BusinessMagazin

Tag: seceta

  • ​Asociaţia Forţa Fermierilor cere guvernului un miliard de lei pentru despăgubirile de secetă

    Asociaţia Forţa Fermierilor, o nouă organizaţie din mediul asociativ agricol, în cere guvernului Florin Cîţu un miliard de lei pentru acordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020.  Reprezentanţii asociaţiei consideră că acest buget este o investiţie într-un sector important.

    „Dacă guvernul va investi un miliard de euro în fermele din România care au fost afectate de secetă, banii respectivi se vor duce imediat în economia reală. Fermierii vor putea să îşi susţină cheltuielile pentru asigurarea producţiei agricole în 2021, mai ales că se anunţă un an bun din punct de vedere agrometeorologic”, a spus Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor.

    El susţine că investiţia guvernamentală de un miliard de lei va genera în câteva luni aproximativ 4-5 miliarde de lei în producţie agricolă suplimentară. De altfel, el spune că valoarea despăgubirilor acordate vor fi recuperate, prin taxe şi impozite, până la finalul acestui an.  

    Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a despăgubit fermierii afectaţi de secetă cu 850 de milioane de lei pentru culturile de toamnă şi anul acesta vor fi despăgubiţi şi pentru culturile de primăvară. 

    Asociaţia Forţa Fermierilor este o organizaţie profesională, înfiinţată în luna octombrie 2020, care îşi propune să obţină o voce unitară a fermierilor din România, membrii săi fiind fermieri activi, dinamici, de toate vârstele, din toate regiunile ţării, atât din sectorul vegetal cât şi zootehnic.

     

  • Top 10 cele mai importante evenimente din agricultură în 2020: seceta a redus producţiile de cereale, dar apetitul jucătorilor din piaţă pentru investiţii nu a scăzut

    ♦ Anul 2020 înseamnă pierderi semnificative pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, estimările Comisiei Europene fiind că producţia de cereale va scădea cu peste 40%, până la 18 milioane de tone. ♦ De asemnea, anul pandemiei de COVID-19 a adus şi câteva schimbări legislative. ♦ Tranzacţiile, deşi mai puţine sau mai mici ca în alţi ani, au avut loc în continuare.

    România este cea mai afectată ţară din UE de secetă

    Comisia Europeană estima la mijlocul lunii octombrie a anului curent o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020. Lipsa unei infrastructuri de irigaţii funcţionale şi a unor perdele forestiere, ar putea înseamna o în acest an o recoltă totală de numai 18 milioane de tone, faţă de aproape 30 de milioane de tone în 2019.

    Seceta a afectat atât fermieri, cât şi traderi, dar şi producătorii de animale şi de carne. Totuşi, faţă de anii 2007 sau 2012, anul acesta seceta a fost regională, cea mai afectată zonă fiin sud-estul României, urmată de Moldova, producţiile fermieilor fiind la un minim al ultimilor 10-15 ani. Pe de altă parte, centrul şi vestul României au avut producţii bune sau record.

     

    În 2020, s-au acordat fonduri europene nerambursabile de 650 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, pentru investiţii rurale

    România a primit în exerciţiul financiar 2014-2020 de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 9,15 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar rata de absorbţie a fost de 74%, potrivit datelor de la Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Pe ultima sută de metri, în acest an, în conturile românilor din mediul rural au ajuns fonduri europene nerambursabile de peste 656 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, susţinea anterior Mihai Moraru, directorul general al instituţiei.

     

    ADS concesionează 50 de hectare tinerilor cu studii agricole

    Agenţia Domeniile Statului (ADS), instituţia care gestionează suprafeţele de teren agricol aflate în domeniul public, a anunţat că scoate la licitaţie peste 700 de hectare pentru concesiune, iar tinerii de până în 40 de ani, cu studii agricole, pot obţine de la stat maximum de 50 hectare de teren arabil, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 54/2020.

