BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Care ar putea fi motivul pentru care Facebook şi toate aplicaţiile sale nu mai funcţionează: „E ca şi cum ai merge la birourile Facebook pentru o întâlnire, dar recepţionera nu este acolo”

    Facebook pare că şi-a şters înregistrările DNS din tabelele globale de rutare, potrivit lui Brian Krebs, un specialist în securitate informatică ce are şi un blog. 

    Jurnaliştii de la The Independent traduc asta pe înţelesul tuturor: datele tuturor platformelor deţinute de Facebook ar fi fost şterse din marea agendă a Internetului. Practic atunci când tastăm una dintre adresele platformelor Facebook în browserele de internet, acestea ar trebui să comunice cu Facebook şi să afle unde ar trebui să îi direcţioneze pe utilizatori – dar sistemul care face asta nu ar mai funcţiona.

    „E ca şi cum ai merge la birourile Facebook pentru o întâlnire, dar recepţionera nu este acolo. Eşti blocat la recepţie, din moment ce nu ştii care este uşa pe care trebuie să intri.”

    Nu este clar încă de ce s-a întâmplat asta, Facebook este atât de mare încât funcţionează pe baza propriului DNS, spre deosebire e alte companii mai mici – prin urmare doar cineva de la Facebook ar fi putut avea puterea să oprească sistemul, crede Krebs. 

    În acest moment totuşi, în lipsa unei clarificări din partea companiei, vorbim doar despre speculaţii. 

    Facebook, WhatsApp şi Instagram, toate trei funcţionând pe aceeaşi infrastructură, nu mai pot fi folosite la nivel mondial de la puţin peste 18.00, ora României. Potrivit Reuters, nu s-a putut confirma imediat problema care afectează serviciile, dar mesajul de eroare de pe pagina web a Facebook Inc sugerează o problemă cu sistemul de nume de domeniu (DNS).

    Later edit:

    Platformele Facebook şi-au revenit după aproximativ 7 ore, reprezentanţii companiei menţionând că eroarea a fost cauzată de o problemă la servere. 

     

     

  • Sistemul de plată crypto câştigă teren în România. La ce eveniment de anul viitor va putea fi folosit

    Pentru ediţia 2022, care va avea loc în perioada 17-18 iunie la Romexpo, Brand Minds, unul dintre cele mai cunoscute evenimente de business la nivel internaţional, anunţă printr-un comunicat introducerea sistemului de plată crypto, „în premieră pentru un eveniment de business din România de asemenea amploare”.

    „Suntem încântaţi să anunţăm că am introdus şi lansat oficial sistemul de plăţi prin infrastructura crypto, la Brand Minds. Începând de acum, specialiştii din mediile de business din toată lumea îşi pot achiziţiona biletele de acces pentru noua serie de evenimente The Global Thinkers Business Summit utilizând Elrond eGLD tokens”, spune Avi Cicirean, fondator Brand Minds.

    Peste 6.000 de participanţi din peste 50 de ţări sunt aşteptaţi la ediţia din 2022 a evenimentului, care va reuni şi anul viitor, pe aceeaşi scenă, experţi relevanţi în domeniul afacerilor şi autori „bestseller” la nivel mondial, precum Gary Vaynerchuk, CEO VaynerMedia – investor & entrepreneur, Johan Berger, consumer behavior expert, Whitney Johnson, team performance expert, sau Angela Oguntala, futurist & innovation expert.

    Potrivit reprezentanţilor evenimentului, decizia de a încorpora sisteme de plată alternative a fost una firească, parte din viziunea companiei de susţinere a inovaţiei. Brand Minds şi Elrond se află la cea de-a doua colaborare. Prima a fost iniţiată în 2020, când Beniamin Mincu, CEO Elrond, a participat ca speaker la Brand Minds business summit şi a susţinut o dezbatere amplă despre tehnologia blockchain cu specialistul în business şi prezentatorul CNN Richard Quest.

    Elrond este o companie globală implicată în dezvoltarea tehnologiei blockchain, cu un potenţial mare de scalabilitate. Reprezentanţii Brand Minds spun că cei care îşi doresc să participe la evenimentul de anul viitor pot achiziţiona bilete prin noua tehnologie, folosind şi jetoane (token) eGLD.

