeluri funcţionând ca hoteluri sau alte unităţi de cazare, deşi exploatarea sexuală şi proxenetismul sunt ilegale.
Măsura face parte dintr-o campanie progresistă a Partidului Socialist al premierului Pedro Sanchez de a extinde drepturile femeilor şi ar face ca lucrătorii sexuali să fie trataţi ca victime care trebuie protejate, aşa cum ar fi în cazul unei interdicţii totale a prostituţiei, relatează Reuters.
Socialiştii, care guvernează într-o coaliţie minoritară cu partenerul minoritar de extremă-stânga Unidas Podemos, doresc să introducă pedepse cu închisoarea mai mari pentru proxenetism, eliminând cerinţa actuală ca poliţia să demonstreze că există o relaţie de exploatare cu lucrătorul sexual.
Propunerea ar pedepsi, de asemenea, orice persoană care foloseşte un local pentru prostituţie şi bărbaţii care cumpără sex, cu pedepse agravate dacă victima este minoră sau clasificată ca fiind vulnerabilă.
Propunerea a stârnit dezbateri intense în cadrul mişcării locale pentru drepturile femeilor.
Unele organizaţii care lucrează cu femeile traficate şi prostituate, cum ar fi Medicos del Mundo, consideră că este un pas în direcţia cea bună, în timp ce altele, precum Antigona, un grup de academicieni care sunt în favoarea legalizării prostituţiei, spun că riscă să ducă la clandestinitate migranţii şi să îi facă mai vulnerabili în faţa reţelelor de trafic de persoane.