    Astfel, pentru început, 14 tineri ar putea primi 50 de hectare să înceapă sau să extindă o afacere agricolă. Primul exemplu este al lui Marcel Pop, un tânăr din judeţul Satu Mare, care are o afacere de familie în domeniul cerealelor, alături de tatăl şi fratele său, şi a contractat 49,6 hectare pentru a mări capacitatea de producţie.

    Contractele de concesiune prin atribuire directă se semnează pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 10 ani, potrivit oficialilor statului. ADS are teren de concesionat doar în judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Dolj şi Hunedoara.

     

    Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un proiect de 93 milioane lei, a murit

    Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, o companie naţională înfiinţată în inuarie 2019 cu un capital social capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul de stat, cu scopul de a valorifica producţiile agricole primare prin deschiderea unui lanţ de 80 de magazine de tip aprozar, a eşuat după un an de existenţă.

    Proiectul iniţiat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, n-a fost fost văzut cu ochi buni de  actualul ministru al agriculturii, Adrian Nechita Oros, pe motiv că „n-are ce interveni statul în economia privaţilor” şi după un an de verificării privind suspiciunile de neconformitate ale societăţii, a hotărât să închidă cele două magazine din Bucureşti şi Sibiu, deschise la finalul lui 2019. Astfel, dintr-o reţea de magazine, anunţată cu fast, România s-a ales cu nişte bani cheltuiţi din contribuţii, în linişte.

     

    S-au închis pieţele agroalimentare din spaţiile acoperite

    La începutul lunii noiembrie, guvernul a hotărât că pieţele agroalimentare şi târgurile aflate în spaţii acoperite trebuie închise pe durata stării de alertă, pentru că nu se respectă măsurile de protecţie sanitară şi ar putea creşte numărul de infectări cu virusul SARS Cov-2. Totuşi, la trei săptămâni după această decizie, autorităţile s-au răzgândit.

    Guvernanaţii nu au măsurat iniţial impactul pe care-l va avea această măsură asupra economiei, la fel cum nu l-au măsurat nici când au oprit exporturile extracomunitare de cereale în timpul stării de urgenţă, pentru o săptămână. După anunţarea acestei hotărâri, reprezentanţii statului nu ştiau câte pieţe sunt în România, câte produse româneşti se vând în ele ori câţi producători şi comercianţi îşi desfac zilnic marfa în cadrul lor.

    Reprezentanţii asociaţiilor de profil spuneau la vremea respectivă că milioane de oameni au fost afectaţi şi numărul pieţelor ar fi de ordinul miilor. Însă, ulterior, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a anunţat că România sunt numai 514 pieţe agroalimentare, care au început să funcţioneze normal după prima săptămână din decembrie.

     

    Export de forţă de muncă

    Circa 2.000 de români au plecat în aprilie cu chartere să lucreze în agricultură în Germania, câteva sute înghesuindu-se numai într-o zi să ia avionul din Cluj-Napoca, deşi numai de ce întorseseră în România, în grabă, din cauza pandemiei globale de COVID-19.

    Unii nu purtau măşti, alţii aveau bagaje mari, cert este că autorităţile locale nu i-au oprit să plece să lucreze pentru nemţi, deşi antreprenorii din sectorul agricol şi din industria alimentară spuneau de câţiva ani că se confruntă cu deficit de personal. Până să fie motivaţi că se pot descurca şi în ţară, s-au urcat în aeronava spre Germania, pentru muncă sezonieră.

     

    Tranzacţie de valoare mare

    TC Capital, companie cu activităţi preponderent în domeniul imobiliar, deţinută de turcul Ali Çapa, a cumpărat o fermă de cereale şi oleagionase din Buziaş, judeţul Timiş, întinsă pe 6.550 de hectare, cu 23,5 milioane euro.