  • Florinela Cîrstina, Medicover: Pandemia nu s-a încheiat. Va urma o pandemie a bolilor cronice care va secătui complet sistemul public şi privat

    Florinela Cîrstina, director general al operatorului privat de sănătate Medicover România, consideră că sistemul privat este complementar cu sistemul de stat, iar o bună comunicare între cele două sectoare este esenţială pentru a putea rezolva cât mai eficient nevoile pacienţilor.

    “Sistemul privat este complementar cu sistemul de stat. Este nevoie de mult mai mult în ceea ce priveşte infrastructura sistemului public. Este nevoie de o comunicare între sistemul public şi sistemul privat. Doar împreună vom putea cumva să venim în întâmpinarea nevoilor. Există o statistică tragică, cu 88% din pacienţii oncologici în 2019 şi-au pierdut viaţa în mai puţin de un an. Asta spune extrem de mult despre accesibilitate, infrastructură şi despre puterea noastră de a face faţă bolilor cronice. Pandemia nu s-a încheiat. Va urma o pandemie a bolilor cronice care va secătui complet şi sistemul public şi sistemul privat”, a spus Florinela Cîrstina la ZF Health&Pharma Summit’21.

    Alte declaraţii:

    Există o complementaritate între privat şi public în acest moment. Dacă ne uităm doar la asistenţa medicală din privat ar lipsi o mare parte din zona de urgenţă şi cred că experineţa acumulată în sistemul public, în ciuda dificultăţilor, este necesară în acest moment pentru sistem, dar este necesară o separare la un anumit nivel a medicilor din stat şi privat.

    Sistemul privat a accelerat investiţiile în ultimii zece ani. S-au făcut investiţii în ambulatoriu, s-au continuat investiţiile în spitale. În momentul în care capacitatea naţională de testare era scăzută, privatul a venit şi a suplimentat lucrul acesta.

    Medicover are planuri de creştere atât în Capitală, cât şi la nivel naţional şi vom continua să facem asta pentru a acoperi nevoile pacientului.

    Investim 20 mil. euro într-un spital multidisciplinar cu peste 150 de paturi în Bucuresti care va fi functional la începutul anului 2023. Investim în capacitatea imagistică în afara Capitalei, în reţeaua Medicover. Investim în personalul medical şi în retenţia lui. La începutul pandemiei am investit într-o secţie de terapie intensive în spitalul Pelican din Oradea.

    Vom continua să investim în ambulatoriu, în alte zone din ţară pentru că trebuie să avem aceea complementaritate cu spitalele de stat, pentru a acoperi cât mai mult din nevoile pacienţilor însă cea mai mare investiţie este personalul medical care trebuie să fie capabil să ţină pasul şi să se adapteze nevoilor actuale.

    Noi avem un director tehnic în structura noastră. Directorul îşi decide echipa, modul de remunerare, capacităţile de care are nevoie. Nu cred că limitările de genul “nu avem voie” sau “nu putem” nu pot fi explicate prin logică. Dacă vrei cu adevărat şi aduci toate argumentele, poţi să angajezi un director tehnic.

    Când vorbim de infrastructură, vorbim de clădiri şi oameni şi trebuie să găsim o modalitate de a le armoniza. Capacitatea sistemului privat este suficient de mare să acopere unele nevoi. Este nevoie de mai mult, dar cred că trebuie investit extrem de mult în managerii de spitale pentru a înţelege ce înseamnă zona de management sanitar, care nu este doar un exerciţiu pe hârtie.

     

  • CNAIR anunţă că sâmbătă serviciul de emitere a rovinietelor funcţionează cu intermitenţe

    Potrivit unui comunicat al CNAIR, întreruperile sunt cauzate de unele intervenţii la sistemele informatice ce au implicaţii în funcţionarea corespunzătoare a SIEGMCR.

    Aceste întreruperi pot avea loc între orele 8.00 şi 18.00.

    „CNAIR SA informează utilizatorii reţelei de drumuri naţionale că, din cauza unor intervenţii la sistemele informatice ce au implicaţii în funcţionarea corespunzătoare a SIEGMCR ce urmează a avea loc în data de 18.09.2021 în intervalul orar 08:00-18.00, emiterea rovinietelor prin intermediul SMS, a portalului www.erovinieta.ro şi a aplicaţiei destinate telefoanelor mobile etarife şi a peajelor prin intermediul punctelor de distribuţie, aparţinând Rompetrol Downstream, prin intermediul SMS, a portalului www.erovinieta.ro şi a aplicaţiei destinate telefoanelor mobile etarife va funcţiona cu intermitenţe”, a transmis compania.

    Conform acesteia, pentru a evita amenzile, utilizatorii au obligaţia de a achita tarifele prin celelalte mijloace puse la dispoziţie de către CNAIR.

  • Românii au folosit în ultimele 12 luni medicamente în valoare totală de 19 miliarde lei (3,9 mld.euro), în creştere cu 10,6%. În volum, creşterea a fost de doar 0,6%

    Românii au folosit în perioada iulie 2020-iunie 2021 medicamente în valoare totală de 19 miliarde lei (3,9 mld.euro), la preţul de distribuţie, cu 10,6% mai mult decât în perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate miercuri de Cegedim.

    Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea

    medicamentelor Rx eliberate din farmaciile publice a crescut cu 8%, totalizând aprox. 10,6 miliarde lei (2,17 miliarde Euro).

    Ca volum, către pacienţii din România au fost eliberate 626,8 milioane cutii, în creştere cu 0,6% faţă de consumul din perioada iulie 2019 – iunie 2020.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 8,7%.

    Din cantitatea totală de medicamente distribuită, 363,9 milioane cutii (-1,6%) au fost eliberate pe bază de reţetă (Rx) din farmacii, 240,7 milioane cutii (+7,4%) au fost fără prescripţie din farmacii (OTC), iar volumul medicamentelor din spital s-a ridicat la 22,2 milioane cutii (- 23,2%).

    Ca valoare, medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 11,75 miliarde lei (+8,9%), medicamentele fără prescripţie (OTC) din farmacii au însumat 4,91 miliarde lei (+15,5%), iar segmentul de spital 2,64 miliarde lei (+9,4%).

    Pe grupe terapeutice, se evidenţiază creşteri în volum peste media pieţei (+0,6%), în cazul medicamentelor aferente sistemului digestiv şi metabolism (+10,2%), sistemului nervos (+1,1%) şi sistemului musculo-scheletic (+1,0%). Sub media pieţei s-au situate medicamentele destinate sistemului cardiovascular (-0,4%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (-1,1%), anti-infecţioasele sistemice (-8,2%) precum şi cele destinate sistemului respirator (-13,7%).

    În valoare, creşteri peste media pieţei (10,6%) au avut medicamentele destinate sistemului digestiv şi metabolism (+19,2%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (+17,9%) precum şi cele destinate sistemului musculo-scheletic (+14,4%). Sistemul cardiovascular a crescut cu numai 6,6%, iar sistemul nervos cu 5,5%, sub media pieţei.

    În scădere s-au situat numai anti-infecţioasele sistemice (-8,5%) şi medicamentele destinate sistemului respirator (-6,1%).

    Topul cele mai mari companii de pe piaţa farma a rămas neschimbat în ultimele 12 luni, din punct de vedere al volumelor vândute. Pe primul loc se situează Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu vânzări de 71,3 mil. unităţi, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 59,1 mil. unităţi şi Servier (inclusive Egis) cu 36,2 mil. unităţi. Topul primilor 10 jucători este completat de Sanofi (29,9 mil. unităţi), Krka (28,6 mil. unităţi), GlaxoSmithKline (28,4 mil. unităţi), Viatris (25,4 mil. unităţi), Antibiotice (25,0 mil. unităţi), Biofarm (21,4 mil. unităţi) şi Gedeon Richter (19,7 mil. unităţi).

    După valoarea vânzărilor, primele trei locuri aparţin Sanofi cu 1046,8 mil. lei, urmată de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 977,3 mil. lei şi Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 861,6 mil. lei.