    Omul de afaceri turc intenţionează să diversifice operaţiunile în activităţi agricole intensive, cu valoare adăugată mare, cum ar fi plantaţiile de afini şi aluni, precum şi în producţia extensivă de cereale şi seminţe oleaginoase. El a investit în ultimii ani în complexul rezidenţial Cosmopolis, dar şi în Hyperion Towers.

     

    Tinmar Energy a preluat integral Intercereal

    Tinmar Energy, companie cu activitate principală în comerţul cu energie, gaze şi produse petroliere, controlată de antreprenorul român Augustin Oancea, a preluat integral Intercereal, o impotantă fermă de cereale din judeţul Ialomiţa, parte a grupului de firme din agrobusiness Interagro, dezvoltat de Ioan Niculae.

    Intercereal cultivă cereale pe o suprafaţă de 24.300 de hectare, deţine un siloz cu o capacitate totală de 62.000 de tone în localitatea Movila din Ialomiţa şi un siloz cu o capacitate totală de 44.000 de tone în localitatea Feteşti. În 2019, suprafaţa cultivată cu cereale în judeţul Ialomiţa a fost de circa 230.000 de hectare, iar Augustin Oancea, prin Intercereal, va lucra peste 10% din ea, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. 

     

    Holde Agri Invest a preluat Agromixt Buciumeni, o fermă de 3.500 de hectare  

    Holde Agri Invest, companie cu capital autohton, ce operează terenuri agricole, a preluat Agromixt Buciumeni de la Ion Alexandru, business prezent pe piaţă de trei deceni, ce cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 3.500 de hectare în judetul Călăraşi. Valoarea tranzacţiei, care a avut loc în acest an în aprilie, este de 5 milioane de euro.

    Odată cu această tranzacţie, Holde şi-a dublat suprafaţa de teren pe care o are în proprietate şi îşi propune să ajungă la un portofoliu de minimum 20.000 de hectare de teren operat în următorii zece ani, după investiţii de peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii.

     

    Legea 175/2020 a modificat procedura privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan

    Legea 175/2020, de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, extinde categoriile de preemptori, face procedura de vânzare mai complexă şi măreşte termenele procedurale.

    Astfel, dacă iniţial erau numai patru categorii de preemptori – coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi statul român, acum apar şi tinerii fermieri (de până în 40 de ani), Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şiseşti» şi unitţile de cercetare – dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, dar şi persoane fizice cu domiciliul/ reşedinţa situat/situateă în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine.

    De asemenea, vânzarea nu va mai fi liberă, ci va putea să fie făcută în termen de 30 de zile, numai de către persoane fizice sau juridice, care se ocupă de agircultură şi au domiciliul sau reşedinţa în România în ultimii 5 ani. De altfel, dacă înainte, în termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării ofertei de vânzare, primăria are obligeţia să afişeze timp de 30 de zile oferta de vânzare la sediul său şi pe pagina de internet a acesteia.

  • Criză după criză în România. După ce pandemia şi seceta au făcut ravagii, acum o grindină puternică a distrus culturile mai multor fermieri

    Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat şi provocările aduse de calamităţile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele. 

    În decursul lunii mai, grindina a afectat culturile de pepeni din localitatea Dăbuleni (Dolj), iar la finalul săptămânii trecute, efec­tele acestui fenomen s-au simţit şi în locali­tăţile Matca şi Vânători (Galaţi), unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară.

    „Am 140 de hectare cultivate cu legume şi porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoţită de grindină în cantităţi mari şi de diametru mare, a afectat total culturile. Anul trecut am păţit acelaşi lucru, doar că a venit o dată grindină pe 10 iunie şi o dată pe 25 iunie şi a distrus doar jumătate din cultură, însă anul acesta este pagubă totală“, spune Vasile Tunsu, fermier din Vânători, localitate aflată la 5 kilometri de Galaţi.