    Topul primilor 10 jucători este completat de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 770,0 mil. lei, Servier (inclusive Egis) cu 767,8 mil. lei, AstraZeneca (707,8 mil. lei), Bristol Myers Squibb cu 703,7 mil. lei, GlaxoSmithKline (670,0 mil. lei), Viatris (580,2 mil. lei) şi Merck & Co. cu 573,9 mil. lei.

    Studiul Pharma & Hospital Report  este realizat începând cu anul 1996.

  • Abandonul şcolar în Româna: Cum şi de ce pierdem elevi din sistemul de învăţământ? VIDEO

    Abandonul şcolar este un fenomen care impactează puternic şi în prezent sistemul de învăţământ românesc. Printre principalele cause ale acestuia se numără factorii de mediu, discursul familiei despre nevoia de educaţie dar şi nivelul de educaţie al părinţilor.

    „Abandonul şcolar are mai multe mai mulţi factori care ne influenţează pe de o parte sunt factorii sociali factorii de mediu unde locuieşte copilul se presupune că avem o relaţie. Aici este şcoala şi ce se întâmplă în şcoală şi aici este acasă şi avem drumul de la şcoală acasă, să ne jucăm aşa cu această imagine. În primul rând contează ce se întâmplă acasă, mediul acesta social şi al familiei, de la ce mănâncă un copil, cu ce se îmbracă şi nu e puţin lucru faptul că nu are cu ce se îmbrăca şi nu poate ajunge la şcoală dacă şcoala este departe de casă. Apoi sunt părinţii. Nivelul de educaţie al părinţilor este foarte important şi ce se întâmplă acasă cu privire la educaţie. Adică dacă părinţii încurajează educaţia sau nu, adică promovează şi practică un discurs favorabil educaţiei sau mai degrabă vorbesc despre educaţie în termeni despreţuitori sau consideră că nu e nevoie să urmeze foarte multe studii pentru că oricum poate să muncească” a declarat Oana Moşoiu, lector universitar în cadrul Facultăţi de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la ZF Live.

    Un alt factor important ce îi forţează pe elevi să pună ghiozdanul de-o parte este infrastructura de transport, mai ales în mediul rural. Aici se mai adaugă şi necesităţile pe care le presupune actul educational, cum cea de rechizite, manuale, cărţi, etc. În final, un ultim rol în fenomenul abandonului îl joacă nivelul de siguranţă al instituţiei de învăţământ şi nivelul de pregătire al profesorului.

    „Acum noi avem o educaţie disponibilă peste tot şi în multe forme şi atunci revalorizarea această educaţională are nevoie de un alt nivel de înţelegere la nivelul familiei, pentru că te poţi realiza cumva şi fără şcoală. Însă, studiile arată că se corelează foarte bine un număr mai mare de ani de şcolaritate cu reuşita în viaţă, acces la servicii şi joburi cu salarizare mai mai mare mai înaltă, status social precum şi aspiraţiile şi nivelul de dezvoltare personală. Deci asta ar fi un un amalgam la nivel economic. Sigur că şcoala este gratuită, dar sunt foarte multe cheltuieli pe lângă manual, alte materiale educaţionale, training pentru ora de sport. Nu am văzut poate niciodată. Apoi este cum ajunge copilul la şcoală partea de infrastructură, drumuri transport şi apoi ajungem la şcoală unde într adevăr contează foarte mult ce se întâmplă în această şcoală cât de sigură este şcoala şi cât de pregătit este profesorul”, a mai spus Oana Moşoiu la ZF Live.

  • Sistemul public de sănătate îşi revine cu greu din şocul crizei COVID-19. Investiţiile majore încă lipsesc

    ♦ Nici în anul 2020 nu a fost pusă vreo cărămidă la construcţia spitalelor regionale sau a altor unităţi medicale noi în sistemul public ♦ Deşi România mai raportează puţine cazuri în prezent, managerii de spital sunt mai degrabă rezervaţi, gândindu-se la noi valuri ale pandemiei.

    Pandemia de COVID-19 a prins sistemul de sănătate românesc pe picior greşit, fără investiţii majore realizate în anii precedenţi care să degreveze spitalele publice de presiunea numărului de pacienţi infectaţi. Iar lipsa de investiţii s-a văzut în crizele apărute în plină pandemie, incendii în secţiile spitalelor şi pacienţi care se plâng în continuare de condiţiile din unităţile de stat.