    El spune că mai mulţi producători au fost afectaţi de calamitatea naturală, iar ieri, 15 iunie, au fost chemaţi la primărie să anunţe pagubele şi să înştiinţeze reprezentanţii statului cu privire la scăderea drastică a producţiilor. Fermierul speră să mai salveze măcar 30% din producţia de cartofi, altfel, mizează pe puterea de revenire a plantelor.

    „Fac agricultură de 30 de ani şi nu am văzut niciodată aşa o furtună. Suntem sub cerul liber, agricultura este o loterie“, subliniază Tunsu, menţionând că porumbul a fost „tocat“ de la suprafaţa pământului.

    Şi în localitatea Matca, aflată la 50 de kilometri distanţă de Galaţi, o parte din fermieri au fost afectaţi de furtuna însoţită de grindină. Familia Negruţ, spre exemplu, are solariile cu legume în marginea satului şi acolo a lovit cel mai puternic vijelia. „La Corod nu au fost afectate culturile, dar la Matca, aproape de noi, am înţeles de la mai mulţi fermieri că au probleme din cauza grindinei. La noi, cea mai mare problemă este seceta, care ne-a terminat tot grâul, iar la porumb şi floarea-soarelui nu ştiu ce vom mai recolta dacă nu plouă“, spune Sorin Claudiu Gavril, proprietarul Roxana G, companie ce se ocupă cu producţia de cereale şi a avut o cifră de afaceri de 5 milioane de lei în 2019.

    De altfel, în judeţul Iaşi au fost afectate de grindină localităţile Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceni şi Heleşteni, câteva sute de hectare fiind declarate calamitate, susţine Florin Stagariu, proprietarul fermei Agrocom Struga. „Familia mea cultivă 2.700 de hectare cu cereale, iar din culturile de primăvară au fost afectate câteva sute de hectare şi o să declarăm calamitate naturală.“

    Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafaţă are pepeni, susţine că grindina de după 20 mai i-a afectat în mică măsură plantele, însă acestea şi-au revenit. Totuşi, el spune că deşi producţiile sunt bune, preţurile au scăzut foarte mult. „Vindem kilogramul de cartofi cu 0,7-0,8 lei, abia acoperim investiţiile.“

    Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrin­dină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

    Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, iar până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din Prahova, Olt, Timiş, Iaşi, şi Vrancea.

    „În alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme“, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agri­culturii.

     

  • Lipsa ploilor şi a zăpezii începe să se vadă: hidrocentralele de la Porţile de Fier produc energie la o treime din capacitate din cauza secetei

    Producţia de energie electrică a scăzut din cauza secetei, iar hidrocentralele de la Porţile de Fier abia reuşesc să producă o treime din cât produceau până în prezent şi se apropie de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţi ai Hidroelectrica.

    Potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica, debitul Dunării este de 2.650 mc/secundă la Porţile de Fier, adică aproape de limita minimă la care pot funcţiona cele trei hidrocentrale care produc energie electrică. Cristinel Popescu, lider de sindicat la Hidroelectrica Porţile de Fier, a declarat, joi, pentru Mediafax că hidrocentralele merg acum la limita minimă de avarie, iar dacă seceta va persista, turbinele se vor opri curând

    . „În acest moment, din cauza lipsei precipitaţiilor în bazinul hidrografic al Dunării, debitele sunt în continuare în scădere, undeva la 2.650 mc/s, fapt ce a dus ca producţia de energie electrică să fie undeva la nivelul a 310 megawaţi/h pe cele două hidrocentrale la Porţile la Fier. Mai exact, 180 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier 1 şi 130-135 megawaţi/h la centrala de la Porţile de Fier II. Asta înseamnă aproape o treime din cât se produce în perioada normală“, a spus Popescu. Potrivit acestuia, este foarte aproape de a fi atins debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. „Putem spune că este o producţie la limită a centralelor de la Porţile de Fier. De altfel, debitele sunt foarte scăzute, ne apropiem de debitul de servitute, adică de debitul sub care Dunărea nu mai poate fi exploatată. Sperăm să înceapă precipitaţiile în bazinul Dunării pentru că altfel producţia va rămâne foarte scăzută. Dacă va continua seceta şi dacă debitele vor continua să scadă, desigur producţia va fi dusă aproape de zero“, a mai spus Cristinel Popescu.