    „Situaţia în spital este ca în 2019, nu ştiu cât o să mai dureze. Orice spital are nevoie de aparatură nouă. Noi am accesat nişte fonduri europene, am făcut o cerere la Ministerul Sănătăţii, am mai primit sponsorizări”, spune Daniel Buzatu, managerul Spitalului de copii Marie Curie din Bucureşti. În curtea spitalului se ridică un nou corp de clădire realizat de organizaţia Dăruieşte Viaţă din donaţii de la oameni şi companii, Spitalul Marie Curie mizând pe donaţii pentru a se dezvolta.

    Nici în anul 2020 nu a fost pusă vreo cărămidă la construcţia spitalelor regionale sau a altor unităţi medicale noi, în contextul în care managerii spitalelor se plâng că unităţile pe care le conduc funcţionează în clădiri cu o vechime de zeci de ani. În contextul în care specialiştii spun că pandemia de COVID-19  va mai dura, spitalele trebuie să asigure circuite separate pentru a evita focarele şi contaminarea pacienţilor şi să investească în tehnologie şi aparatură, în sedii noi sau renovarea celor actuale, investiţii care au fost puse pe pauză şi în 2020.

    „Avem proiectul de screening pe fonduri europene, proiectul norvegian pentru programul de tuberculoză, cel de COVID. Institutul Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătăţii  şi dacă ministerul oferă finanţare, avem, dacă nu, trebuie să ne descurcăm din fonduri proprii”, a spus medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti.

    Efectul lipsei investiţiilor

    Pacienţii au ocolit spitalele în 2020, după cum arată datele de la Statistică. Au fost peste 2,8 milioane de pacienţi mai puţini în spitale în 2020, raportat la anul anterior. „În 2020, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane de cazuri de internare continuă şi de 3,2 milioane de cazuri de internare de zi, comparativ cu anul 2019 când au fost trataţi câte 4,3 milioane de pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi“, se arată în raportul Institutului Naţional de Statistică privind activitatea reţelei sanitare în 2020.

    Pandemia de Covid-19 a pus presiune în special pe secţiile de terapie intensivă, acolo unde ajung pacienţii cu forma gravă a virusului. În plus, câteva evenimente tragice, printre care incendiile de la Spitalul Neamţ sau Marius Nasta, arată adevărata imagine a unui sistem de stat slab, fără investiţii.

     

    Vaccinarea, în impas

    Pentru a preveni formele grave ale bolii, specialiştii îndeamnă oamenii să se vaccineze. România a pornit cu viteză vaccinarea la 27 decembrie, o dată comună cu cea a ţărilor din Uniunea Europeană. Între timp însă, ritmul de vaccinare s-a diminuat considerabil, în ciuda campaniei de vaccinare, a maratoanelor organizate în mai multe oraşe şi a disponibilităţii vaccinurilor, atât în centrele deschise, cât şi la medicul de familie.

    Doar 73 de oraşe şi localităţi din România au peste 30% populaţie vaccinată cu cel puţin o doză, adică circa 2% din totalul localităţilor din ţară, din datele autorităţilor.

    Daniel Buzatu, managerul Spitalului de copii Marie Curie din Bucureşti: Situaţia în spital este ca în 2019, nu ştiu cât o să mai dureze. Orice spital are nevoie de aparatură nouă. Noi am accesat nişte fonduri europene, am făcut o cerere la Ministerul Sănătăţii, am mai primit sponsorizări

    Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti: Institutul Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătăţii  şi dacă ministerul oferă finanţare, avem, dacă nu, trebuie să ne descurcăm din fonduri proprii

     

  • (P) Industria farmaceutică inovatoare: partener strategic pentru reformarea sistemului şi acces la inovaţie salvatoare de vieţi

    Pandemia de COVID-19 ne-a arătat încă o data că Sănătatea trebuie să fie o prioritate. Cu toate acestea, schimbările succesive de viziune, de priorităţi, de persoane responsabile de la cârma sistemului, au afectat constant în ultimii ani folosirea adecvată a fondurilor din sănătate, accesul la inovaţie medicală şi reformarea sitemului. De asemenea, pandemia şi accesul rapid la vaccinuri au demonstrat că accesul la inovaţie trebuie să fie o constantă pe agenda publică, dar fără parteneriate strategice care să implice toţi actorii, inclusiv industria medicamentelor inovatoare care poate pune pe piaţă aceste tratamente de ultimă generaţie, accesul la inovaţie rămâne doar un deziderat.

    Deşi la nivel european investeşte masiv în inovaţie, iar potenţialul României în a atrage investiţii în cercetare şi dezvoltare este unul mare (dar departe de a fi atins), industria farmaceutică a întâmpinat permanent dificultăţi in ultimii 30 de ani în mediul de afaceri din România: de la taxe descurajatoare la un mediu de afaceri impredictibil care nu recompensează inovaţia. “Aşteptăm în medie peste 800 de zile de la aprobarea unui medicament de Agenţia Europeană a Medicamentului, pentru a putea oferi pacienţilor români un tratament de ultimă generaţie. Operăm într-un sistem cu acces impredictibil şi, deşi ne dorim să investim în cercetarea medicală din România, aşteptăm uneori chiar şi un an şi jumătate pentru aprobarea unui studiu clinic”, spune Alina Culcea (foto), Preşedinte Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente ( ARPIM).

    Pentru a răspunde crizei COVID-19, industria farmaceutică bazată pe cercetare şi-a dovedit capacităţile de inovare şi rezilienţă la nivelul lanţului global de aprovizionare. În lunile şi anii următori, industria farmaceutică inovatoare poate şi ar trebui să joace un rol cheie în planurile de redresare, rezilienţă şi creştere a Europei, asigurând în acelaşi timp un acces mai rapid şi mai echitabil la inovaţia medicală.

    Industria farmaceutică, cel mai dinamic sector de Cercetare şi Dezvoltare din Europa

    Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA (Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice), arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare şi Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare şi dezvoltare în Europa. Companiile farmaceutice inovatoare concentrează aproximativ 830.000 de angajaţi direcţi în Europa. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuţie, logistică etc). Industria farmaceutică inovatoare a contribuit in 2020 cu aproape 122 miliarde EUR la balanţa comercială a UE-27, cea mai mare contribuţie, cu o marjă considerabilă, a sectoarelor bazate pe cercetare. Această industrie este sectorul cu cea mai mare valoarea adăugată pe persoană angajată, semnificativ mai mare decât valoarea medie în industria High-Tech sau in producţia de bunuri de larg consum. Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiţii în cercetare şi dezvoltare, raportate la vânzările nete.

    România se află pe locuri codaşe în Europa în ceea ce priveşte investiţiile în Cercetare şi Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 milioane EUR, în comparaţie cu Germania care a atras investiţii de 8,4 miliarde EUR, Franţa 4,4 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM şi IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la un nivel mediu de ţară din regiune, piaţa studiilor clinice din România, astăzi de doar 75 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR şi chiar 1,4 miliarde EUR daca am urca pana in topul tarilor din UE.

    De ce avem nevoie de parteneriate strategice cu industria farmaceutică?

    “Industria farmaceutică inovatoare a fost aici oricând în ultimii 25 de ani şi mai ales atunci când a fost mai greu, încercând să susţină autorităţile prin crearea de parteneriate de cursă lungă”, spune Alina Culcea, Preşedinte ARPIM. Un parteneriat strategic înseamnă soluţii de tratament şi prevenţie care rescriu şansele pacienţilor la viaţă, sau la o viaţă mai bună, în cazul bolilor incurabile. Printre măsurile propuse de ARPIM în acest sens se numără accesul constant, predictibil şi regulat la inovaţia salvatoare de vieţi, o legislaţie predictibilă de contractare, o politică sustenabilă de preţuri; consolidarea parteneriatului pe tot traseul pacientului – măsuri de prevenţie şi diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienţi şi sistem, acces la servicii dincolo de tratamente; stimularea investiţiilor locale în Cercetare şi Dezvoltare.