  • Palat vechi de 3.400 de ani, din vremea unui imperiu misterios, scos la iveală ca urmare a secetei

    Palatul a fost găsit de o echipă de arheologi germani şi kurzi, pe fundul rezervorului de acumulare de la Mosul de pe râul Tigru, în Kemune (în regiunea autonomă kurdă din Irak). Zona a fost indundată în anii ’80 ca urmare a construirii barajului de la Mosul. În 2010, scăderea apelor a scos la iveală câteva rămăşiţe ale străvechiului Imperiu Mittani (sau Mitanni), despre care se cunosc foarte puţine, printre care că ar fi aparţinut hurienilor din nordul Siriei şi sud-estul Anatoliei. Tot atunci s-a găsit şi un text cu scriere cuneiformă Mittani şi părţi de picturi murale roşii şi albastre.

    Anul trecut, o echipă de arheologi de la Universitatea din Tübingen (Germania) şi de la Organizaţia Arheologică Kurdistan, în cooperare cu Directoratul Duhok al Antichităţilor, au putut să scoată la iveală rămăşiţele palatului după ce au ieşit la suprafaţă ziduri din cărămidă ale palatului, ca urmare a unei scăderi şi mai mari a nivelului apei din lacul de acumulare.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Seceta s-a instalat în Sud şi Est. Ce culturi sunt afectate, când pornesc irigaţiile?

    „În anumite zone ale ţării, seceta s-a instalat în sol. Este vorba de o secetă pedologică, în mod deosebit pe terenurile nisipoase ale României, în partea de sud şi răsărit. De aceea, la solicitarea fermierilor, am dat drumul la staţiile de irigare… Prin lipsa unei lucrări adecvate la nivelul solului poţi să pierzi rapid apa şi să privezi planta de cantitatea atât de necesară pentru creştere şi dezvoltare”, declara joi, în judeţul Giurgiu, ministrul Agriculturii.

    Iar la jumătatea lunii martie, ministrul vorbea de irigarea unui milion de hectare, măsură care va asigura României menţinerea pe primul loc la producţia de porumb în Europa.

    „Am făcut un calcul care trebuie să ramână în mintea tuturor, a decidenţilor, a celor care se ocupă de acest domeniu şi care prin decizia lor dau viteză unui domeniu atât de necesar, al agriculturii: România trebuie să ajungă să irige efectiv un milion hectare de porumb, obţinându-se o producţie de 16 milioane de tone, ştiindu-se că România cultivă 2,5 milioane hectare de porumb, pe celelalte suprafeţe neirigate să obţină 4-5 tone la hectar în condiţii grele de climă, realizează peste 23 de milioane de tone de porumb, astfel nu va părăsi niciodata locul I în Uniunea Europeană, îl ocupă de doi ani şi trebuie să-şi pastreze acest loc, pentru că are condiţii, are posibilităţi şi voinţa este la ea acasă, fermierii s-au dotat şi pot face face unor situaţii mai critice”, a spus ministrul Daea, în Dolj.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Comisia Europeană aprobă plata în avans a subvenţiilor agricole, România este eligibilă

    Potrivit Comisiei Europene, agricultorii vor putea primi până la 70% din plata lor directă şi 85% din plăţile în cadrul programului de dezvoltare rurală, începând de la jumătatea lunii octombrie 2018, în loc să aştepte până în decembrie pentru a-şi primi subvenţiile. În mod tradiţional, la jumătatea lunii octombrie se acordă 50% din plăţi, iar în decembrie restul.