    “Dacă ne uităm la alte state, este clar că în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener şi contributor strategic este pe deplin recunoscut. Vedem această tendinţă la nivelul UE: campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un exemplu, există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Rezilienţă, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susţinut şi la nivelul statelor membre”, adaugă Alina Culcea.  

    Un alt exemplu este cel al Franţei, acolo unde a fost înfiinţat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanţii autorităţilor. În plus, de curând în Franţa a fost semnat un acord cadru pe 5 ani (2021-2026), acord ce recunoaşte rolul şi contribuţia industriei farmaceutice la creşterea competitivităţii şi la stabilitatea economică prin investiţiile constante. Acordul are obiectivul de a facilita accesul la inovaţie pornind de la lecţiile pandemiei şi de a oferi stabilitate şi predictibilitate modului de calcul al preţurilor la medicamente.

    Accesul la medicamente de ultimă generaţie – cum rezolvăm decalajul?

    Studiul  Patients W.A.I.T Indicator Survey 2021 (IQVIA), realizat de Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) şi lansat recent, arată că, în Europa, pacienţii pot aştepta  între 4 luni şi 2 ani şi jumătate pentru a avea acces la aceleaşi medicamente noi în funcţie de ţară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România, până la 1 ianuarie 2021. Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55.

    Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de aşteptare până la depunerea dosarului de rambursare (aşteptarea ca alte ţări UE să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv faţă de inovaţie şi o echipă subdimensionată care face faţă cu greu şi cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice. În 2020, s-au făcut progrese importante –  70 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate şi gratuite din România, însă fără un acces constant la terapii de ultimă generaţie, România nu va putea ţine pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorinţa ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene.

     

  • Una dintre dilemele sistemului de educaţie: câţi dintre elevii cu bacul luat pleacă să-şi continue studiile în străinătate şi câţi se întorc acasă

    ♦ Anul acesta, 146 de elevi au reuşit să obţină nota 10 la examenul de bacalaureat, dar la nivel oficial nimeni nu ştie cât din această elită îşi va continua studiile în România. De asemenea, Ministerul Educaţiei nu are date despre universităţile străine care atrag anual cei mai mulţi elevi români, neexistând nici date privind numărul celor care aleg să revină pe plan local. Lipsa statisticilor concrete legate opţiunile elevilor şi studenţilor face ca programe cum sunt România Educată să nu fie mai mult de simple exerciţii de imagine.

    „Informaţiile solicitate nu sunt stocate în bazele de date ale Ministerului Educaţiei, absolvenţii nefiind obligaţi să le comunice, odată ce şi-au încheiat traseul educaţional în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar sau superior“, a răspuns Radu Szekely, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei la solicitarea ZF privind o statistică a elevilor care aleg să plece anual peste graniţe pentru a-şi continua studiile.

    Aceasta este doar o altă necunoscută care se adaugă celor existente într-o ţară  care nici măcar numărul de locuitori nu şi-i ştie. Pe de altă parte, în ciuda acestor incertitudini, programele pentru reformarea sistemului de educaţie astfel încât acesta să pregătească viitoare generaţii de tineri uşor adaptabili economiei de piaţă cotinuă să fie scrise.

    „România Educată“, un document de peste 137 de pagini a fost lansat săptămâna aceasta la sediul guvernului, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, după şase ani de dezbateri.

    „În 2030, elevii vor deprinde, prin educaţie, mecanisme de rezilienţă care să sprijine adaptarea acestora la incertitudini şi la situaţii de criză. Cu sprijinul întregii comunităţi educaţionale, aceştia vor fi cetăţeni responsabili în devenire, cu stimă de sine, capabili să se adapteze la dinamica socială a viitorului“, se arată în document.

    Întrebarea care se ridică este cum va putea comunitatea educaţională să modeleze viitoarele generaţii de elevi şi studenţi când nici măcar nu există date privind opţiunile de carieră ale celor vizaţi?

    „Dintre ţintele concrete pe care ni le propunem, reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dez­voltarea învăţământului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare“, a spus preşedintele Iohannis în deschiderea şedinţei de guvern.

    Strategia România Educată include ţinte precum scăderea ratei de abandon şcolar, scăderea ratei de analfabetism funcţional, precum şi digitalizarea sistemului de învăţământ. Una dintre ţintele importante care ar trebui urmărite ar fi însă şi capacitatea tinerilor de a se integra pe piaţa forţei de muncă după studiile realizate.

    De exemplu, datele Eurostat arată că rata tinerilor NEETS, adică persoanele care nu se află nici în sistemul de învăţământ, nici în piaţa muncii este de 16,6% pentru tinerii între 15 şi 29 de ani, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

    Printre ţintele prevăzute în proiectul România Educată se numără ca 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară. Mai departe, se doreşte scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%. Un alt obiectiv major este reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%. Pe segmentul de competenţe digitale se doreşte ca proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic să fie sub 15%.

     

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Domnule Profesor Iohannis, doi indicatori SMART-2030 pentru România Educată: 75% din absolvenţi să-şi găsească un serviciu în domeniul în care s-au pregătit şi 25% din clanurile de partid şi familie care controlează sistemul de învăţământ să dispară

    Am dat treapta 1 la un liceu teoretic, daca nu intram, eram re-rutat catre un liceu profesional cu profil agricol, statul imi dadea dupa absolvire un serviciu.

    La treapta a 2-a, doua clase s-au comasat in una. Daca nu luam treapta, eram re-rutat la un liceu profesional cu profil industrial, statul imi dadea dupa absolvire un serviciu.

    In clasele XI si XII faceam practica o zi pe luna la filatura de matase naturala din Lugoj si apoi la fabrica “Independenta” din Sibiu (exportau in zeci de tari, astazi inchise, probabil ceva mall-uri in locul lor). Daca nu luam bacalaureatul statul imi dadea dupa absolvire un serviciu.

    Am luat bacalaureatul si daca nu intram la facultate statul imi dadea dupa armata un serviciu de lacatus-mecanic la fabrica “Independenta”.

    Am intrat la facultate. Statul imi dadea dupa cei 6 ani un serviciu la un cabinet medical.

    Fiecare decretel cunoaste si poate confirma din propria experienta si prin propriul parcurs povestea de mai sus – chiar si decreteii care au lucrat la proiectul Romania Educata. In orice etapa de scoala sau liceu se putea intra intr-un sistem de pregatire care iti oferea cele necesare pentru a-ti gasi un serviciu.

    Astazi, acuza primara din partea societatii ramane aceea ca sistemul de educatie este desprins de noua realitate si de noile nevoi ale pietei muncii. Adica statul nu poate, nu stie sau nu vrea sa dea tinerilor un serviciu dupa absolvire ca sa-i tina in tara, indiferent de forma de invatamant pe care au absolvit-o.

    Asta pentru ca nu stim de cati medici, profesori, ingineri, chimisti, IT-isti, contabili, macaragii, zootehnisti, sudori, fierari-betonisti, etc, etc., etc., avem nevoie pana in 2030, in asa fel incat sa-i formam si sa le dam un job la capatul liceului, scolii profesionale sau facultatii.

    Si asta, desigur, pentru ca nu avem nici un plan sau schema de competitivitate economica pana in 2030, ca sa stim ce vrem sa pregatim.

    Din 1990 incoace scolile, liceele si facultatile, controlate de grupuri din partide sau familii, nu au tinut in nici un fel legatura cu nevoile din piata muncii, generand astfel fie forta de munca pentru export fie analfabeti functionali.

    Educatia, la fel ca si sanatatea de altfel, trebuie scoase din menghina in care o tin oligarhiile cvasi-indestructibile de partid si de familie.  O schimbare administrativa a sistemului de educatie si abundenta de bani de PNRR sunt necesare insa nu suficiente. Tinerii ne pleaca din tara din cauza neincrederii in autoritati, a coruptiei, a lipsei unor locuri de munca in raport cu pregatirea lor.

    Daca indicatorii de performanta ai sistemului de educatie vor fi angajabilitatea si extirparea coruptiei si daca la capatul scolii, liceului sau facultatii tinerii vor avea un serviciu in domeniul in care s-au pregatit si ne vor ramane in tara atunci vom stii ca proiectul Romania Educata a fost un succes.