    „Având în vedere dificultăţile întâmpinate de agricultorii europeni afectaţi de secetă în această vară, Comisia Europeană continuă să acţioneze pentru a oferi sprijin practic sectorului. Se va acorda o flexibilitate suplimentară pentru a ajuta fermierii să furnizeze hrană suficientă pentru animalele lor”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SECETĂ de primăvară în judeţul Galaţi. FĂRĂ PLOAIE, agricultura nu merge, se plâng fermierii. Ce fac autorităţile

    În judeţul Galaţi, cele mai afectate sunt culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orz şi porumb, plante aflate în plină vegetaţie şi care au nevoie de multă APĂ.

    Ionuţ Păiş, unul dintre fermierii care se luptă cu efectele secetei a cultivat 350 de hectare cu porumb, grâu, floarea soarelui şi legume, iar pentru a salva culturile, agricultorul gălăţean irigă cu motopompele, desi costurile se ridică la 2.000 de lei pe zi.

    „Solul este foarte crăpat. Plantele se dezvoltă greu, dacă nu au umiditate. Aici avem floarea soarelui semănată mai târziu şi, după cum vedeţi, este într-un stadiu micuţ. În mod normal, floarea soarelui ar trebuie să fie mare, peste glezne. Dacă nu plouă, trebuie irigată neapărat. Ne confruntăm cu o secetă destul de mare.

    Culturile au nevoie foarte urgent de apă, în special grâul, porumbul, floarea soarelui, legumele. Ne chinuim cu mari eforturi să irigăm. Reuşim să irigăm 50 la sută din suprafaţă cu fel şi fel de improvizaţii, cu motopompe. Infrastructura din zona noastră este deteriorată, nu am reuşit să accesăm PROIECTE EUROPENE ca să modernizăm sistemul de irigaţii. În lipsa ploilor, plantele se usucă, producţiile sunt la jumătate, fără ploaie, agricultura nu merge”, explică fermierul Ionuţ Păiş.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un “paradis” pus la pământ de secetă. Cetăţenii se simt ca în comunism. Au o raţie de 50 de litri de apă pe zi din cauza secetei şi a fost declarat „dezastru naţional”

    În primul rând, Cape Town a anunţat că măsurile de economisire a apei, care înseamnă ca fiecare cetăţean să utilizeze mai puţin de 50 de litri de apă per zi, au ajutat oraşul să declare „Ziua Zero ” data de 4 iunie 2018.

     
    Mmusi Maimane, liderul Alianţei Democratice din Africa de Sud (DA), care conduce atât oraşul Cape Town, cât şi provincia Western Cape, a scris într-o postare pe Twitter:
     
    „Pot să anunţ oficial că Ziua Zero a fost restabilită pe data de 4 iunie 2018. Datorită eforturilor locuitorilor din Cape Town, consumul de apă a scăzut la 526 de milioane de litri per zi. Să continuăm să reducem consumul!”.
     
    Într-o altă postare pe reţeaua de socializare Twitter, el a arătat că utilizarea medie a apei în Cape Town, un oraş de aproximativ patru milioane de locuitori, a fost sub 550 de milioane de litri, în comparaţie cu doi ani în urmă, când s-a înregistrat un consum de un miliar de litri pe zi.
     

  • Autorităţile sud-africane au decretat stare de catastrofă naturală, din cauza secetei

    Decizia a fost luată după ce Guvernul sud-african a evaluat efectele secetei actuale. Potrivit autorităţilor, seceta a afectat majoritatea regiunilor din ţară şi pune în pericol aprovizionarea cu apă potabilă a mai multor oraşe, printre care şi Cape Town.

    Oficialii din Cape Town au precizat că seceta a persistat în regiune de mai bine de trei ani, iar nivelul de apă al barajului din apropiere a ajuns la un nivel periculos de scăzut. Autorităţile din Cape Town caută soluţii pentru creşterea rezervelor de apă potabilă.

    Prin declararea stării de catastrofă naţională, Guvernul central va avea responsabilitatea şi autoritatea de a lua măsuri pentru a combate efectele secetei.